7,605 matches
-
prin atitudine de dependenta afectiva fata de profesor sau prin absenta proiectului personal („sindromul de eșec școlar", ibidem p.29 ). Negativismul, minciuna, egoismul, îngâmfarea, agresivitatea, fuga de la școală și de acasă sunt numai câteva dintre manifestările mai frecvente ale devierilor comportamentale ce pot fi înregistrate. Atitudinile adoptate de unii elevi, ca reacție la violenta unor medii școlare se pot rezuma astfel : fuga ( prin discuții în fundul clasei, prin absența fizică, prin refugiul intr-o gândire magică, prin mutism, prin dificultăți de relaționare
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
latent, apoi, din ce in ce mai direct si intens. Educatorului in general si dirigintelui in special ii revin importante responsabilități in acest sens. Pentru a reuși este necesara o buna cunoaștere a cauzelor care au generat devianta. Un posibil inventar al cauzelor deviantei comportamentale cuprinde atât cauze endogene cat si cauze exogene, acestea din urma fiind oarecum mai vizibile si mai ușor de supus controlului. Intre cauzele endogene pot fi enumerate bolile psihice ( debilitate mintala, schizofrenie, nevroza, sindroame depresiv anxioase, stări psihopatoide, epilepsie etc.
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
că aici avem în vedere trăsăturile generale ale romantismului, atât cât rezultă ele ca regularități în iregularitatea lor, pentru că, altminteri, romanticii sunt totuși prea prolicși și inconsecvenți ca să nu se contrazică deseori până și în cadrul propriilor opere. Nu numai trăsăturile comportamentale contradictorii, care sunt specific romantice, explică astfel de incongruențe manifestate uneori chiar la nivel programatic -, ci și adoptarea unor forme fragmentare de expunere, care nu pot avea niciodată coerența proprie gândirii sistematice (ca în cazul unor filozofi precum Kierkegaard, Nietzsche
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cauzală strictă, ca și toate celelalte evenimente. Prin urmare, explicația acțiunilor va putea fi dată în cadrul modelului deductiv-nomologic prin derivarea lor din legi generale și caracteristici de stare particulare. Orice explicație cauzală, prin legi, este principial simetrică cu predicția. Reacțiile comportamentale și acțiunile, ca evenimente în lume, vor putea deveni obiect al predicției și al retrodicției de îndată ce vom căpăta o cunoaștere satisfăcătoare a legilor și stărilor de fapt relevante. Validitatea explicației cauzale depinde întotdeauna de adevărul anumitor corelații legice." În schimb
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
despre oameni și lucruri. Între nebunie și anormalitate nu poate fi pus semnul echivalenței. Nebunia se referă la o stare patologică a creierului și a comportamentului, în timp ce a-normalul se situează în afara normelor, în afara funcționalității social-politice a modelelor, în afara uniformității comportamentale a unei întregi medii social-politice. Această uniformitate a comportamentelor ar fi bine să o privim ca pe un efect al puterii-cunoaștere; putere social-politică ce are nevoie de oameni aflați în stadiul unei docilități, al unei îndoctrinări, al unui reducționism psihic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istorie a problematizării comportamentelor sexuale 59. Cartea sa Istoria sexualității reprezintă modul prin care oamenii au inventat un comportament sexual "ca domeniu de apreciere și opțiune morală"60. La fel ca în Istoria nebuniei..., Foucault a fost preocupat de transformările comportamentale cu privire la sex. În acest mod, Foucault a ilustrat metamorfozele prin care a trecut comportamentul sexual de la antici la moderni; felul în care discursurile oficiale, publice au influențat etica sexuală și atitudinile față de sex. Totodată, Foucault a încercat să răspundă la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
noastre se adresează acestei absențe într-o profanare care în același timp o arată, o conjură, se epuizează în ea și se vede redată de ea purității sale vide de transgresiune"80. Prezența acestei sexualități excesive și transgresante în centrul comportamental al generațiilor occidentale sau occidentalizate de ieri și de azi este lipsită de Divinitate, de firesc și de plăcere... Sexualitatea occidentalizată devine absența plăcerii și a unui firesc în relațiile interumane încă de la vârsta copilăriei. Dispare firescul dialogului, al relațiilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ci doar pe baza unor norme și a unor aprobări, a unor verificări din partea instanțelor superioare. În nicio altă epocă politicul nu a fost atât de impregnat în structurile cotidianului, în forma politizată de civilizație modernă, în structura mentală și comportamentală a omului. A fi modern devine echivalent cu a fi politic, iar anonimatul său, elementul său antiuman de funcție în sistem, de număr dispensabil e o expresie a invaziei factorului politic în viața cetăților. Cunoașterile ce derivă una din cealaltă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Frank Ankersmit, Hans Kellner, Mark Bevir, Hayden White etc. Acesta din urmă, deși se declară socialist, este mult mai liberal, dintr-o perspectivă a condiției mentale, a comportamentului civic și politic, decât oricare dintre liberalii români postdecembriști, ale căror degenerări comportamentale și ideologice au condus la situația de azi: o societate pustiită moral, intelectual și sălbăticită economic. Condițiile de libertate pentru civilii români sunt precare și, în general, nu prea există din moment ce avem un sistem oligarhic, corupt și împărțit pe sfere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
