9,556 matches
-
închise (floarea - soarelui, soia, etc). 96. Personalul din activitatea de stereorestituție (fotogrammetrie), fototriangulație (aerotriangulație), fotoredresare și teledetecție. 97. Impiegat de mișcare, impiegat de mișcare șef tură și dispozitor din stațiile de grad special I, ÎI și III. 98. Operatorii de la compunerea, descompunerea și conducerea circulației trenurilor și de la instalațiile de bloc dispecer de linie, mișcare, tracțiune și vagoane din regulatoarele de vagoane gradul I. 99. Șef manevră stație sau secție, manevrant vagoane, frînar (tură sau turnus) - toate stațiile. 100. Acar, revizor
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106985_a_108314]
-
închise (floarea - soarelui, soia, etc). 96. Personalul din activitatea de stereorestituție (fotogrammetrie), fototriangulație (aerotriangulație), fotoredresare și teledetecție. 97. Impiegat de mișcare, impiegat de mișcare șef tură și dispozitor din stațiile de grad special I, ÎI și III. 98. Operatorii de la compunerea, descompunerea și conducerea circulației trenurilor și de la instalațiile de bloc dispecer de linie, mișcare, tracțiune și vagoane din regulatoarele de vagoane gradul I. 99. Șef manevră stație sau secție, manevrant vagoane, frînar (tură sau turnus) - toate stațiile. 100. Acar, revizor
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106986_a_108315]
-
închise (floarea - soarelui, soia, etc). 96. Personalul din activitatea de stereorestituție (fotogrammetrie), fototriangulație (aerotriangulație), fotoredresare și teledetecție. 97. Impiegat de mișcare, impiegat de mișcare șef tură și dispozitor din stațiile de grad special I, ÎI și III. 98. Operatorii de la compunerea, descompunerea și conducerea circulației trenurilor și de la instalațiile de bloc dispecer de linie, mișcare, tracțiune și vagoane din regulatoarele de vagoane gradul I. 99. Șef manevră stație sau secție, manevrant vagoane, frînar (tură sau turnus) - toate stațiile. 100. Acar, revizor
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106984_a_108313]
-
1973 privind structura organizatorică a aparatului Consiliului de Stat; - Decretul nr. 80/1974 privind componentă și funcționarea Consiliului Național pentru Protecția Mediului Înconjurător; - Decretul nr. 111/1974 privind structura organizatorică a aparatului Consiliului de Miniștri; - Decretul nr. 21/1975 cu privire la compunerea comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare; - Decretul nr. 100/1975 privind elaborarea de noi standarde de stat și norme interne departamentale pentru bunurile de consum din ramură industriei ușoare; - Decretul nr. 159/1975 privind înlocuirea denumirii unor funcții; - Decretul
DECRET-LEGE nr. 149 din 11 mai 1990 privind declararea ca abrogate a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107013_a_108342]
-
Articolul 8 Organele de conducere și administrare ale Fundației Culturale Române sunt: - Consiliul director; - Consiliul de administrație; - Forumul. Articolul 9 Consiliul director este organul de conducere al Fundației Culturale Române. Consiliul este alcătuit din președinte și 24 de membri. În compunerea consiliului intra 4 vicepreședinți, secretarul executiv, conducătorul Centrului de Studii Transilvane Cluj-Napoca, conducătorul Centrului de Studii Românești Iași, conducătorii departamentelor, conducătorul Editurii Fundației Culturale Române, redactorii-șefi ai publicațiilor fundației, prin rotație, reprezentanții unor instituții publice cu activități similare celei desfășurate
HOTĂRÎRE Nr. 354 din 2 aprilie 1990*) *** Republicată privind înfiinţarea Fundaţiei Culturale Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107073_a_108402]
-
Articolul 8 Organele de conducere și administrare ale Fundației Culturale Române sunt: - Consiliul director; - Consiliul de administrație; - Forumul. Articolul 9 Consiliul director este organul de conducere al Fundației Culturale Române. Consiliul este alcătuit din președinte și 24 de membri. În compunerea consiliului intra 4 vicepreședinți, secretarul executiv, conducătorul Centrului de Studii Transilvane Cluj-Napoca, conducătorul Centrului de Studii Românești Iași, conducătorii departamentelor, conducătorul Editurii Fundației Culturale Române, redactorii-șefi ai publicațiilor fundației, prin rotație, reprezentanții unor instituții publice cu activități similare celei desfășurate
