3,978 matches
-
până în albia râului ce este săpată în gresiile și conglomeratele oligocene. Acesta apare la nord de confluența cu pârâul Măcinic, unde, în cuta anticlinală conglomeratică s-a adâncit Râu Doamnei, după ce a distrus prin eroziune liniară cuvertura de marne oligocene. Depresiunea Corbi-Brădet axată pe râurile Vâlsan și Râu Doamnei ce străpung la sud-est și sud-vest culmea Plaiului Toaca, este sculptată în cea mai mare parte în marne și argile iar în partea centrală apare un banc gros de gresie gălbuie - „Gresia
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
argile iar în partea centrală apare un banc gros de gresie gălbuie - „Gresia de Corbi”. Acest banc de gresie este intercalat sub formă lenticulară în orizonturile marnelor aquitaniene, fapt ce a permis conservarea reliefului cu energie mare. De asemenea rama depresiunii formată din conglomerate helvețiene cu elemente cristaline cu ciment silicios s-a păstrat înaltă și cu versanți abrupți. De la baza acestor contraforturi, acoperite în cea mai mare parte de păduri compacte, și până în luncă, versanții sunt foarte lungi și cu
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
cristaline cu ciment silicios s-a păstrat înaltă și cu versanți abrupți. De la baza acestor contraforturi, acoperite în cea mai mare parte de păduri compacte, și până în luncă, versanții sunt foarte lungi și cu pante domoale. O răspândire mare în cadrul depresiunii o au și gresiile gipsifere intercalate cu gipsuri, gresii sau argile șistoase. Depresiunea Stănești -Domnești marchează lărgirea văii Râului Doamnei și apariția teraselor acumulative ale acestuia. Defileul Stănești este destul de scurt dar prezintă aspectele unui defileu autentic. Între pintenul deluros
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
baza acestor contraforturi, acoperite în cea mai mare parte de păduri compacte, și până în luncă, versanții sunt foarte lungi și cu pante domoale. O răspândire mare în cadrul depresiunii o au și gresiile gipsifere intercalate cu gipsuri, gresii sau argile șistoase. Depresiunea Stănești -Domnești marchează lărgirea văii Râului Doamnei și apariția teraselor acumulative ale acestuia. Defileul Stănești este destul de scurt dar prezintă aspectele unui defileu autentic. Între pintenul deluros din partea estică ce se menține la peste 600m altitudine până deasupra luncii și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
lunca Râului Doamnei este redusă doar la albia minoră de circa200-300m lățime și coborâtă la 480m altitudine. Pe versanții abrupți și afectați de pornituri de teren, se văd conglomeratele, nisipurile și gresiile burdigaliene scoase la zi de eroziunea foarte puternică. Depresiunea Bahna Rusului. Tot pe Râu Doamnei la baza șisturilor cristaline ce coboară din Muntele Șețu s-a format această depresiune de contact dezvoltată prin eroziune diferențială între rocile menționate mai sus și conglomeratele helvețiene, fără a fi evidențiată o cauză
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și afectați de pornituri de teren, se văd conglomeratele, nisipurile și gresiile burdigaliene scoase la zi de eroziunea foarte puternică. Depresiunea Bahna Rusului. Tot pe Râu Doamnei la baza șisturilor cristaline ce coboară din Muntele Șețu s-a format această depresiune de contact dezvoltată prin eroziune diferențială între rocile menționate mai sus și conglomeratele helvețiene, fără a fi evidențiată o cauză tectonică. Râurile care au format această depresiune și-au săpat la început albiile în cuvertura helvețiană, apoi au continuat să
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
la baza șisturilor cristaline ce coboară din Muntele Șețu s-a format această depresiune de contact dezvoltată prin eroziune diferențială între rocile menționate mai sus și conglomeratele helvețiene, fără a fi evidențiată o cauză tectonică. Râurile care au format această depresiune și-au săpat la început albiile în cuvertura helvețiană, apoi au continuat să se adâncească și să se lărgească mai rapid, datorită ridicărilor levantin-cuaternare, pătrunzând în depozitele marnoase oligocene și apoi în cele conglomeratice eocene interceptate la Sboghițești. Eroziunea torențială
