4,204 matches
-
câteva minute, ore... În fine, Într-un interval microscopic. Am avut revelația Înfricoșătoare că lucrurile pot sta și altfel decât crezusem În suficiența mea doctă. Mai mult, mi-am dat seama că hazardul, În cosmica lui parșivenie, a făcut din comentatorul detașat care fusesem un martor și un participant implicat la consumarea acestui moment grav, Încărcat de amenințări, prin care trece omenirea. Nu omenirea abstractă, conceptuală, cu a cărei reprezentare foarte vagă și aproximativă ne mulțumim atunci când vorbim sau scriem despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
caz. Citiți-i cu atenție pe acești savanți, În aparență neutri și echilibrați, și o să observați că rareori studiile lor se rezumă la cercetarea faptelor și la analiza lor științifică. Felul În care le abordează și le evaluează divulgă frustrarea comentatorului nemulțumit că trebuie să accepte modest această ipostază. De multe ori Însă Își dau În petic, substituindu-se inconștienți personalităților la care fac referire, se indignează de erorile lor, au soluții mai bune, idei mai ingenioase, rezolvări superioare. Uită că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
care nu era inofensiv, ajunsese Între timp la noi, după câteva aventuri periculoase și, În acea regiune a specialiștilor În boli de plămâni, adoptase travestiul unui medic, fără a-și schimba numele („simplu și elegant“ - cum ar fi spus un comentator de șah despre o mutare corespunzătoare pe tablă). Locuiam Într-o vilă discretă pe care o prietenă generoasă, contesa Sofia Panin, ne-o pusese la dispoziție. În anumite nopți, când se Întețeau zvonurile despre apropierea unor asasini, bărbații familiei făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
a vrut să-l facă pe român să nu mai fure. Om fără carte, de-asta a jucat cu idealuri, cu om nou, chestii de-astea de Scânteia. Când era atât de simplu să... În fine, nu mă bag la comentatoriile care le face specialiștii, profesorii. Da’ fii pe fază, profesore, să vezi ce dandana a-nceput acu’. S-a dat drumu’ la hoție și românu’ a uitat meseria. Atenție, am zis românu’, nu alte specialități. Românu’ încă a rămas cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Atunci, vedeți, Dar nu vi se pare o coincidență stranie că au ieșit mii de oameni din casele lor la aceeași oră ca să se ducă să voteze, Coincidență, cu siguranță, dar stranie, poate că nu, De ce, Ah, asta nu știu. Comentatorii care, la diferite televiziuni, acompaniau procesul electoral, făcând presupuneri în legătură cu lipsa de date sigure de apreciere, deducând din zborul și din cântul păsărilor voința zeilor, deplângând faptul că nu mai este permis sacrificiul de animale pentru ca în viscerele lor încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
agenți provocatori care încercau să creeze situații de instabilitate, astfel încât să poată să justifice, în ochii numitei comunități internaționale, saltul care până acum nu fusese făcut, adică, trecerea de la o stare de asediu la o stare de război. Unul dintre comentatori își duse dorința sa de originalitate până la punctul de a interpreta fenomenul ca un caz unic, nemaivăzut în istorie, de unanimitate ideologică, ceea ce, dacă ar fi adevărat, ar face din populația capitalei un caz extrem de interesant de monstruozitate politică, demn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
momentul în care spusese că vorbea cu inima deschisă. Puțini erau cei care pierdeau timpul citind ceea ce știau deja, ceea ce-i interesa mai presus de orice pe aproape toți era să se informeze asupra a ceea ce gândeau directorii ziarelor, editorialiștii, comentatorii, vreun interviu de ultimă oră. Titlurile de deschidere atrăgeau atenția curioșilor, erau enorme, cu litere foarte mari, altele, în paginile interioare, de mărime normală, dar toate păreau să se fi născut din capul aceluiași geniu al sintezei în materie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
nici comentarii referitoare la urmarea, mai mult decât previzibilă, că un astfel de blocaj rutier, ieșit din comun prin dimensiunea lui, avea să facă imposibilă trecerea camioanelor mari care transportau în fiecare zi alimentele spre oraș. Nu știau încă acești comentatori că respectivele camioane erau reținute, printr-o decizie militară severă, la trei kilometri de frontieră. Folosind ca mijloace de transport motociclete, reporterii de la radio puneau întrebări de-a lungul coloanelor de automobile și furgonete și confirmau că era vorba, efectiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
