3,849 matches
-
și pe celelalte clase, duc lupta împotriva constituției oligarhice impusă de ruși și în favoarea unei constituții favorabile claselor de jos, în favoarea constituției liberale. Aceasta este, până la un punct, lupta generației de la 18482. În Muntenia, pe lângă boierinași se alipește, conștient, 1 Cugetări ăp. I, Iî, "Romînia literară" ă1855, nr. 7î, p. 85. 2 E interesant de relevat aici că revoluția japoneză din 1868 - care a zdrobit puterea "șogunilor" și a pus temelia Japoniei moderne - a fost săvârșită tot de o clasă de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca și în privința limbii, primejdia cea mare e în vremea vechii școli critice. A. Russo a scris mai mult, a adus mai multe argumente împotriva imitației servile decât dl Maiorescu. Din al doilea punct de vedere, al calităților artistice, 1 Cugetări, "Romînia literară" ă1855î, p. 339. dl Maiorescu a luptat mai mult, a scris mai mult și a adus mai multe argumente. În adevăr, acum primejdia "stricării originalității", cum ziceau cei vechi, în literatură, ca și în limbă, era încă - este
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
A. Russo, care zice că o limbă se naște "pe decompoziția altor limbi", că cuvintele, de orice origine, se împămîntenesc și că gramaticii trebuie să constate, nu să inventeze 2 -, și care se roagă: 1 Scrieri, I, p. 255. 2 Cugetări, "Romînia literară" ă1855î, p. 355, 482. "Lăsați-ne să lucrăm în voia sa limbușoara asta turcită, grecită, ungurită, slavonită și ce a mai fi...1, limba acea care le-au făcut românilor veacurile, pentru care i-au hulit, necăjit, chinuit
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
gândul lui Eminescu, din "elementele neistorice"2. Cu toată "necompetența" sa, Eminescu, cum am spus, atinge de câteva ori și problemele lingvistice. Ba are și câteva încercări de fonetică: studii asupra pronunției dialectale 3. În privința limbii, observăm două faze în cugetarea lui Eminescu. Eminescu dinainte de 1874, când se afla în străinătate și în legături strânse cu românii din Ardeal și din Bucovina, când nu căzuse cu totul sub influența "Junimii", este un alt om decât Eminescu de după 1874, când devine membru
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și literare, p. 345 ă Articolul Comedia franceză și comedia ruseascăî. străinilor, pe când această părere ar fi trebuit să ne fie cumplit de indiferentă și atunci poate mergeam mai bine"1 . Aiurea se ridică împotriva "plăsmuirii meșteșugite" a limbii și cugetării "de către o anume academie", parcă "poporul în două mii de ani n-a avut nici limbă, nici cugetare..." 2 . Dar acela împotriva căruia Eminescu este mai categoric e Eliade Rădulescu: " Ruina frumoasei limbi vechi, care se scria încă cu toată vigoarea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
trebuit să ne fie cumplit de indiferentă și atunci poate mergeam mai bine"1 . Aiurea se ridică împotriva "plăsmuirii meșteșugite" a limbii și cugetării "de către o anume academie", parcă "poporul în două mii de ani n-a avut nici limbă, nici cugetare..." 2 . Dar acela împotriva căruia Eminescu este mai categoric e Eliade Rădulescu: " Ruina frumoasei limbi vechi, care se scria încă cu toată vigoarea în veacul trecut, o datorim în mare parte înrîuririi stricăcioase a lui Eliade" 3 . Am văzut că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
al României literare. E semnificativ faptul că publicația la care se adresează tânărul muntean Odobescu este această revistă critică din Iași. Și tot atât de caracteristic e faptul că, mai târziu, când are revista sa, Revista română, el publică, în 1863, urmarea Cugetărilor defunctului Russo, care nu-și putuse tipări opera întreagă, România literară fiind nevoită să-și suspende apariția. Iată un exemplu că critica, oriunde a apărut, a fost condiționată de critica din Moldova și s-a subordonat ei. Este cunoscută lupta
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
proprii. Exercițiul te face meșter, și stăruința duce la țintă! Cartea de față răspunde În același timp și la Întrebarea ce mi s-a pus adesea, cum de am ajuns la știința expresiei figurii. Ea arată cum prin observații continue, cugetare și Încercări am putut atinge rezultatele pe cari le expun aci. Încă din anul 1883 aplic știința expresiei figurii În practica mea și de la 1888 am susținut neîntrerupt cursuri privitoare la acesta. Cu ocazia acestora s-a dovedit, că oricine
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
acum când valoarea operei isbucnește ca o lumină de soare, că este extraordinară meschinăria tipograficească sub care a fost nu înfățișată, ci sugrumată, atâta frumusețe de gând și de cuvânt. Ce ediții plebee pentru atâta lux și strălucire de artă! Cugetarea cea mai cuprinzătoare și etern românească, turnată de un Demiurg în cel mai etern grai românesc, n-a avut încă până acum parte de o ediție, nu monumentală, ci măcar demnă. Maiorescu alegea în edițiile lui, cu autoritatea prietenului, oarecum
