3,775 matches
-
eventualele exfiltrații, precum și apele din precipitații ce se scurg de la aceste depozite trebuie colectate și epurate astfel încât acestea să corespundă prevederilor prezentului normativ. Articolul 10 Prevederile prezentului normativ se aplică și la evacuarea apelor uzate în soluri permeabile sau în depresiuni cu scurgere asigurată natural. Articolul 11 Metodele de analiză corespunzătoare standardelor indicate în tabel au caracter orientativ; se pot folosi alte metode alternative, dacă se demonstrează că acestea au aceeași sensibilitate și limită de detecție. --------- Art. 11 a fost modificat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170278_a_171607]
-
biochimic de oxigen [CBO(5)] │ mii kg │ 45,60 - Consum chimic de oxigen (CCOMn) (metoda cu pergament de potasiu) │ mii kg │ 45,60 - Plumb, argint, crom, cupru, molibden │ mii kg │ 11.403,63 Pentru evacuările în soluri permeabile și în depresiuni cu scurgere asigurată natural, │ │ │ │contribuțiile menționate se triplează. C. Contribuții pentru potențialul asigurat în scop hidroenergetic prin barajele lacurilor │ │ │ │de acumulare din administrarea Administrației Naționale "Apele Române" C.1. Cădere medie asigurată la hidrocentrale cu puterea instalată mai mică de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201950_a_203279]
-
tehnologiei sau ale destinației încăperilor, care implică transformări, modificări sau completări ale instalațiilor de ventilare; ... b) după reparații. ... Articolul 7 Operatorul economic trebuie să dețină, pentru orice instalație de ventilare, înregistrări referitoare la caracteristicile de bază (debit de aer, presiune, depresiune, parametrii de stare ai aerului), observații asupra funcționării și a defectelor constatate, precum și orice modificări ale acesteia. Articolul 8 Pentru aplicarea prevederilor prezentului normativ, INSEMEX elaborează proceduri specifice. Presi- TABEL privind parametrii aerodinamici ai conductelor de ventilare *Font 9* N
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188557_a_189886]
-
tehnologiei sau ale destinației încăperilor, care implică transformări, modificări sau completări ale instalațiilor de ventilare; ... b) după reparații. ... Articolul 7 Operatorul economic trebuie să dețină, pentru orice instalație de ventilare, înregistrări referitoare la caracteristicile de bază (debit de aer, presiune, depresiune, parametrii de stare ai aerului), observații asupra funcționării și a defectelor constatate, precum și orice modificări ale acesteia. Articolul 8 Pentru aplicarea prevederilor prezentului normativ, INSEMEX elaborează proceduri specifice. Presi- TABEL privind parametrii aerodinamici ai conductelor de ventilare *Font 9* N
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188564_a_189893]
-
Era o regul? �n politic? conform c? reia nici o grupare extremist? nu?? i modera pozi? ia p�n? ce nu era luat? �n seam?. Nu studen? îi sau �Noul na? ionalism� constituiau un pericol pentru fragedă democra? ie rom�neasc? , ci iminentă Mare Depresiune. A fost ghinionul democra? iei rom�ne s? vin? la putere cu c�teva luni �nainte de declan? area crahului de pe Wall Street. Vinerea Neagr? sosise pe Wall Street. �Neamul rom�nesc� al lui Iorga nu a f? cut nici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al lui Iorga nu a f? cut nici m? car o men? iune asupra crizei. Na? ionalismul s? u cultural (că ? i cel al lui De Gaulle) acorda pu? în? aten? ie realit?? ilor economice. Mare p? cat, pentru c? Depresiunea avea s? fie cea care va afecta �n cea mai mare m? sur? viitorul premierat al lui Iorga. Declan? area Depresiunii poate fi considerat? drept o linie de demarca? ie �n perioadă interbelic?. Prima jum? țațe a �armisti? iului de dou? zeci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ă ? i cel al lui De Gaulle) acorda pu? în? aten? ie realit?? ilor economice. Mare p? cat, pentru c? Depresiunea avea s? fie cea care va afecta �n cea mai mare m? sur? viitorul premierat al lui Iorga. Declan? area Depresiunii poate fi considerat? drept o linie de demarca? ie �n perioadă interbelic?. Prima jum? țațe a �armisti? iului de dou? zeci de ani� se �ncheiase. Atunci c�nd criză economic? s?a extins din Wall Street �n Main Street ? i tot mai departe, implică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