HOTĂRÎRE Nr. 354 din 2 aprilie 1990*) *** Republicată privind înfiinţarea Funda��iei Culturale Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107074_a_108403]
-
extraordinară poate hotărî asupra modificării statutului, majorării capitalului social, emiterii de obligațiuni și alte cazuri prevăzute de lege. Consiliul de administrație Articolul 17 Bancă este administrată de consiliu de administrație cu mandat de 4 ani, compus din 12-14 administratori, în compunerea să intrînd: - 8 reprezentanți ai acționarilor, inclusiv reprezentantul general al acționarilor; - 2 reprezentanți ai salariaților băncii; - 2-4 reprezentanți ai conducerii executive a băncii în persoana președintelui executiv și a 2 vicepreședinți executivi. Consiliul de administrație este legal constituit în prezența
HOTĂRÎRE nr. 679 din 11 iunie 1990 privind aprobarea infiintarii Băncii pentru Mica Industrie şi Libera Iniţiativa - societate pe acţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107201_a_108530]
-
prime și alte forme de remunerare. Comitetul de conducere Articolul 19 Asigura transpunerea în viață a hotărîrilor consiliului de administrație și conducerea curentă a activității băncii între ședințele consiliului de administrație. Comitetul de conducere este format din 5-7 membri, în compunerea să intrînd președintele executiv al băncii, vicepreședinții executivi și 3 conducători ai principalelor compartimente din centrală băncii. Articolul 20 Comitetul de conducere este prezidat de președintele executiv al băncii, iar în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții executivi și se întrunește
HOTĂRÎRE nr. 679 din 11 iunie 1990 privind aprobarea infiintarii Băncii pentru Mica Industrie şi Libera Iniţiativa - societate pe acţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107201_a_108530]
-
Articolul 1 Ministerul Apărării Naționale este condus de un ministru, ajutat de trei secretari de stat și de un inspector general. În compunerea ministerului funcționează: Departamentul pentru Politica de Apărare, Statul Major General, Departamentul Înzestrării Armatei și Inspectoratul General al Ministerului Apărării Naționale. Articolul 2 Departamentul pentru Politica de Apărare este condus de un secretar de stat și are în componență să: Direcția
HOTĂRÎRE nr. 110 din 14 aprilie 1997 privind organizarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117705_a_119034]
-
care abundă incomparabil mai mult ca la normal. Scrisul inegal, întrerupt este o urmare a dificultăților de legare a literelor între ele. Acestea, cât și celelalte aspecte de conținut la care ne-am referit, evidențiază gravitatea disgrafiei, încât lucrările scrise (compuneri, dictări, copieri) devin ilizibile. Spre deosebire de copilul normal, la debilul mintal se manifestă frecvent cititul și scrisul ca în oglindă, care sunt o consecință a unor leziuni în emisferul drept. (Hvatțev, „Logopedia”, E.D.P., București, 1959). Aceasta, ca și stângăcia, pare a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
determinate de complexitatea faptului psihic, diferențelor de structură psihică organică sau de factori funcționali. Indiferent de etiologie, se adoptă o tehnică logopedică în acord cu simptomatologia diversă, pe termen lung, în etape bine distincte, în care exercițiul, observația sistematică, conversația, compunerile orale susținute sau nu de imagini (mai ales în serie), povestirea, iar la cei mari și compunerea scrisă, sunt utilizate individual sau în grupe omogene. Pentru cei cu bâlbâială se impune ritmarea prin diverse procedee, exercițiile de inspir-expir eșalonate pe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se adoptă o tehnică logopedică în acord cu simptomatologia diversă, pe termen lung, în etape bine distincte, în care exercițiul, observația sistematică, conversația, compunerile orale susținute sau nu de imagini (mai ales în serie), povestirea, iar la cei mari și compunerea scrisă, sunt utilizate individual sau în grupe omogene. Pentru cei cu bâlbâială se impune ritmarea prin diverse procedee, exercițiile de inspir-expir eșalonate pe sintagme vorbite, iar pentru dislalici, dizartrici, alalici exerciții de motilitate a elementelor fono-articulatorii și de gimnastică generală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
