3,836 matches
-
și îl ucide pe Fulga, decapitându-l. Eroic, răzbunător, coleric, ciobanul Costea apare în antiteză cu păstorul din Miorița. Singurul fir care leagă cele două balade este mioara - aceleași abilități (istețime, previziune) și același atașament față de stăpân. După "saltul din colind în baladă", o mioară precum cea salvată de Costea devine unul dintre personajele principale, capătă glas și se străduiește să-și avertizeze stăpânul și eventual să-l salveze de la moarte. Dar păstorul poartă deja pecetea destinului, devenit tragic numai din pricina
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
care nu lipsesc versiuni poloneze, slovene, sârbe, ucrainene, grecești, letone, finlandeze, maghiare, japoneze, arabe ș.a.m.d, antologate în volumul "Miorița străbate lumea" . Într-o cronică a acestui eveniment editorial, Petru Ursache (2003) preciza: “Întâlnirea cu noua înfățișare a baladei (colind, bocet, legendă) a fost șocantă, a trezit reacții adverse, de la entuziasm la mirare, pentru că nimeni nu se aștepta la o lucrare atât de categorică și de întinsă pe plan internațional a acestei valoroase cărți. Merităm lecția. Trebuie să vină străinii
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
lansat piesele "Maria de Mangop", "Bocetul lui Ioan cel fără de mormânt" și " Ușa ce-o încui". Cea care a sfătuit-o să urmeze o carieră muzicală a fost marea actriță Leopoldina Bălănuță, iar cea care i-a sugerat să cânte colinde a fost actrița și cântăreața Anda Călugăreanu. În 1984 a cântat în Cenaclul Flacăra. După 1989 a avut turnee în Franța, Danemarca, Norvegia, Grecia, Austria, Canada. În 1993 a obținut trofeul prestigiosului festival național de muzică folk, "Om Bun". În
Maria Gheorghiu () [Corola-website/Science/314307_a_315636]
-
obținut trofeul prestigiosului festival național de muzică folk, "Om Bun". În 1995, Maria Gheorghiu a lansat prima casetă audio, "Lacrimi în flăcări". În 1997 a lansat albumul "Canon și Maria Gheorghiu", iar în 1996 a apărut primul său album de colinde, "Pe la case luminate". A colaborat cu renumiți compozitori, precum Eugen Mihăescu și Adrian Ordean, în 1999 lansând albumul "Floare de vârtej". Versurile cântecelor sale aparțin unor poeți celebri, precum Nichita Stănescu, Nicolae Labiș, Adrian Păunescu, Mihai Eminescu, Octavian Paler, Miron
Maria Gheorghiu () [Corola-website/Science/314307_a_315636]
-
C.M.R.); Puica mea de peste Olt (prelucrare pentru 3 voci egale și 2 soliști; versuri populare [1992]; B.U.C.M.R.); versuri Gh. Sîrghie; B.U.C.M.R.); Steaua sus răsare (cor mixt, versuri populare; B.U.C.M.R. [1994]); S-aud clopote sunând (colind; cor mixt; B.U.C.M.R.); Slăvită fii, Patria mea (pentru 3 voci egale și pian [1997]; Sus în curtea lui Crăciun (colind; cor mixt; B.U.C.M.R.). Mihai Popescu - Repertoriul General al Creației Muzicale Românești, vol 1, Editura Muzicală, 1979
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
B.U.C.M.R.); Steaua sus răsare (cor mixt, versuri populare; B.U.C.M.R. [1994]); S-aud clopote sunând (colind; cor mixt; B.U.C.M.R.); Slăvită fii, Patria mea (pentru 3 voci egale și pian [1997]; Sus în curtea lui Crăciun (colind; cor mixt; B.U.C.M.R.). Mihai Popescu - Repertoriul General al Creației Muzicale Românești, vol 1, Editura Muzicală, 1979, pag 345<br> Revista Muzica, Bucuresti,32, nr 1-2 (352-353) ianuarie-februarie 1982, pagina 66<br> Vlad Ulpiu - Prime audiții de muzică românească
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