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de teren sunt principalele procese de pantă care au dus la desăvârșirea reliefului depresionar în care predomină versanții cu aspect de glacis,cu înclinare medie și întrerupți pe alocuri de rupturi de pantă. Pantele domoale au pondere mare în această depresiune și creează impresia unui relief peneplenizat pe marnele oligocene, datorită nivelului de bază mai ridicat (670m). Subcarpații Argeșului se numără printre unitățile de relief cu cea mai mare intensitate a proceselor de modelare a reliefului, cauzată în general de coroborarea
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
regiuni. Se pot observa versanți și culmi întregi care au fost defrișați recent sau în trecut, unul dintre exemple fiind Culmea Vâlnei-Groapa Oii unde pădurile au fost înlocuite în totalitate cu pășuni, fînețe sau livezi. Exemplele sunt din ce în ce mai numeroase în depresiuni acolo unde presiunea antropică crește prin risipirea gospodăriilor și exploatarea irațională a pășunilor. Procesele de modelare actuală Gama de procese modelatoare actuale se împarte în deplasări în masă și în modelarea versanților prin acțiunea intermitentă a apei. Deplasările în masă
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și pe valea Arefului. În bazinetul de la Valea Iașului, pe podurile de cueste cu depozite marnoase aproape de suprafață, se desfășoară deplasări active de tipul alunecărilor deplasive rotaționale sub formă de valuri, trepte de alunecare, cu râpe de desprindere secundare; -în Depresiunea Domnești alunecările în valuri mari (aproape 2m înălțime) au apărut pe marginea depresiunii și pe interfluviul dintre Râu Doamnei-Vâlsan; -la Godeni este semnalată o alunecare veche, activă pe valea Priboiului; -La Schitu Golești pe valea Pechii și la Câmpulung la
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
cu depozite marnoase aproape de suprafață, se desfășoară deplasări active de tipul alunecărilor deplasive rotaționale sub formă de valuri, trepte de alunecare, cu râpe de desprindere secundare; -în Depresiunea Domnești alunecările în valuri mari (aproape 2m înălțime) au apărut pe marginea depresiunii și pe interfluviul dintre Râu Doamnei-Vâlsan; -la Godeni este semnalată o alunecare veche, activă pe valea Priboiului; -La Schitu Golești pe valea Pechii și la Câmpulung la Mărcești Alunecările active; - în bazinul Argeșelului apar monticuli și lacuri de glimee pe
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
bază local) și de gradul de împădurire a acesteia. De la nord la sud Subcarpații Argeșului se evidențiază prin concordanța trăsăturilor morfologice subcarpatice determinate de tipul și forma de relief. Se disting astfel zone deluroase înalte, culoare de vale coborâte și depresiuni axate pe culoarele de vale. Depresiunile submontane apar imediat la contactul cu zona cristalină de care este unită prin glacisuri deluviale de aceea fiind numite depresiuni de contact sau depresiuni subcarpatice interne: -Depresiunea Arefu-Corbeni-Turburea situată în extremitatea vestică a Subcarpaților
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
împădurire a acesteia. De la nord la sud Subcarpații Argeșului se evidențiază prin concordanța trăsăturilor morfologice subcarpatice determinate de tipul și forma de relief. Se disting astfel zone deluroase înalte, culoare de vale coborâte și depresiuni axate pe culoarele de vale. Depresiunile submontane apar imediat la contactul cu zona cristalină de care este unită prin glacisuri deluviale de aceea fiind numite depresiuni de contact sau depresiuni subcarpatice interne: -Depresiunea Arefu-Corbeni-Turburea situată în extremitatea vestică a Subcarpaților Argeșului la ieșirea Argeșului din cheile