numai semantic și sintactic. Mai rar, adverbul determină interjecții cu sens verbal: „Hai acolo!” CLASE LEXICO-GRAMATICALE DE ADVERBETC "CLASE LEXICO‑GRAMATICALE DE ADVERBE" Adverbul este o clasă deschisă de unități lexico-gramaticale. Pe de o parte, prin mijloace interne (derivare, conversiune, compunere) și prin mijloace externe (neologisme), vocabularul limbii se îmbogățește cu noi adverbe. Pe de alta, numeroși termeni lexicali, bivalenți sub aspect lexico-gramatical, în planul paradigmatic al limbii, își anulează una din valențe, în planul sintagmatic al textului, unde pot funcționa
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și majoritatea exemplelor utilizate în perioada abecedară trebuie concepute și desfășurate ținând cont de acest obiectiv fundamental. Pentru realizarea acestui obiectiv, practicienii aplică cu originalitate și creativitate o serie de tehnici ce au succes la copilul cu dificultăți de învățare: compunerea cuvintelor cu ajutorul alfabetarului mobil sau individual (jocuri magnetice); elevii se vor juca cu silabe; profesorul/învățătorul poate lipi pe degetele copilului, fie de la aceeasi mâna, fie de la ambele mâini, bucăți de autocolant pe care sunt scrise silabe diverse. Elevii vor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
al doilea, ...etc cuvânt din coloana, să citească cuvinte care denumesc ...., să citească cuvintele din partea stângă, dreapta. Acesta este un bun exercițiu și pentru exersarea orientării spațiale corecte. Pentru formarea deprinderii de citire corectă și conștientă se realizează exerciții de compunere și scriere a propozițiilor simple (la început) utilizându-se alfabetarul, jetoane cu cuvinte etc. Elevii sunt solicitați să construiască propoziții cu aceste cuvinte care sunt analizate la nivel fonetic. ACTIVITĂȚILE DE SCRIERE ÎN PERIOADA ABECEDARĂ PARTICULARITĂȚI Desfășurarea activităților de scriere
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
orientare. Elevii sunt grupați în perechi, având o foaie de hârtie și un creion. Profesorul le arăta o listă de câteva cuvinte dintr-o poveste (cu informații din conținutul lecției respective). Fiecare pereche, în urma discuțiilor, va trebui să alcătuiască o compunere având ca suport cuvintele oferite de profesor. Această activitate poate fi făcută o singură dată, la început, sau poate fi repetată în decursul lecturării textului de către profesor. În acest mod, elevii pot fi implicați în dsfășurarea acțiunii textului, sunt încurajați
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
formează o pereche și prezintă unul altuia rezumatele, alcătuind apoi un rezumat comun pe care îl prezintă profesorului. ● „Turul galeriei” Grupuri de 2-3 elevi lucrează la o problemă sau o sarcină care are drept rezultat un proces (sinteză, schemă, desen, compunere), prezentat pe o coală de hartie care poate fi expusă în clasă. După expunerea produselor obținute, fiecare grup examinează cu atenție produsele celorlalte grupe. Grupele se rotesc de la un produs la altul și se notează întrebările care vor fi puse
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
profesorul pune întrebări, pentru a fixa cunoașterea textului; se pun înterbări de verificare a cunoașterii detaliilor. b) Metodele de dezvoltare a vocabularului se axează pe: scrierea de cuvinte pe cartonașe; urmărirea cu degetul a cuvântului pronunțat; modelarea cuvântului din plastilină; compunerea cuvintelor din litere; scrierea pe nisip; scrierea cu litere cu magnet; scrierea cu creioane sau cu creta colorată; folosirea imaginilor ce reprezinta cuvântul; utilizarea cuvântului în diferite contexte. c) Stimularea vocabularului oral Vom alege împreună cu elevii o categorie de obiecte
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