și cu Ernest Matfei în rolul lui Moș Nichifor Coțcariul; De la Sf. Apostol Andrei la „noii apostoli” (d); George Enescu - alesul lui Dumnezeu (dd) - cu violonistul și dirijorul Louis Haritver în rolul lui George Enescu; Crăciun în Maramureș (e); Țara colindelor (e); Nicolae Grigorescu - pictorul de biserici (e) - cu Barbu Brezianu, Radu Bogdan, Horia Bernea; Bârlogul lui Faust (d) - cu Nicolae Balotă; Pașii credinței în Țara Sfântă (e); Biserica din scrum (d); Gurasada (d); Mănăstirea Ursitelor (d); Biserica din poezie (e
Grid Modorcea () [Corola-website/Science/313882_a_315211]
-
amplu studiu introductiv al cercetătorului și o prefață scrisă de Traian Herseni. Lucrarea a fost dată spre tipar la Editura din Sibiu. Dar a intervenit cenzura de după 23 august 1944 și s-a ordonat ca volumul să apară cu titlul Colinde, cu text și melodie, fiind omise toate referințele la Transnistria. Din lucrare au fost eliminate Prefața lui Tr. Herseni, o parte din Studiul introductiv al lui C. A. Ionescu, și toate datele despre informatorii muzicali români. Cu toate aceste omisiuni
Constantin A. Ionescu () [Corola-website/Science/323394_a_324723]
-
la Transnistria. Din lucrare au fost eliminate Prefața lui Tr. Herseni, o parte din Studiul introductiv al lui C. A. Ionescu, și toate datele despre informatorii muzicali români. Cu toate aceste omisiuni culegerea este cu greu tipărită sub denumirea de Colinde , vâzând lumina tiparului la sfârșitul lui decembrie 1944, fiind prima culegere de texte folclorice înregistrate în Trasnistria editată după anul 1940 . Din această lucrarea s-au păstrast 100 de exemplare care i-au revenit cercetătorului Constantin A. Ionescu, pe care
Constantin A. Ionescu () [Corola-website/Science/323394_a_324723]
-
de exemplare, s-a bucurat de un succes semnificativ. Al doilea LP din cariera sa, "Ég Sjálf", a fost lansat în anul următor, 2001, continuând seria de succese pe plan local. Spre sfârșitul anului 2003 a înregistrat un album de colinde numit "Jól Með Jóhönnu", care a ajutat-o să își consolideze statutul de mică vedeta în Islanda. La vârsta de treisprezece ani, Yohanna era deja o interpreta de notorietate în această țară, cele trei albume înregistrate obținând mai multe discuri
Yohanna () [Corola-website/Science/315896_a_317225]
-
pentru a cunoaște starea socială a pacienților internați și apartenența religioasă declarată de pacienți; ... i) poate acorda asistență religioasă și personalului angajat al unității numai la solicitarea acestuia; ... j) pentru sărbătorile de iarnă organizează cu bolnavii internați un program de colinde; ... k) participă la activitățile organizate de Patriarhia Română și de Centrul Eparhial cu personalul bisericesc. Capitolul V Consiliile și comisiile din cadrul spitalului Articolul 36 În cadrul Spitalului de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Pădureni-Grajduri, conform prevederilor legale în vigoare, funcționează
REGULAMENT din 11 aprilie 2016 de organizare şi funcţionare al Spitalului de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271424_a_272753]
-
Cuvine-se cu adevărat, Apărătoare Doamnă. b) verificarea aptitudinilor muzicale prin: ... - intonarea uneia dintre următoarele cântări bisericești: Sfinte Dumnezeule; Cu noi este Dumnezeu; Doamne al puterilor; Troparul Învierii; Tatăl nostru; Troparul Rusaliilor; Fie numele Domnului binecuvântat; Binecuvântat ești Hristoase, Dumnezeul nostru; Colinde cu conținut religios; - intonarea unui cântec patriotic (Deșteaptă-te române; Limba noastră - Al. Cristea; Țara Mea - D. G. Chiriac; Imnul eroilor - I. Brătianu; Pui de lei - I. Brătianu); - verificarea auzului muzical prin luarea tonului după pian și prin intonarea gamei
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
