KorAP: Find »[drukola/base=convorbire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...145 146 147 ...562 >

14,043 matches

Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753

cuprindeau întinse introduceri, adevărate elogii la adresa "geniului", care nu aveau nici o legătură cu raporturile româno-franceze. Aceste elogii nu își aveau locul într-un simpozion de inaugurare în Franța a unei instituții române de cultură. A fost nevoie însă de niște convorbiri tête-à-tête cu fiecare autor de comunicare, pentru reducerea volumului, scop în care am invocat aparent timpul redus în care trebuiau să se desfășoare lucrările. Cu eforturi atente, s-a reușit eliminarea elementelor politice de elogiu, comunicările fiind reduse la substanța

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
pregătiri și la buna desfășurare a vizitei oficiale în Olanda a primului ministru român (1983). Era o acțiune importantă, mai ales din punct de vedere economic. Ca membru al delegației am participat la toate etapele de desfășurare a acesteia: la convorbirile oficiale dintre premieri, la întrunirile în plen, precum și la vizitele organizate de gazde la diferite obiective economice. Revederea mea cu vechi cunoscuți din Olanda a avut loc în condiții mai deosebite. De exemplu, un director general din Ministerul olandez al

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
de gazde la diferite obiective economice. Revederea mea cu vechi cunoscuți din Olanda a avut loc în condiții mai deosebite. De exemplu, un director general din Ministerul olandez al Agriculturii, când s-a trezit față în față cu mine, la convorbirile primilor miniștri, s-a surprins întrebând cu voce tare: tu de unde ai mai apărut? A trebuit să explice celor doi premieri că mă revedea după cinci ani. Delegația noastră a vizitat și sediul central al firmei care a construit serele

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
asemenea vizite conțineau numai ceea ce suna bine la urechea cuplului prezidențial. * Legăturile cu oficialitățile olandeze Nu ridicau nici un fel de probleme pentru că erau relații cu oameni stilați, bine pregătiți în domeniul lor de activitate și cu mentalitatea unor profesioniști perfecți. Convorbirile cu ei se dovedeau extrem de utile atât în pregătirea acțiunilor pe linia relațiilor bilaterale, cât și în schimbul de păreri privind evoluțiile pe plan european și mondial. Aveau însă exigențele lor, de care trebuia să ții seama. Discuția trebuia să fie

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
acreditare, dar fără scrisori. Protocolul de stat i-a pus în mână un plic gol, pentru ca poza să fie veridică. Imediat după ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, regina l-a invitat pe ambasador într-un salon alăturat, pentru o primă convorbire, de cunoaștere. După cele 15-20 de minute protocolare, am fost invitați și noi în același salon. Spre surprinderea mea, totală dar plăcută, regina mi s-a adresat direct, spunând că își amintește de întâlnirile din perioada anterioară. S-a interesat

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
Expoziția Realizăriilor Economiei Naționale și cartierele de locuințe din raioanele Pescianîi și Serebreanii Bor. La sfârșitul vizitei, a avut loc un miting al prieteniei la Palatul Mare al Kremlinului. Delegația a fost cazată la Kremlin, unde au avut loc și convorbirile. Aceste convorbiri nu au scos la iveală aspecte deosebite. România nu se desprinsese încă de URSS în problemele internaționale. Comunicatul comun nu făcea decât să repete generalitățile cunoscute și să releve "unanimitatea punctelor de vedere în toate problemele discutate". Vizita

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
Economiei Naționale și cartierele de locuințe din raioanele Pescianîi și Serebreanii Bor. La sfârșitul vizitei, a avut loc un miting al prieteniei la Palatul Mare al Kremlinului. Delegația a fost cazată la Kremlin, unde au avut loc și convorbirile. Aceste convorbiri nu au scos la iveală aspecte deosebite. România nu se desprinsese încă de URSS în problemele internaționale. Comunicatul comun nu făcea decât să repete generalitățile cunoscute și să releve "unanimitatea punctelor de vedere în toate problemele discutate". Vizita a avut

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
în România a delegației conduse de N. S. Hrușciov, în iunie 1962, a fost prima la acest nivel după vizita Țarului Petru cel Mare la Iași, în 1711. Vizita a fost controversata și plină de momente confuze. Prima runda de convorbiri a avut loc la Consiliul de Stat (clădirea fostului Palat Regal) și a fost marcată de discuții pe cât de ciudate pe atât de confuze. N.S. Hrușciov își exprima părerea că românii taie porcii la o greutate prea mică pentru o

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
conducere sovietică pe care am avut-o." A B. Aristov a promis că va transmite la Moscova punctul de vedere al conducerii României. În aceeași noapte, ne-am întors la București, iar în dimineața zilei următoare, am întocmit Nota de convorbire pe care am prezentat-o direct, în ciornă, lui Emil Bodnăraș. Acesta a citit-o și mi-a spus: ,,Las-o la mine". După aceasta, nu am mai știut ce s-a întâmplat cu Nota de convorbire. 6. În anul