unde UL, UC, U, IL, IC, I sunt valori efective ale tensiunilor și curenților (Fig.2.15a, Fig.2.16a). Ținând seama de faptul că perechile de mărimi (uL, uC) și (iL, iC) oscilează respectiv în opoziție de fază, prin compunerea lor grafică se obțin curbele rezultante de ferorezonanță U(I), Fig.2.15a, respectiv I(U), Fig.2.16a. Pe aceste curbe se disting zonele de funcționare corespunzătoare regimurilor normale, N, de instabilitate, IN și de ferorezonanță, F. Comportamentul catastrofal
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
de bază în cadrul curriculum-ului formal și un mijloc de formare a gustului pentru literatură de valoare. Exercițiul folosit pentru formarea și consolidarea tehnicii de lectură, de înțelegere și asimilare a noțiunilor de teorie literară și exercițiile pentru dezvoltarea creativității (compuneri, creații originale în versuri, proza) contribuie la dezvoltarea atitudinilor estetice. Activitățile nonformale de tipul cercurilor literare, cercurilor dramatice, proiectelor educaționale grupează elevii interesați în dezvoltarea potențialului creator în acest domeniu. Concursurile literare și olimpiadele mijlocesc recunoașterea și recompensarea performanțelor învățării
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
din pricina că toate impresiile sale coloristice își găsesc o rezonanță afectiva deosebită, privirile sale se ascut pentru tot ce este culoare în lume” (R.Műller-Freienfels, 1923, p.28, cît. în T.Vianu, 1945, p.231Ă. Pentru a ajunge la acea compunere a unei forme noi, personale, originale, „creatorul” sau viitorul creator artistic trebuie să treacă printr-o perioadă de investigare, informare minuțioasa asupra problemei (elemente din natură: plante, insecte, animaleă, deci trebuie să aibă cunoștințe din mediul înconjurător, să noteze și
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
vocală și de receptare a mesajului muzical Realizarea transferului Activitate independența Se lucrează pe 3 grupuri. Fiecare grup va avea altă sarcina, dar pe aceeași temă: George Enescu 1. Imaginați-vă că luați un interviu compozitorului George Enescu. Scrieți o compunere cu titlul „De vorbă cu Enescu” 2. Transpuneți prin culoare elementele de inspirație ale lui Geoge Enescu într-o lucrare plastică cu titlul „Toamnă la Liveni 2 3. Găsiți o strofa din poeziile studiate pentru a realiza un nou cântec
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Găsiți o strofa din poeziile studiate pentru a realiza un nou cântec pe melodia învățată astăzi. • capacitatea de receptare a mesajului literar, plastic și muzical. Liveni lăutar Laie George Enescu compozitor român Jurjac rapsodie Uvertura 71 Evaluarea activității • Se citesc compunerile, se fac aprecieri • Se expun lucrările plastice ale elevilor și se evaluează • Se cântă cântecul nou creat; • Se subliniază interferență dintre arte. Încheierea activității • Exercițiu de creativitate (orală • Răspundeți la întrebarea : ‘Ce ar fi viața noastră fără muzică? • Se extrag
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
să nu fie luat de furtună. Elevii trebuie să-și imagineze fiecare că reprezintă unul din copacii din imagine, iar furtună este muzică ce o asculta. Ei au drept sarcina de a exprima în scris ceea ce simte atunci când este copac. Compunerea este un exercițiu care antrenează creativitatea copiilor: ăă Compuneri create de elevi, cu început dat de învățător. Continuă tu, imaginându-ți că: „Într-o zi, Albă-ca-Zăpada s-a întâlnit cu un lup.” ba Compuneri create de elevi, pe baza unor
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
-și imagineze fiecare că reprezintă unul din copacii din imagine, iar furtună este muzică ce o asculta. Ei au drept sarcina de a exprima în scris ceea ce simte atunci când este copac. Compunerea este un exercițiu care antrenează creativitatea copiilor: ăă Compuneri create de elevi, cu început dat de învățător. Continuă tu, imaginându-ți că: „Într-o zi, Albă-ca-Zăpada s-a întâlnit cu un lup.” ba Compuneri create de elevi, pe baza unor cuvinte sau expresii de sprijin. Exemplu: Dacă v-ați
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]