și întâlnirea cu măicuța; motivațiile oferite măicuței pentru neîntoarcerea sa; măicuța îl așteaptă pe fecior, cu masa pusă); În zona Sălaj - Năsăud - Cluj, circulă tipul "fata de maior" (regim metric 5/6 silabe). Episodul "oaia năzdrăvană" este atipic pentru versiunea colind. Cadrul epic inițial Episodul "oaia năzdrăvană" Episodul testamentar Episodul măicuței "Regim metric": 5/6 silabe; interpretare - individuală (rapsod); "Circulație": Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova; Trei păcurari urcă cu oile la munte ("Sus în vârfu muntelui, / Sub crucița bradului, / Mărgu-și trei păcurărei
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
lor") și să le ofere drept pretext al dispariției sale, căsătoria sa cu o fată de crai (Să le spui curat / Că m-am însurat / C-o mândră crăiasă, / A lumii mireasă") - tema "alegoria nuntă-moarte". La baza cântecului mioritic (versiunea colind) stă un "ritual de inițiere a tinerilor", ritual specific societății arhaice. Raportul dintre personaje (tema marilor vs. tema micului), corvoada muncilor la care e supus "cel mic și străinic", soborul păstorilor și simulacrul judecății (omor nemotivat, ipotetic), definesc episodul testamentar
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
care a colectat cel mai mare număr de intervenții. Din a doua jumătate a secolului al XX-lea s-a vorbit tot mai insistent despre "originea transilvăneană". În cele din urmă, toate aceste dispute s-au focalizat pe opoziția dintre colind și baladă, pe întâietatea uneia în defavoarea celeilalte. Ritualul de inițiere care stă la baza cântecului mioritic datează din perioada preistorică sau antică. În comunitățile pastorale din Transilvania, tradițiile străvechi s-au păstrat nealterate până în zorii mileniului III. O formă rudimentară
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
mioritic datează din perioada preistorică sau antică. În comunitățile pastorale din Transilvania, tradițiile străvechi s-au păstrat nealterate până în zorii mileniului III. O formă rudimentară a cântecului mioritic putea să ia naștere în primele secole ale mileniului II. Cristalizarea "versiunii colind", conservate până în zilele noastre, datează din perioada medievală. "Versiunea baladă" datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau chiar începutul secolului al XIX-lea. Miorița este o producție folclorică, succesivă, socotită, deci, o creație anonimă, transmisă pe cale orală din generație
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
parte din istoria acestui cântec se identifică cu "versiunea-colind" (în Transilvania), din vremuri (pre)medievale și până prin secolul al XVII-lea sau al XVIII-lea. În această perioadă cântecul a fost prea puțin cunoscut chiar și în provinciile istorice extracarpatice. Colindele, spre diferență de doine și balade, au un puternic caracter conservator, grație unor străvechi cutume și interdicții de interpretare în afara unui interval de timp consacrat (12 zile pe an). După săvârșirea procesului de metamorfoză (saltul în baladă), a apărut un
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
păstorești)". În anul 1854, Jules Michelet publică prima traducere a baladei într-o limbă străină, la Paris, în "Légendes démocratique du Nord". În 1859, la Pesta, apare culegerea "Poezia populară. Colinde," culese și corese de A. M. Marienescu. Una dintre aceste colinde poartă titlul "Judecata păstorilor", fiind o variantă a Mioriței și se dovedește a fi similară cu textele care circulă în partea de nord-vest a Transilvaniei (Năsăud - Lăpuș). "Varianta Alecsandri" (versiunea baladă) este socotită o variantă virtuală, deoarece în această formulă
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