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
întocmit Nota de convorbire pe care am prezentat-o direct, în ciornă, lui Emil Bodnăraș. Acesta a citit-o și mi-a spus: ,,Las-o la mine". După aceasta, nu am mai știut ce s-a întâmplat cu Nota de convorbire. 6. În anul 2oo6, aflându-mă în sala de lectură a Bibliotecii Academiei, am consultat printre alte materiale care mi-au picat în mână și Revista DOSARELE ISTORIEI, în care am găsit în unul din numerele din 2oo1 transcrisă Nota

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
În anul 2oo6, aflându-mă în sala de lectură a Bibliotecii Academiei, am consultat printre alte materiale care mi-au picat în mână și Revista DOSARELE ISTORIEI, în care am găsit în unul din numerele din 2oo1 transcrisă Nota de convorbire, întocmită de mine. (v. DOSARELE ISTORIEI, An VI, nr. 5/57/2001, pag.33-35). Din Nota introductivă întocmită de cercetătorii Camelia și Constantin Moraru, am reconstituit următorul traseu: Nota de convorbire predată lui Emil Bodnăraș în dimineața zilei de 22

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
în unul din numerele din 2oo1 transcrisă Nota de convorbire, întocmită de mine. (v. DOSARELE ISTORIEI, An VI, nr. 5/57/2001, pag.33-35). Din Nota introductivă întocmită de cercetătorii Camelia și Constantin Moraru, am reconstituit următorul traseu: Nota de convorbire predată lui Emil Bodnăraș în dimineața zilei de 22 august 1968 a fost înregistrată de acesta la Arhiva Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. sub nr. 3560/1968 și reținută apoi la cabinetul său. După moartea lui Emil Bodnăraș, intervenită

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
După moartea lui Emil Bodnăraș, intervenită în 1976, deci după opt ani, Nota, împreună, probabil, cu alte materiale au fost predate Arhivei spre păstrare. După decembrie 1989, acestea au ajuns pe masa de studiu a cercetătorilor. Revăzând acum Nota de convorbire care, evident, a fost întocmită în mare grabă (E. Bodnăraș dorea să-l informeze imediat pe N. Ceaușescu după întoarcerea la București), îmi amintesc că, la sfârșitul discuției, E. Bodnăraș a ținut să îi precizeze lui A. B. Aristov că

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
al României la Beijing. Între obiectivele acestei vizite, pe lângă trecerea în revistă a relațiilor româno-chineze și trasarea direcțiilor pentru dezvoltarea lor, partea chineză avea în vedere și criticarea vehementă a pozițiilor PCUS și partidelor satelite în diverse probleme internaționale. Dacă convorbirile pe tema consolidării raporturilor dintre cele două țări au decurs fără probleme, în privința pozițiilor altor partide, conducerea română s-a abținut, evitând să se pronunțe și, totodată, rugând să se respecte poziția sa de principiu de a nu participa la

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
corespunzător), a fost înfăptuită cu succes în anul 1956. Ritmul de dezvoltare al Chinei s-a accelerat în mod simțitor, iar contribuția foștilor capitaliști a fost resimțită mai în toate planurile. Și mai semnificativă în această ordine de idei este convorbirea dintre Gheorghe Gheorghiu-Dej și Mao Zedong din septembrie 1956, prilejuită de prezența primului la lucrările Congresului al VIII-lea al Partidului Comunist Chinez. Liderului român i s-a acordat o atenție remarcată de observatori. La recepția oferită de C.C. al

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
a acordat o atenție remarcată de observatori. La recepția oferită de C.C. al P.C.C., Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a aflat la masă în stânga președintelui Mao Zedong, în dreapta fiind plasat delegatul P.C.U.S. Peste ani, lideri români și chinezi vor aminti de această convorbire ca fiind una foarte importantă, ea prilejuind constatarea unei simpatii și aprecieri reciproce între cei doi conducători. Nota privind convorbirea, notă pusă la dispoziția editorilor de Arhivele C.C. al P.C.C., nu este completă, din ea fiind omisă expunerea primului-secretar al C

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
masă în stânga președintelui Mao Zedong, în dreapta fiind plasat delegatul P.C.U.S. Peste ani, lideri români și chinezi vor aminti de această convorbire ca fiind una foarte importantă, ea prilejuind constatarea unei simpatii și aprecieri reciproce între cei doi conducători. Nota privind convorbirea, notă pusă la dispoziția editorilor de Arhivele C.C. al P.C.C., nu este completă, din ea fiind omisă expunerea primului-secretar al C.C. al P.M.R. referitoare la ,,greutățile cu care s-au confruntat comuniștii" reprezentați de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Este greu și riscant