informațională, promovarea de către mass-media a produselor subculturale, slăbirea controlului social și al puterii de intervenție a instanțelor de socializare a generațiilor în dezvoltare, toate la un loc au deteriorat echilibrul social. La clasele I-IV se întâlnesc mai puține probleme comportamentale decât la adolescenți sau adulți și, cu toate acestea, lipsa afectivității părinților, precum și înțelegerea greșită a responsabilității față de copil pun serioase semne de întrebare. Prezenta lucrare încearcă să identifice principalele forme de manifestare ale tulburărilor de comportament, cauzele acestora, precum și
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
acesta în stabilirea disciplinei în vederea optimizării procesului instructive-educativ. Cel de-al doilea capitol al lucrării se focalizează asupra tulburărilor de comportament ce pot fi descoperite în cazul elevilor din ciclul primar, încercând să surprindă principalii factori ce determină apariția problemelor comportamentale. Ultimul capitol din partea teoretică a prezentei lucrări surprinde necesitatea identificării și implementării strategiilor optime de intervenție educațională, în vederea corijării tulburărilor comportamentale. Cea de a doua parte prezintă trei studii de caz care urmăresc importanța cooperării dintre școală și familie în vederea
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
ce pot fi descoperite în cazul elevilor din ciclul primar, încercând să surprindă principalii factori ce determină apariția problemelor comportamentale. Ultimul capitol din partea teoretică a prezentei lucrări surprinde necesitatea identificării și implementării strategiilor optime de intervenție educațională, în vederea corijării tulburărilor comportamentale. Cea de a doua parte prezintă trei studii de caz care urmăresc importanța cooperării dintre școală și familie în vederea remedierii problemelor de comportament apărute la școlarul mic. Acestea presupun urmărirea atentă a celor trei subiecți pe parcursul unui an școlar, identificarea
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
prezintă trei studii de caz care urmăresc importanța cooperării dintre școală și familie în vederea remedierii problemelor de comportament apărute la școlarul mic. Acestea presupun urmărirea atentă a celor trei subiecți pe parcursul unui an școlar, identificarea formelor de manifestare a tulburărilor comportamentale, elaborarea și implementarea unui program de intervenție, particularizat în funcție de specificul fiecărui caz. I. Managementul clasei de elevi 1.1 Delimitări conceptuale Analiza școlii din perspectivă socio organizațională poate fi percepută, la o primă vedere, drept demers mai puțin obișnuit, având
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
îi poate ajuta pe elevi să facă o alegere și să fie responsabili în raport cu propria opțiune. direcționarea elevului către auotevaluarea comportamentului: se impune ca dascălul să sprijine elevul să emită independent judecăți de valoare asupra propriului comportament, să ofere reguli comportamentale explicite și repetate consecvent; să-i ajute pe elevi să înțeleagă implicațiile sociale pe termen lung ale comportamentului lor, fără să impună un sistem de valori unic. sprijinirea elevului în vederea planificării schimbării comportamentului: învățătorul trebuie să-i ajute pe elevi
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
elevului în vederea planificării schimbării comportamentului: învățătorul trebuie să-i ajute pe elevi să-și planifice schimbarea comportamentului, adică să transpună problemele teoretice în practică, dând astfel diverse sarcini elevilor; să-i ajute să identifice și să aprecieze pertinența propriilor opțiuni comportamentale. Planul trebuie extins după ce se înregistrează primele succese. Exemple: „Cum ți-ai propus să urmezi regulile noastre?” „Pot să te ajut să îți duci la îndeplinire planul?” „Cum ai să te comporți când vei avea simț de răspundere?” „Iată cum
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
cadru didactic performant. Încurajările și stimularea elevului sunt cheia succesului și în acest caz, elevul fiind astfel determinat să își respecte măcar pe viitor angajamentul luat. cadrul didactic nu trebuie să pedepsească elevul pentru întreruperea planului: întreruperea programului de reabilitare comportamentală nu trebuie să fie însoțită de critici și sancțiuni dure, o scurtă pauză putând constitui un mijloc eficient de implementare a măsurilor de management al clasei. Învățătorul trebuie să cunoască faptul că succesul activității instructiv-educative este determinat, în cea mai
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
în rândul elevilor. Trebuie eliminată rigiditatea, „distantă" care ne separă de elevi, exigența sporită. Dorința de receptivitate pentru nou, trecerea la o consiliere modernă a elevilor, trebuie să stea mereu în atenția noastră. 2.2. Tradițional și modern în intervenția comportamentală Practicile tradiționale de intervenție se focalizau preponderent pe raportul recompensă sancțiune, considerându-le principala formă de motivare a elevilor. Aceste practici au fost considerate controversate și, ca urmare, au beneficiat de critici numeroase. În literatura de speciaitate s-a considerat
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