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cari l-au cunoscut din scrieri și-au făcut o părere greșită despre el. În toate împrejurările vieții, Eminescu plutea deasupra vulgarității. E nu numai poet, dar cel mai mare gânditor politic al nostru. Scrierile lui cuprind un sistem de cugetare ce trebuie studiat. Era un luptător național, dar în același timp un idealist, în înțeles filosofic. Lumea nu e o realitate, ci ne apare așa cum o vedem prin simțurile noastre. Eminescu nu era un pesimist. Personalitatea lui s-a țesut
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ministru I. Lupaș, membru al Academiei Române, începe cu cuvintele apostolului Pavel: „Aduceți-vă aminte de mai marii, la a căror fapte privind, să le urmați credința”. Printre bărbații cei mai de seamă ai neamului, Eminescu este cel mai mare. Perfecțiunea cugetării și simțirii sale, îmbrăcată în cel mai minunat vers, precum și scrisul său cotidian rămân pildă pentru noi de ce înseamnă arta scrisului. Nouă, celor cari am fost în robie, scrierile lui ne-au adus nădejdea mângâietoare a întregirii neamului. Fapta comitetului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
coleg și prieten cu Ștefan Micle. Soțiile profesorilor universitari din Iași, între care și Veronica Micle, ba încă ea în primul rând ca soția rectorului, reprezentau înalta societate a intelectualității urbei, dădeau tonul purtării alese, inițiativelor umanitare, înaltelor simțiri și cugetări patriotice ori familiale. Ele au fost scandalizate de-a dreptul când au auzit apoi au și văzut că, după moartea rectorului, în august 1879, în loc să-și pună doliu și să-i facă parastasele, soția lui, Veronica Micle, și-a lăsat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
răspunderea pentru cele 7 grame de mercur. Comitetul din Iași nu glumește, vrea să-l tragă la răspundere pe doctor iar acesta, cum vedem, tocmai acum lipsește din urbe. În lipsa doctorului și a certificatului, Hanrieta, fată simplă dar adâncă în cugetări, spune „principala părere” a lui și anume: remediul obligatoriu pentru o doză atât de mare, adică băile de la Lacu-Sărat. Ea înțelege corect că se mărește doza cu singura condiție ca să se facă aceste băi care îl vor dezintoxica pe poet
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
trebuie luat în seamă (iarăși: evitat de biografi, ca incomod): printre colaboratorii Fântânei Blandusiei, care apărea cu girul lui Eminescu, se regăsește, alături de Grigore Manolescu, doctorul Gheorghe Marinescu etc. și Cornelia Emilian care publică aici pagini largi de maxime și cugetări. Lumea lui Eminescu îl însoțește peste tot pe poet dar mai ales în glorie... Repet, nu știu dacă se poate face mare lucru pentru ștergerea imaginii care a rezultat dintr-un asemenea complex de împrejurări familiale, prietenești, politice, ideologice și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
limba română pentru exprimare, și pe de altă parte modul cum noi înșine îngustăm, de a lungul timpului, aceste posibilități, cum le epuizăm prin standardizare și reguli normative... Odaia lui Eminescu are, desigur, și lumânare ca sursă a luminii - vezi Cugetările sărmanului Dionis unde carafa pântecoasă doar de sfeșnic mai e bună - dar dominantă, pentru creație, pentru lucru în general, este lampa, cum o vedem în Singurătate (1879): A târziu când arde lampa. Pentru imaginea din Noaptea importantă este, din punct
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
termeni medicali. Am redat începutul, să redăm și partea referitoare la creier. Spune actul lui George Potra: „Comparându-se între ele cele două hemisfere, s-a găsit o greutate mai mare de 25 gr. În favoarea hemisferului stâng, care este organul cugetării și al acțiunii. Circumvoluțiunile frontale ocupau ele singure mai mult de jumătate din volumul hemisferelor, indicând până la un punct dezvoltarea anormală a regiunilor psihice în defavoarea celor sensoriale, motoare și vegetative.” N.Pătrașcum în 1890, scria cam la fel; „Emisferul stâng
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
al acțiunii. Circumvoluțiunile frontale ocupau ele singure mai mult de jumătate din volumul hemisferelor, indicând până la un punct dezvoltarea anormală a regiunilor psihice în defavoarea celor sensoriale, motoare și vegetative.” N.Pătrașcum în 1890, scria cam la fel; „Emisferul stâng, organul cugetării propriu zise, avea 25 de grame mai mult decât celălalt. Circumvoluțiunile frontale ocupau singure mai mult de jumătate din volumul emisferelor indicând până la un punct dezvoltarea anormală a regiunilor psihice, în defavoarea celor sensoriale, motore și vegetative.” Propoziția din urmă este