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
forma de relief. Se disting astfel zone deluroase înalte, culoare de vale coborâte și depresiuni axate pe culoarele de vale. Depresiunile submontane apar imediat la contactul cu zona cristalină de care este unită prin glacisuri deluviale de aceea fiind numite depresiuni de contact sau depresiuni subcarpatice interne: -Depresiunea Arefu-Corbeni-Turburea situată în extremitatea vestică a Subcarpaților Argeșului la ieșirea Argeșului din cheile ce pot fi considerate „fosile” din cauza devierii cursului de apă prin turbinele hidrocentralei; -Depresiunea Brădet formată tot la ieșirea dintr-
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
disting astfel zone deluroase înalte, culoare de vale coborâte și depresiuni axate pe culoarele de vale. Depresiunile submontane apar imediat la contactul cu zona cristalină de care este unită prin glacisuri deluviale de aceea fiind numite depresiuni de contact sau depresiuni subcarpatice interne: -Depresiunea Arefu-Corbeni-Turburea situată în extremitatea vestică a Subcarpaților Argeșului la ieșirea Argeșului din cheile ce pot fi considerate „fosile” din cauza devierii cursului de apă prin turbinele hidrocentralei; -Depresiunea Brădet formată tot la ieșirea dintr-un sector de chei
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Argeșului din cheile ce pot fi considerate „fosile” din cauza devierii cursului de apă prin turbinele hidrocentralei; -Depresiunea Brădet formată tot la ieșirea dintr-un sector de chei a văii Vâlsanului; -Depresiunea Bahna Rusului ce comunică spre sud cu alte două depresiuni: Nucșoara și Corbi; - spre vest pe sub poala Iezerului se desfășoară Depresiunile Cândești pe Bratia, Albești și Bughea de Sus care trec apoi în Depresiunea Câmpulungului pe valea Râului Târgului; -compartimentul nord-estic al Depresiunii Câmpulung îl reprezintă Depresiunea Argeșelului cu care
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de apă prin turbinele hidrocentralei; -Depresiunea Brădet formată tot la ieșirea dintr-un sector de chei a văii Vâlsanului; -Depresiunea Bahna Rusului ce comunică spre sud cu alte două depresiuni: Nucșoara și Corbi; - spre vest pe sub poala Iezerului se desfășoară Depresiunile Cândești pe Bratia, Albești și Bughea de Sus care trec apoi în Depresiunea Câmpulungului pe valea Râului Târgului; -compartimentul nord-estic al Depresiunii Câmpulung îl reprezintă Depresiunea Argeșelului cu care se termină lanțul depresiunilor interne. Dealurile subcarpatice cu orientare perpendiculară pe
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
sector de chei a văii Vâlsanului; -Depresiunea Bahna Rusului ce comunică spre sud cu alte două depresiuni: Nucșoara și Corbi; - spre vest pe sub poala Iezerului se desfășoară Depresiunile Cândești pe Bratia, Albești și Bughea de Sus care trec apoi în Depresiunea Câmpulungului pe valea Râului Târgului; -compartimentul nord-estic al Depresiunii Câmpulung îl reprezintă Depresiunea Argeșelului cu care se termină lanțul depresiunilor interne. Dealurile subcarpatice cu orientare perpendiculară pe zona montană și cu trăsături specifice munților, bine împădurite și cu altitudini ce
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
ce comunică spre sud cu alte două depresiuni: Nucșoara și Corbi; - spre vest pe sub poala Iezerului se desfășoară Depresiunile Cândești pe Bratia, Albești și Bughea de Sus care trec apoi în Depresiunea Câmpulungului pe valea Râului Târgului; -compartimentul nord-estic al Depresiunii Câmpulung îl reprezintă Depresiunea Argeșelului cu care se termină lanțul depresiunilor interne. Dealurile subcarpatice cu orientare perpendiculară pe zona montană și cu trăsături specifice munților, bine împădurite și cu altitudini ce depășesc frecvent 1000m, pot fi considerate interne deoarece sunt
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