atât mai mult cu cât „nu există nici un tablou sau vers din Miorița lui Alecsandri care să nu se găsească în una din numeroasele variante culese de atunci încoace pe întinsul țării, unele fiind prezente și în forma transilvăneană de colind, care are probabil o vechime mai mare decât balada”. Istoria exegetică a Mioriței a fost marcată de apariția unor culegeri, studii, cărți sau publicații (reviste) socotite decisive în impulsionarea cercetărilor din domeniu. Aceste lucrări au impus direcții noi de interpretare
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
Cântecele de stea și stelarii sunt obiceiuri legate de Crăciun, Bobotează și colindat, dimpreună cu Viflaemul, Irozii și colindele cu subiect creștin. Deseori, cântecele de stea sunt numite generic „colinde”, deși acestea din urmă nu au legătură neapărată cu sărbătorile creștine. În România, precum și în alte țări de rit creștin răsăritean, unde închinarea magilor e sărbătorită deodată cu Crăciunul
Cântec de stea () [Corola-website/Science/296844_a_298173]
-
Cântecele de stea și stelarii sunt obiceiuri legate de Crăciun, Bobotează și colindat, dimpreună cu Viflaemul, Irozii și colindele cu subiect creștin. Deseori, cântecele de stea sunt numite generic „colinde”, deși acestea din urmă nu au legătură neapărată cu sărbătorile creștine. În România, precum și în alte țări de rit creștin răsăritean, unde închinarea magilor e sărbătorită deodată cu Crăciunul, umblatul cu steaua are loc în seara de Crăciun, pe când în
Cântec de stea () [Corola-website/Science/296844_a_298173]
-
pentru fiecare zi a sărbătorilor de iarnă. În perioada 24 decembrie - 6 ianuarie, aceștia împart copiilor cuminți cadouri, cei răi primind un cartof. În Elveția, el aduce pomul de Crăciun în casele oamenilor, obicei ce datează din 1775. La români, colindele au o funcțiune rituală, exprimând o atmosferă sărbătorească, de ceremonie, petreceri și urări. Ele se cântă în perioada Crăciunului, iar multe dintre ele sunt legate de imaginea lui Moș Crăciun. Numele „Moș Crăciun” în aceste cântece apare ca „Crăciunu’” sau
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
și urări. Ele se cântă în perioada Crăciunului, iar multe dintre ele sunt legate de imaginea lui Moș Crăciun. Numele „Moș Crăciun” în aceste cântece apare ca „Crăciunu’” sau „Doamne”, cu variantele „Lerui Doamne”, „Alerui Doamne”, „Ler”. Cele mai populare colinde sunt: „Mărire-ntru cele-nalte”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Domn, Domn să-nălțăm”, „Sus la poarta raiului”, „Colindița”, „O ce veste minunată”, „Plecarea magilor”, „Moș Crăciun cu plete dalbe”, „Bună dimineața la Moș Ajun”, „Florile dalbe”, „Colinde - strigate colindătorilor”, „Colind
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
colinde sunt: „Mărire-ntru cele-nalte”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Domn, Domn să-nălțăm”, „Sus la poarta raiului”, „Colindița”, „O ce veste minunată”, „Plecarea magilor”, „Moș Crăciun cu plete dalbe”, „Bună dimineața la Moș Ajun”, „Florile dalbe”, „Colinde - strigate colindătorilor”, „Colind de fereastră”, și „Colindul Crăciunului”. Obiceiul de mers la colindat a fost promovat de Ion Creangă în "Amintiri din copilărie". Cel mai vechi cântec creștin de Crăciun este „Jesus refulsit omnium”, compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
-nalte”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Domn, Domn să-nălțăm”, „Sus la poarta raiului”, „Colindița”, „O ce veste minunată”, „Plecarea magilor”, „Moș Crăciun cu plete dalbe”, „Bună dimineața la Moș Ajun”, „Florile dalbe”, „Colinde - strigate colindătorilor”, „Colind de fereastră”, și „Colindul Crăciunului”. Obiceiul de mers la colindat a fost promovat de Ion Creangă în "Amintiri din copilărie". Cel mai vechi cântec creștin de Crăciun este „Jesus refulsit omnium”, compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al IV-lea, iar cea
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]