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
N. Pătrașcu. Am redat începutul, să redăm și partea referitoare la creier. Spune actul lui George Potra: „Comparându-se între ele cele două hemisfere, s-a găsit o greutate mai mare de 25 gr. În favoarea hemisferului stâng, care este organul cugetării și al acțiunii. Circumvoluțiunile frontale ocupau ele singure mai mult de jumătate din volumul hemisferelor, indicând până la un punct dezvoltarea anormală a regiunilor psihice în defavoarea celor sensoriale, motoare și vegetative.” N. Pătrașcu în 1890, scria cam la fel: „Emisferul stâng
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
textul în descifrarea lui George Potra, doar cu adăugarea unui cuvânt între paranteze drepte. Față de aceste observații, Nicolae Pătrașcu are doar fraza: „între cămașa creerului și substanța corticală erau câteva puncte aderente, lipite, care explică până la un punct neșirul de cugetare al poetului în timpul boalei și poate și unele neregularități din viața sa.” (p.1058-1059). Pare un rezumat al observațiilor clinice de mai sus sau, mai degrabă, explicarea în cuvinte mai simple, de către un ne medic, a textului de specialitate. Din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu umor de multe ori. Exemple: Mozart a găsit tema ariei „Non piu andrai farfallone amoroso” din opera Nunta lui Figaro pornind de la o joacă, parodiind o lucrare a lui Salieri. Grigore Moisil era cunoscut pentru umorul său. Iată câteva cugetări: , , , Gândirea analogică (metaforică) Gândirea analogică (metaforică) este abilitatea de a prelua o idee dintr-un context (domeniu) și a o modifica pentru a fi aplicată într-un alt context (domeniu). Creatori de geniu, prin folosirea de analogii, au revoluționat un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
jocului: luați centrul sforii dumneavoastră și-l treceți prin bucla încheieturii partenerului și apoi peste mâna lui. Iată, v-ați eliberat! Dacă ați făcut un nod mai solid, inversați procesul și repetați-l în direcția opusă. Anexa 17 Aforisme și cugetări referitoare la creativitate Bill Moyers Arthur Koestler James Russell Lowell Earl Nightingale Gail Sheehy Jerry Hirschberg Maricel Popa E. Fromm Goethe Brian Clegg A. Haven Einstein Pasteur T.A. Edison L. Pauling Einstein M. Malița G.W. Curtis Claude Adrien
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Hirschberg Maricel Popa E. Fromm Goethe Brian Clegg A. Haven Einstein Pasteur T.A. Edison L. Pauling Einstein M. Malița G.W. Curtis Claude Adrien Helveticus Michele Shea Th. Carlye J. Joubert A. Toffler A. Perlman Harry Hepner Aforisme și cugetări referitoare la creativitate 361 Fr. Schiller A. Toffler Goethe Henry Ford Henry Ford Henry Ford A. Roe Platon Corneille Eric Hoffer A. N. Whitehead John Steinbeck John Steinbeck Issac Asimov George Bernard Shaw Gr. Moisil G. Paicu Gr. Moisil Gr.
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Const. Jaleș, Marcel Romanescu, Const. Craiovitza (Constantin I. Manea), iar proză semnează Augustin Ivanovici și Gh. I. Chițibura. Articolele de critică literară aparțin lui Barbu Bărbulescu, Ion Sân-Giorgiu și Al. Popescu-Telega. T.l. mai cuprinde recenzii, note despre unele reviste literare, cugetări ale lui N. Iorga. Alți colaboratori: N. Kiriacescu-Jar, Radu Bardeș. A. P.
TEMPLUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290132_a_291461]
-
romanului Frații Karamazov de Dostoievski, intitulat Romanul în teatru, câteva însemnări ale lui Corneliu I. Codarcea, Începuturile teatrului românesc în Ardeal. În sumar mai intră medalioane artistice, articole comemorative (Paul I. Prodan, O sută de ani de la moartea lui Talma), „cugetările unui spectator”, știri din domeniul teatral, necrologuri, programele spectacolelor jucate pe scena Teatrului Național din Cluj și premierele bucureștene, o anchetă în rândul scriitorilor francezi, un număr mare de ilustrații, pagini de publicitate și anunțuri. Alți colaboratori: Mircea Dem. Rădulescu
TEATRUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290114_a_291443]
-
intitulat Monologuri și regie de vise, transpus de Mariana Ioan, câteva poeme și o piesă de Bertolt Brecht, în versiunea lui Florin Tornea, ș.a. T. mai înscrie în sumar portrete, evocări (Profira Sadoveanu, Mihail Sadoveanu și teatrul), articole-necrolog (Camil Petrescu), cugetări, epigrame, cronica plastică de Paul Cornel Chitic, cronica muzicală de Luminița Vartolomei, cronica teatrului radiofonic de Cristina Dumitrescu, cronica televiziunii, a baletului, a scenografiei, documente de arhivă, prezentări ale unor periodice de teatru, proiecte de reformă teatrală, reportaje, anunțuri, știri
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]