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
din 1946, povara despăgubirilor de război și inechitatea schimburilor economice și comerciale cu Uniunea Sovietică, aranjamentul spoliator implicat de societățile mixte ,,sovrom", ca și la atitudinea dictatorială a liderilor sovietici față de conducătorii români. Această presupunere nu este hazardată, deoarece în convorbiri ulterioare cu delegați chinezi, mijlocite ca interpret de semnatarul acestor rânduri, liderul român a vorbit ,,de aceste greutăți". Această expunere nu putea să nu aibă o anume rezonanță în mintea și sufletul conducătorului chinez, el însuși având o experiență asemănătoare

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
în general, în normalizarea relațiilor cu statele capitaliste occidentale, inclusiv SUA, și că Mao Zedong se arată foarte interesat de experiența României în această privință. Este un consens pe care îl vom găsi prezent peste ani, în diverse ipostaze, în convorbirile dintre conducătorii români și conducătorii chinezi. Conducători români în viață își amintesc că formularea ce fusese lansată în public în ajunul Congresului al VIII-lea al P.C.C.: ,,lagărul păcii, democrației și socialismului, în frunte cu Uniunea Sovietică și China Populară

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
La iritarea și nemulțumirea exprimate de șeful delegației P.C.C. , Peng Zhen vis à vis de ,,atacul prin surprindere" aranjat de Nikita S. Hrușciov, Gheorghe Gheorghiu-Dej a răspuns prin elogierea meritelor Partidului Comunist Chinez și ale președintelui Mao Zedong, prin evocarea convorbirii cu liderul chinez și, mai apoi, prin recomandarea ca situația dată să fie tratată cu calm și luciditate, ținându-se seama de temperamentul și înțelegerea oamenilor, ca și de nivelul lor. Liderul român a evocat vremea când era tratat cu

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
polemicii deschise, la lichidarea divergențelor, la întărirea unității." Nota de audiență, care poartă frecvent notările: fb, ffb, fjust, fi, ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, atestă implicarea nemijlocită a liderului român în călăuzirea atitudinii P.M.R. în complicatul proces al disputei sovieto-chineze. Eșecul convorbirilor sino-sovietice de la Moscova, din iulie 1963, menite a clarifica divergențele dintre Partidul Comunist Chinez și Partidul Comunist al Uniunii Sovetice, spre a se crea premisa convocării Conferinței partidelor comuniste și muncitorești, i-a determinat pe liderii sovietici să se adreseze

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
solicitau curaj, capacitate de argumentare și energie. Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bârlădeanu și alții, ca și diplomația românească, au militat neobosit, cu stăruință și fermitate, pentru apărarea intereselor naționale ale României, atât în cadrul CAER și al convorbirilor bilaterale, cât și în mass-media și în contactele cu oficialitățile, diplomații și cetățenii de rând (aceștia din urmă îndoctrinați fiind într-o mentalitate adversă românilor) din URSS și alte țări socialiste europene. Între timp, chinezii făcuseră față acțiunii unilaterale a

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
convențiilor și contractelor bilaterale vizând asistența destinată Chinei și, în pofida dificultăților economice pricinuite de producțiile slabe agricolă și industrială din anii 1960-1961, rambursaseră toate datoriile către Uniunea Sovietică. În vara anului 1963, favorizat probabil și de desfășurarea la Moscova a convorbirilor sino-sovietice, Gheorghe Gheorghiu-Dej profită de prezența în România a adjunctului ministrului Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze, Zeng Yongquan, și îl invită la un dineu la Snagov, în prezența altor lideri români: Ion Gh. Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Bârlădeanu etc.

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
Muncitoresc Român, ca și dorința acestuia ca schimburile comerciale și colaborarea economică dintre România și China să se desfășoare fără dificultăți. Făcându-se trimitere la spusele primului secretar al C.C. al P.M.R., Deng Xiaoping și Peng Zhen, care asistau la convorbire, au remarcat: ,,Cu acest statut (al CAER n.n.), lucrurile nu pot să meargă mai departe" , ,,Hrușciov controlează toate problemele și folosește CAER-ul ca pe un mijloc al clicii sale pentru a pricinui pagube suveranității țărilor frățești". Concluzionând, Liu Shaoqi

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
partidelor marxist-leniniste: salvgardarea unității lagărului socialist și a mișcării comuniste și muncitorești mondiale și, totodată, vor sluji la dezvoltarea relațiilor frățești dintre partidele și țările noastre". Deschizând această scrisoare, Liu Shaoqi, șeful delegației chineze, a spus: ,,Este o scrisoare bună". Convorbirile desfășurate în intervalul 3-10 martie 1964 s-au concentrat pe ,,salvgardarea unității lagărului socialist și a mișcării comuniste și muncitorești mondiale", respectiv pe determinarea conducerii Partidului Comunist Chinez de a accepta încetarea polemicii publice. Delegația română avea indicații precise să

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]