vreun blog sau site de presă : de ce majoritatea comentariilor nu au nici o legătură cu subiectul, dar se reped în cel mai firesc mod cu putință la gîtul - și originile - autorului ? și, mai ales, de ce o fac atît de vehement ? (Un comentator de profesie ar putea să-mi spună și mie din start, după cum tocmai am citit pe un site : „Unde ai învățat tu, mă, boule, să vorbești așa, la pansion ?”.) Am intrat deci pe internet, am selectat la întîm plare o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
întîm plare o sută de comentarii din diferite domenii (adică un fel de eșantion - obsesii de sociolog, ce să fac ?) și am încercat să trag o concluzie firavă și preliminară. A rezultat următorul portret-robot : Autorul : Lebedele din România sînt albe ! Comentatorul : De unde ai mai scos-o și pe asta, băi jeg judeo-masonic ? și nentu Iliescu/ Constantinescu/Băsescu, ăla de-l lingi tu undeva de kkat, tot alb e bey penibilule ? ? ? Epitetele și celelalte expresii din acest succint portret-robot au fost plasate
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
r)ostac de serviciu. becali zatule, tot cacareaza de oaie ramai. Maninci kkat de p(r)ostac. mai imprastii niste voma pe site sa pari stiutor dar, de fapt, sa manipulezi. Stai dracului in banca ta daca esti idiot. Marele comentator de filme porno trucate e ranit in „sufletul” din cont ? sa se duca sa jeleasca in Palestina ! aici doar sa bata cuie e bun... cu capul ! si animalul asta trebuie definitiv schimbat sau macar schilodit... M.B. este un cretin sau
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
in seama... Apropo, sotia ta stie ca il admiri pe unul care face schimb de neveste ? Ma refeream la DSK, ca stiu ca nu iti faci temele. Succesuri si rahat cu lingura mai mica ! Curaj, inspiratie si digestie completa ! Concluzia comentatorului român, adresată oricui are curajul să iasă în arena publică, pare să fie ceva de genul următor : Bai frate, ai reaparut pe aici cu mecla ta de zacusca ! hai baga ceva sa ne mai radem pe noi ca altfel e
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
standardizării, adică a industriei. Erau nu costume naționale, adică nu haine pure ale poporului, ci costume naționaliste, semne ale unei mentalități a intelighenției noastre, a concepției despre neam a burgheziei intelectuale românești. Sîntem în 1938, la Sărbătorile Tinerimii Române, iar comentatorul este profesorul mara mureșean Mihai Pop, cofondatorul Institutului de Etnografie și Folclor și directorul său de excepție în anii deosebiți ai comunismului. Și Mihai Pop continuă : Tendința de a dispărea a costumului național este un fapt recunoscut de etnografi și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cealaltă a blazării, întrebîndu-se abulic „și pe cine pui în loc ?”, în timp ce o minoritate „pe val” a trecut printr-un scurt coșmar : „asta ne mai lipsea, să ne scadă acum și ratingul de țară !”. În fine, mimînd starea de vigilență, diverși comentatori universali au aplicat un model epidemiologic, explicînd totul prin proliferarea modelelor de tip „primăvara arabă” sau „occupy”. Doar televiziunilor le-a ieșit să facă din toate acestea un show mediatic, uneori profesionist și cu unele comentarii pertinente. Eventual vizionare, toate
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de rezistență ai națiunii. Istoria este ticsită de idealuri avortate. Mișcăm lumea cu eroisme și egoisme. O țară în tranziție este pândită de două pericole : integrarea necritică și izolarea bezmetică. Există, în fiecare etapă, câțiva creatori de istorie. Ceilalți suntem comentatori. Suntem la cheremul limitelor și al conjuncturilor. Cine nu a murit de foame în comunism va regreta în tranziția spre capitalism. Când scriu istoria, învingătorii nu se împiedică în mofturile adevărului. Lipsa prelungită de reacție a unui popor la provocările
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ani, pe 11 iulie legea divorțului prin consimțământ reciproc - iar adulterul a dispărut din Codul penal. În sfârșit, pe 28 noiembrie, legea Veil legalizând avortul a fost adoptată, cu sprijinul stângii, la capătul unei dezbateri furtunoase - considerată „istorică” de cei mai mulți comentatori. În adevăr, antropologia creștină, mult timp preponderentă În țările occidentale, acorda o importanță absolută fiecărei vieți umane, de la concepție și până la moarte; această importanță trebuie legată de credința creștină că Înlăuntrul trupului uman există un suflet - suflet În principiu nemuritor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
care retrospectiv ne par miraculoase, să depășească dificultatea calculelor de stabilitate energetică la macromoleculele Întâlnite În biologie. Fără a accepta neapărat toate afirmațiile lui Hubczejak, trebuie să recunoaștem că, de-a lungul veacurilor, Book of Kells le-a inspirat mereu comentatorilor elanuri de admirație aproape extatice. Putem, de pildă, să cităm descrierea pe care i-o face Giraldus Cambrensis În 1185: „Această carte conține concordanța celor patru Evanghelii după textul Sfântului Ieronim, cu numeroase pagini și aproape tot atâtea desene, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