stabilite. Criticii acestei strategii intervenționiste subliniază faptul că pedeapsa este eficientă numai dacă sunt îndeplinite două condiții esențiale: elevii au o anumită maturitate psiho-afectivă și au dobândit conștiința de sine. Practicile moderne inovatoare repoziționează strategiile de intervenție în cazul abaterilor comportamentale, subliniind existența unor tehnici mult mai eficiente: dominarea, negocierea, fraternizarea, strategia bazată pe ritual și rutină, terapia ocupațională, susținerea morală. 1. Strategia de dominare: se află în strânsă legătură cu pedeapsa și se fundamentează pe un ansamblu de relații asimetrice
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
cu elevii. 4. Strategia bazată pe ritual și rutină: respectând permanent aceeași algoritmi, cadrul didactic devine ușor previzibil; intervențiile acestuia vor fi standardizate și uniformizate. 5. Terapia ocupațională: constituie o alternativă posibilă și eficientă de intervenție în situații de abateri comportamentale. Ea cultivă mișcarea și accentuează dinamica clasei, în special la nivel fizic. Terapia ocupațională urmărește sprijinirea elevilor pentru a-și recâștiga independența, îmbunătățind abilitățile cognitive, fizice și motrice acestora. Ea contribuie la creșterea încrederii îin sine și la reintregrarea socială
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
de eficacitate în utilizare. De asemenea, ele trebuie adaptate fiecărei situații educative în parte (de exemplu, negocierea ar putea fi cea mai eficientă strategie de soluționare a unui conflict normativ sau interpersonal). 2.3. Strategii de intervenție în cazul abaterilor comportamentale Mecanismele de a preveni, interveni și rezolva problemele disciplinare presupun anumite strategii de intervenție ale cadrului didactic. Succesul unui management al clasei presupune, până la un punct și prevenție, înainte de dezvoltarea situației problematice. Abilitatea de detectare a crizelor în faze inițiale
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
pentru copil. Altele, însă, necesită o abordare consistentă pe termen lung. O clasificare a posibilelor strategii de intervenție la nivelul clasei de elevi este oferită de A. Băban. Este vorba de două mari categorii: strategii preventive și strategii de modificare comportamentală. A. Strategii preventive 1. Stabilirea de reguli Profesorul trebuie să stabilească cu elevii anumite limite cu privire la ceea ce poate fi tolerat și ceea ce constituie un comportament acceptabil în timpul programului școlar. Elevii trebuie să înțeleagă aceste reguli nu ca fiind rezultatul dorințelor
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
familiaritatea, neangajarea, susținerea, autoritatea, restrictivitatea. În general, un cadru de interacțiune pozitivă poate fi caracterizat prin: deschidere la schimbare; utilizarea unor stiluri de interacțiune pozitivă; respectarea orarului; planificarea activităților; ignorarea comportamentelor disruptive; întărirea comportamentelor pozitive etc. B. Strategii de modificare comportamentală Modificarea comportamentului presupune parcurgerea unor pași obligatorii pentru a analiza evoluția acestuia în timp și existența unor posibile cauze care au condus către acest comportament. 1. Identificarea componentelor comportamentale Este vorba de identificarea antecedentelor, a comportamentului propriu-zis și a consecințelor
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
ignorarea comportamentelor disruptive; întărirea comportamentelor pozitive etc. B. Strategii de modificare comportamentală Modificarea comportamentului presupune parcurgerea unor pași obligatorii pentru a analiza evoluția acestuia în timp și existența unor posibile cauze care au condus către acest comportament. 1. Identificarea componentelor comportamentale Este vorba de identificarea antecedentelor, a comportamentului propriu-zis și a consecințelor acestuia. Orice manager al clasei trebuie să-și bazeze decizia de inițiere a unui program de modificare a comportamentului numai după analiza/observarea atentă a acestor elemente. Antecedentele oferă
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
declanșat/menținut comportamentul. 2. Monitorizarea comportamentului Vizează observarea atentă și continuă a manifestării comportamentului, pentru a putea defini tipul de comportament, contextul și frecvența de manifestare, precum și intensitatea acestuia. Acestea constituie datele de plecare în stabilirea unui program de modificare comportamentală. Interesează în acest context existența sau desființarea unui eventual model comportamental. Cele mai utilizate metode în monitorizarea 30 comportamentului sunt: observația, chestionarul, analiza de caz, automonitorizarea etc. 3. Analiza și evaluarea funcțională a comportamentului Reprezintă o strategie aflată în strânsă
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
a manifestării comportamentului, pentru a putea defini tipul de comportament, contextul și frecvența de manifestare, precum și intensitatea acestuia. Acestea constituie datele de plecare în stabilirea unui program de modificare comportamentală. Interesează în acest context existența sau desființarea unui eventual model comportamental. Cele mai utilizate metode în monitorizarea 30 comportamentului sunt: observația, chestionarul, analiza de caz, automonitorizarea etc. 3. Analiza și evaluarea funcțională a comportamentului Reprezintă o strategie aflată în strânsă legătură cu monitorizarea comportamentului, venind în completarea acesteia. Pentru a identifica
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]