190,047 matches
-
vacanțelor, fie pentru că în Vama Veche nu se găsea practic nimic, fie petru că era mai economic să utilizezi produsele cumpărate din magazinele de la oraș. Sintetizând trăsăturile contextului instituțional și al strategiilor de viață în zonă într-un mod comparativ, constatăm următoarele: • în 2 Mai: accesul și rezidența permise vor crește fluxul de turiști („turism de curte”); plaja este utilizată în scopuri turistice și întreținută de autorități; apar antreprenorii locali din rândul rezidenților; determină câștiguri suplimentare din turism; • în Vama Veche
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
datorată în special creșterii de la an la an a numărului de turiști. În acest context, problema spațiului locativ va deveni presantă mai ales în Vama Veche, acolo unde infrastructura construită era și cea mai săracă. În 2 Mai, deși vom constata o cerere sporită pentru spații de cazare, dezvoltarea s-a făcut gradual, ceea ce a diminuat în parte impactul produs asupra aspectului general al localității. Transformarea radicală poate fi pusă și pe capacitatea redusă a autorităților locale de a influența în
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
și cel existent este mult mai mic. O analiză mai profundă legată de fondul locativ pornește de la suprafața construită în cele două localități. Tot pe baza datelor statistice ale comunei Limanu, care prezintă suprafețele construite din comună, avem următoarea situație. Constatăm că, în perioada 1996-2003, suprafața construită crește cu aproximativ 50% la nivelul întregii comune. Chiar dacă datele nu se referă exclusiv la cele două comunități situate în zona costieră, putem afirma cu certitudine că suprafața nou-adăugată se află preponderent în 2
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
de furnizare a resurselor . Adică, prin investițiile în infrastructura locativă urma să se asigure cazarea/capturarea unui număr suplimentar de turiști pe perioada sezonului estival. În loc să asigure beneficii pe termen lung și o dezvoltare durabilă a celor două comunități, vom constata că diferențele între Vama Veche și 2 Mai se adâncesc, în sensul în care tot mai mulți nerezidenți profită de beneficiile din turism în Vama Veche. Rămânând în termenii consacrați de Ostrom (2007), în Vama Veche s-a produs o
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
au jucat atât structura socială, cât și normele de la nivelul comunității: o comunitate mult mai omogenă în care continuă să predomine relațiile bazate pe încredere. Sintetizând într-un mod comparativ contextul instituțional și strategiile adoptate de cele două comunități analizate, constatăm următoarele: • în 2 Mai: creșterea fluxului de turiști („turism de curte”) permite liberalizarea reglementărilor urbanistice; modernizarea gospodăriilor, care va ține cont de cererile turiștilor; extinderea antreprenoriatului în rândul localnicilor, dar în mică măsură și în rândul nerezidenților; apariția construcțiilor noi
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
sau comun care poate ține de o nevoie proprie, de protejarea unei valori locale sau sti mularea dezvoltării (prin turism, de exemplu) (Tașcu-Stavre și Bănică, 2014). Sintetizând contextul instituțional și strategiile adoptate în cele două comunități într-un mod comparativ, constatăm următoarele: • în 2 Mai: stabilizarea fluxului de turiști („turism de curte”) permite noi reglementări care privesc administrarea plajei și a rezervației naturale; interdicția eliberării de autorizații de construcție; elaborarea unui nou PUG; dezvoltarea moderată a construcțiilor noi; creșterea dependenței localnicilor
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
beneficiul social - faptul că trenul circula - continua să se producă. Evident că tragedia poate să apară atunci când acest beneficiu social nu mai e îndeajuns de mare încât bunul public să fie în continuare produs. În cazul nostru, când compania feroviară constată că este ineficient să păstreze trenul în circulație, poate să îl desființeze. Este avantajos deci să fii blatist numai dacă ceilalți mulți sunt onești; dar într-o societate în care comportamentul blatist e generalizat, atunci beneficiile sociale se diminuează mult
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
cerebrale asigură recepționarea unui număr mare de informații dar nu și fixarea lor rapidă; - funcțiile analizatorilor se dezvoltă intens favorizând dezvoltarea limbajului. Analizatorul vestibular se maturizează mai târziu, către sfârșitul perioadei pubertare. Particularitățile psihice Din punct de vedere psihic se constată că gândirea școlarului mic are un caracter intuitiv iar imaginația, deși activă, este orientată spre obiective simple, concrete. Domină particularitățile primului sistem de semnalizare. Școlarul mic manifestă afectivitate accentuată atât în familie cât și în afara cadrului familial. Voința, tot mai