pe suprafața planetei - 10 miliarde de neuroni În creierul uman”, campania pentru un guvern mondial bazat pe un „nou legământ”, sau sloganul cvasi-publicitar: „VIITORUL VA FI FEMININ”. A făcut-o cu o abilitate care În general i-a adus admirația comentatorilor, evitând cu grijă orice derapaj irațional sau sectar, ba din contră, știind să-și asigure un sprijin puternic În sânul comunității științifice. Un anume cinism tradițional din studiul istoriei umane tinde În general să prezinte „abilitatea” ca pe un factor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mod normal să atragă atenția. (Deja se șoptește pe ici, pe acolo, că se prea poate ca Osama, să nu fi murit de mâna armatei americane ci de la farmecele mamei Omida von România). Am detectat o oarecare mândrie în tonul comentatorilor, care parcă au participat ei personal la acțiune și nu vor să admită, că la o adică, asemenea zvonuri ar putea determina vreun fanatic musulman, rătăcit pe aici prin zonă, să facă o nefăcută, ca să vedem și noi pe pielea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
e 9 mai nu poți săpa via!) Interlocutorul acceptă gluma. Râde. — E Paștele. Atunci chiar era dă Paște. — În patru’ș’cinci? — Da, zice și se așază mai comod, s-a obținut legătura cu stadionul. Vacarmul tribunelor, vocea emoționată a comentatorului au acum forța să submineze vătuirea auzului, fixitatea plăcută a privirii, răcoarea instalată pe buze și chiar mirosul florilor de zmeură de câmp care mai stăruie În nări. Abia trecusem de Vesely. În satul următor am dormit Într-o șură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
aceste femei par convinse că descoperă lumea socotită prin excelență feminină, o astfel de literatură este dezagreabilă la lectură datorită caracterului liniar, monoton al exprimării mesajului excesiv liricizat, dar nu doar din cauza stilului, neconsistent și liric exaltat, de care toți comentatorii au făcut caz, căci, după remarca foarte justă a lui Eugen Lovinescu din 1920, rareori povestirile Hortensie Papadat-Bengescu rămân la „exuberanța senzorială cu care ne-a învățat Contesa de Noailles; nu e langoarea vaporoasă, sensibleria rafinată și discretă a unei
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
ca să punem capac la toate, ca să întregim iluzia, aprindeam întotdeauna televizorul și ședeam așa, uitându-ne la el, ore-n șir, abia rostind o vorbă. Am asociat întotdeauna televiziunea cu boala. Nu cu boala sufletului, cum și-ar dori unii comentatori, ci cu boala trupului. Probabil că se trage de pe vremea când tata zăcea în spital, în urma infarctului care avea să-l omoare în două sau trei săptămâni, la numai șaizeci și unu de ani. Sosisem de la Londra îndată ce aflasem vestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
bârfa de cea mai evidentă vulgaritate au la origine instinctul social. Chiar și când se dorește unic, exemplar, superior etc., insul uman trebuie să se vadă tot alături de ceilalți... Nu știu în ce categorie mă înscriu, în calitatea mea de „comentator”, dar mărturisesc că, de la început, întâmplările relatate de P.H.L. m-au reținut și m-au făcut tot mai curios. Atracția pentru „pagina primară”, de care aminteam mai sus, au făcut din mine un căutător de documente inedite, înscrisuri de tot
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
altfel construită decât aceea a tuturor. Se crede și este mândru, pe bună dreptate, că face parte din categoria „naivilor” artiști. Nu mă interesează categoriile, împărțirile, criticile pe care le întâmpină, ci îmi iau libertatea de a fi doar un comentator al operei lui. Și pentru mine, totuși, Boancă este un artist, o minune de „naiv”, dar nu-i destul, este un om dăruit cu candoarea artistului. Uneori, privindu-i tablourile, așa modeste cum sunt, neînrămate, pictate cu culori ieftine, am
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ale trecerii de la latina dunăreană la română. I.N.O.: Venită după „Iașii două milenii de atestare documentară (Elanul nr.69/2007), cartea Dv.”R oman itatea orientală în perspectivă eminesciană”nu are nici o pref ață ori postfață de autor sau comentator, nici o recomandare... M.L.: Are spusele cărții iar prefațatorul, postprefațatorul sau recomandarea o dă textul și o fac cititorii, după ce o străbat... I.NO.: Și totuși, ca să servim „masa”, ce face cartea Dv., îl scoate în față pe Mihai Eminescu, dă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]