cu alte două depresiuni: Nucșoara și Corbi; - spre vest pe sub poala Iezerului se desfășoară Depresiunile Cândești pe Bratia, Albești și Bughea de Sus care trec apoi în Depresiunea Câmpulungului pe valea Râului Târgului; -compartimentul nord-estic al Depresiunii Câmpulung îl reprezintă Depresiunea Argeșelului cu care se termină lanțul depresiunilor interne. Dealurile subcarpatice cu orientare perpendiculară pe zona montană și cu trăsături specifice munților, bine împădurite și cu altitudini ce depășesc frecvent 1000m, pot fi considerate interne deoarece sunt cuprinse între depresiunile de
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
spre vest pe sub poala Iezerului se desfășoară Depresiunile Cândești pe Bratia, Albești și Bughea de Sus care trec apoi în Depresiunea Câmpulungului pe valea Râului Târgului; -compartimentul nord-estic al Depresiunii Câmpulung îl reprezintă Depresiunea Argeșelului cu care se termină lanțul depresiunilor interne. Dealurile subcarpatice cu orientare perpendiculară pe zona montană și cu trăsături specifice munților, bine împădurite și cu altitudini ce depășesc frecvent 1000m, pot fi considerate interne deoarece sunt cuprinse între depresiunile de contact și depresiunile intracolinare. Avem de la vest
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
reprezintă Depresiunea Argeșelului cu care se termină lanțul depresiunilor interne. Dealurile subcarpatice cu orientare perpendiculară pe zona montană și cu trăsături specifice munților, bine împădurite și cu altitudini ce depășesc frecvent 1000m, pot fi considerate interne deoarece sunt cuprinse între depresiunile de contact și depresiunile intracolinare. Avem de la vest la est: Goișu-Tămașu (1104m), Chicera (1218m), Toaca (895m), Muncelele Plătichii sau ale Râușorului, Ciocanu (886m), Ciuha (730m), Mățău (1017m) și Culmea Vâlnei-Groapa Oii. Depresiunile intracolinare Sunt reunite sub numele de „Depresiunea celor
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
care se termină lanțul depresiunilor interne. Dealurile subcarpatice cu orientare perpendiculară pe zona montană și cu trăsături specifice munților, bine împădurite și cu altitudini ce depășesc frecvent 1000m, pot fi considerate interne deoarece sunt cuprinse între depresiunile de contact și depresiunile intracolinare. Avem de la vest la est: Goișu-Tămașu (1104m), Chicera (1218m), Toaca (895m), Muncelele Plătichii sau ale Râușorului, Ciocanu (886m), Ciuha (730m), Mățău (1017m) și Culmea Vâlnei-Groapa Oii. Depresiunile intracolinare Sunt reunite sub numele de „Depresiunea celor Șapte Muscele” și reprezintă
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
pot fi considerate interne deoarece sunt cuprinse între depresiunile de contact și depresiunile intracolinare. Avem de la vest la est: Goișu-Tămașu (1104m), Chicera (1218m), Toaca (895m), Muncelele Plătichii sau ale Râușorului, Ciocanu (886m), Ciuha (730m), Mățău (1017m) și Culmea Vâlnei-Groapa Oii. Depresiunile intracolinare Sunt reunite sub numele de „Depresiunea celor Șapte Muscele” și reprezintă depresiunile externe situate sub cuesta nordică a piemontului. Intens umanizate s-au remarcat prin centrele polarizatoare Curtea-de-Argeș, Câmpulung sau Domnești și exploatările de lignit de la Schitu Golești, Boteni
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
între depresiunile de contact și depresiunile intracolinare. Avem de la vest la est: Goișu-Tămașu (1104m), Chicera (1218m), Toaca (895m), Muncelele Plătichii sau ale Râușorului, Ciocanu (886m), Ciuha (730m), Mățău (1017m) și Culmea Vâlnei-Groapa Oii. Depresiunile intracolinare Sunt reunite sub numele de „Depresiunea celor Șapte Muscele” și reprezintă depresiunile externe situate sub cuesta nordică a piemontului. Intens umanizate s-au remarcat prin centrele polarizatoare Curtea-de-Argeș, Câmpulung sau Domnești și exploatările de lignit de la Schitu Golești, Boteni, Slănic și Berevoești. Dealurile externe sunt interfluviile
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]