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
primar trebuie pus accentul pe formarea corectă a priceperilor și deprinderilor motrice de bază, cu caracter aplicativ și specific diferitelor ramuri de sport și chiar pe posibilitatea pregătirii sistematice pentru sportul de performanță, tocmai datorită fenomenului de „accelerație” ce se constată la această vârstă. Particularitățile calităților motrice ale elevilor de 6 -10 ani pot fi prezentat astfel: 1. VITEZA Vârsta la care se poate dezvolta viteza este încă contradictorie. Unii autori susțin că cea mai accentuată perioadă pentru dezvoltarea vitezei este
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
fi prezentat astfel: 1. VITEZA Vârsta la care se poate dezvolta viteza este încă contradictorie. Unii autori susțin că cea mai accentuată perioadă pentru dezvoltarea vitezei este între 6 - 15 ani, alții, dimpotrivă, consideră că la vârsta școlară mică se constată o capacitate redusă de manifestare a vitezei de reacție și de atenție. Perioada latentă a reacției motrice se îmbunătățește în jurul vârstei de 9 - 10 ani, cea mai scurtă perioadă latentă constatându-se la mișcarea mâinilor, iar cea mai lungă la
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
alții, dimpotrivă, consideră că la vârsta școlară mică se constată o capacitate redusă de manifestare a vitezei de reacție și de atenție. Perioada latentă a reacției motrice se îmbunătățește în jurul vârstei de 9 - 10 ani, cea mai scurtă perioadă latentă constatându-se la mișcarea mâinilor, iar cea mai lungă la mișcările de trunchi. Crește ușor viteza mișcării singulare, diferențele dintre flexori și extensori fiind nesemnificative. Viteza de alergare pe distanțe mici (25m) se îmbunătățește spre vârsta de 10 ani. Capacitatea de
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
a proceselor nervoase fundamentale (excitația și inhibiția), de calitatea organelor de sprijin și ligamentare. De la 7 - 8 ani crește treptat forța tuturor grupelor musculare și în special a extensorilor membrelor inferioare, flexorilor plantori și redresorilor trunchiului. La nivelul membrelor superioare constatăm că forța flexorilor este mai mare decât a extensorilor. Forța mâinii este neînsemnată la băieții de 9 - 10 ani și la fetele de 8 - 9 ani, iar diferența dintre fete și băieți este nesemnificativă. Forța explozivă a membrelor inferioare se
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
băieții și fetele de 8 - 9 ani pot alerga până la 10 minute; - băieții de 10 - 11 ani pot alerga până la 15 minute; - fetele de 10 - 11 ani pot alerga până la 12 minute. Capacitatea de rezistență cardio-vasculară este în creștere gradată, constatându-se o superioritate a băieților față de fete. Rezistența statică, în special a mușchilor extensori ai coloanei vertebrale, este relativ mică. Oboseala se instalează rapid (datorită inhibiției de protecție) în cazul unor eforturi statice de lungă durată. La această vârstă trebuie
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
perseverăm în formarea deprinderii corecte de alergare, insistând pe corectarea greșelilor ivite. SĂRITURI Și deprinderea de a sări poate fi însușită corect la vârsta școlară mică. Săritura este folosită mai mult în activitatea motrică. În execuția săriturii, la clasele mici constatăm: - slaba coordonarea lucrului brațelor în timpul săriturii; - aterizare dură, lipsită de elasticitate, din cauza unei amortizări insuficiente; - lipsa forței de desprindere pe un picior și de aterizare pe ambele picioare; - lipsa coordonării brațelor și picioarelor în executarea pasului săltat; - lipsa unui ritm
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
incredibile pentru a recupera pierderile cauzate de restricțiile impuse de București. Fenomenul este aproape catastrofal. O mare parte din resursele țării se transformă în bani negri și sunt depuși în bănci străine. Banii se scot din circuit și de aici constatăm că România este sortită ultimului loc ca progres și primului loc în domeniul corupției. Principiul subsidiarității a fost mai precis definit de la Papa Pius al XI-lea în 1931, dar discuții aprinse asupra acestuia au început încă din secolele XVII-XIX
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
să știu,Guvernul României prin Victor Ciorbea și Opriș și Președintele României Emil Constantinescu lucrau de zor să fiu scos din delegația țării noastre la CPLR. În convorbirile din Federația Rusă, domnul Voronin, delegat de președintele Elțîn să ne însoțească, constatând că sunt cel mai inflexibil dintre raportori, mi-a spus la un pahar de vin: Costea, mâna Moscovei este lungă! Nu știu dacă era chiar atât de lungă, dar Secretarul General al Guvernului, domnul Remus Opriș, a reușit să mă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
ce evenimente mă aduseseră până la acel moment... Știam eu de ce am venit pe-aici, i-am zis și ea a râs, înțelegând într-o secundă întreg adevărul la care mă referisem. Ai pierdut autobuzul, mi-a spus într-o doară, constatând că autobuzul trecuse deja. Și de aceea pornisem eu pe jos, pe drum... Tot răul spre bine, am mai zis zâmbind în continuare, pur și simplu îmi era imposibil să nu zâmbesc privind în ochii ei, în acel moment perfect
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
aplecat peste marginea ei, privind înspre capătul umbros, unde clipocea apa întunecată, abia ghicindu-se din răcoarea pereților. Ghidușa a venit lângă mine și s-a aplecat și ea peste margine, privind în jos. Se pare că are apă, am constatat eu. Păi are, cum să n-aibă. Eu am mai fost aici, mi-a spus Ghidușa sigură pe ceea ce știa. Așa cum priveam în fântână, mi s-a părut deodată că zăresc în lucirile apei din umbră o scânteie aurie. M-
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
cu adevărul ființei ei, asemenea luminii senine a acelei dimineți liniștite... Ochii ei limpezi sclipeau înspre mine, iar lucirea atât de aproape și de o intensitate aparte, era parcă imposibil de privit mai mult de câteva clipe. Ați ajuns, a constatat ea zâmbind în continuare, de parcă avusese convingerea că așa va fi, și ne așteptase fără grijă că vom ajunge acolo. Da, i-am răspuns și am lăsat rucsacul jos, apoi m-am rezemat și eu de tei, lângă ea, privind
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
fân și crengi... însă în locul crengilor, erau niște pietre. Iasomia se plimba undeva în apropiere, privind în jur cercetătoare. Nici nu-mi mai aminteam dacă dormisem mult și bine până se luminase de ziuă, însă acum, privind în jur, am constatat că poiana nu mai era la fel. Ne aflam pe un fel de platou stâncos, în jurul nostru erau roci, pădurea se schimbase peste noapte și poienița dispăruse. Ne aflam undeva mai sus, deasupra dealurilor, ca pe un vârf. Soarele ajunsese
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
un vârf. Soarele ajunsese exact deasupra, și avea o strălucire mai arzătoare ca în ziua trecută. Mam ridicat, venind lângă Iasomia care se oprise la marginea platoului și privea în depărtări, într-un fel gânditoare. S-a schimbat peisajul, am constatat eu. Da... Nu mi-aș fi dat seama la ce se gândea. Însă nu încercam nici să-mi explic schimbările din peisaj. Numi era teamă de lucrurile neprevăzute și inexplicabile care se petrecuseră sau aveau să se mai întâmple. Atâta timp cât
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
luat-o de-a lungul malului. La un moment dat, Hamsterul Ciufulit s-a oprit să-și lege șireturile la adidași. Și-a scos ceasul de la mână, punându-l în iarbă, și când a vrut să-l ia înapoi, a constatat că în locul lui sclipea un solz auriu. L-a luat de jos, ținându-l în soare, vrând să se convingă dacă era adevărat sau nu. Solzul strălucea, aruncând raze în jur. Ați văzut? ne-a privit el mirat, bucurându-se
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
în livadă. Am privit în jur. Adăpostul copiiilor era acolo, în fața mea. M am ridicat și m-am dus să văd dacă și ei ajunseseră înapoi în poieniță. Din adăpost a ieșit Ghidușa, căscând și întinzându-se. E dimineață! a constatat ea. Am visat niște dinozauri, și unii voiau să mă muște și să mă atace... Erau niște dinozauri de mai multe feluri... M-am bucurat s-o văd apărând din nou și, într un fel, nu m-a mirat că
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
a copiilor, obligativitatea neaplicandu-se peste tot, dar și lipsa localurilor și mobilierului necesar în comunele rurale. Revizorul școlar al județului Gorj și Mehedinți, Toma Angelescu, numit la 1 aprilie 1870 a efectuat inspecția obligatorie în Targu-jiu în urma căreia a constatat numărul scăzut de copii la cursuri, înaintarea în clasele a 3a și a 4 a, făcându-se cu o pierdere destul de mare a numărului de elevi, care fie se retrăgeau fie erau incapabili să continue. Preocupat și de soarta invatatorilor
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
bate pe umăr un elev care se face imediat nevăzut. Când s-a asigurat că cel plecat nu se mai vede învățătorul dă un semnal oarecare (fluierat, bătaie din palme), comandă la care toți elevii deschid ochii și trebuie să constate cine a dispărut. Câștigă cel care ghicește primul. 52.Caută și ascultă În timp ce unul din jucători se află în altă cameră, ceilalți ascund un obiect oarecare apoi se așează pe scaune și încep să cânte un cântec pe care îl
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]