avea o admiră? ie aproape metafizic? fă?? de via? a, activitatea ? i ideile lui Lincoln ? i era interesat de ciscumstan? ele mor? îi acestuia. (Din p? cate, Iorga nu a venit la Chicago �n cel mai bun moment. Pe l�ng? Depresiune, ace? tia erau anii de v�rf ai prohibi? iei, gangsterismului etc.). Iorga era interesat ? i de soarta negrilor americani. Iorga nu a vizitat niciodat? a?a? numitul Deep South; cu toate acestea, era la curent cu umilin? ele ? i suferin? ele negrilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dreptul s?? i judece pe ceilal? i, dar nu era de acord cu acest lucru, replic�nd: �Dar nu a? a!� Numai oamenii cu un anumit standard aveau dreptul s?? l judece. Critică nu trebuia s? devin? �apanajul tuturor�230. Depresiunea a afectat grav scenă rom�neasc? , unde oamenii (�n special ?? r? nimea) nu?? i reveniser? �nc? de pe urma greut?? ilor �ndurate �n timpul efortului de industrializare for? at? al liberalilor. Ar fi putut oare guvernul constitu? ional democrat al lui Maniu s? supravie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia treptat? a experien? ei democrate. Atunci c�nd Maniu a ajuns la putere, o criz? tot mai extins? aruncă umbre tot mai �ntunecate asupra economiilor vulnerabile ? i subdezvoltate ale Europei central? estice �n general ? i �n special asupra economiei Rom�niei. Depresiunea a aruncat umbre ? i asupra proasp? ț restauratelor institu? îi democrate ale Rom�niei, care erau �n cel mai bun caz fragile. Depresiunea este cea care va facilita intensificarea activismului îra? ional al fascismului ? i nazismului aproape pretutindeni. Tendin? ele fasciste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai �ntunecate asupra economiilor vulnerabile ? i subdezvoltate ale Europei central? estice �n general ? i �n special asupra economiei Rom�niei. Depresiunea a aruncat umbre ? i asupra proasp? ț restauratelor institu? îi democrate ale Rom�niei, care erau �n cel mai bun caz fragile. Depresiunea este cea care va facilita intensificarea activismului îra? ional al fascismului ? i nazismului aproape pretutindeni. Tendin? ele fasciste vor deveni �n Rom�nia o for?? aproape irezistibil?. Maniu ? i Mihalache continuau totu? i s? beneficieze de un sprijin formidabil. ?i că ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cea care va facilita intensificarea activismului îra? ional al fascismului ? i nazismului aproape pretutindeni. Tendin? ele fasciste vor deveni �n Rom�nia o for?? aproape irezistibil?. Maniu ? i Mihalache continuau totu? i s? beneficieze de un sprijin formidabil. ?i că ? i cum depresiunea ? i democra? ia tot mai discreditat? n?ar fi fost suficiente, Deceniul dec? derii l? a adus �napoi (�n iunie 1930) pe omul potrivit: Prin? ul Carol. Dac? Maniu ? i Mihalache erau simbolurile integrit?? îi, ale constitu? ionalismului, democra? iei ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia ferm? de a desfiin? a sistemul parlamentar. C?l? torise �n Italia �nc? �n 1925 (cu ajutorul lui Argetoianu) că s? se familiarizeze cu activit?? ile guvernului lui Mussolini 9. De? i Carol avea �ndoieli, activit?? ile democratice din Rom�nia cuplate cu efectele Depresiunii constituiau un impuls pentru transformarea ?? rîi �ntr? un stat fascist ? i autoritar sub conducerea lui. A?a cum spunea Carol, �motivul crizei politice ? i spirituale a Rom�niei poate fi g? sit �n fascina? ia ideilor ? i a reformelor occidentale care erau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rănilor care beneficiaser? de reformă agrar? s???i v�nd? gospod? rîile. Ei au suspendat xenofobele legi �Prin noi �n? ine� , care barau calea investi? iilor str? ine, ? i au stabilizat leul rom�nesc. Aceste m? suri nu aveau nici o ? ans? din cauza Depresiunii. Pre? ul gr�nelor s? a pr? bu? it odat? cu creditul internă? ional al Rom�niei. Poporul rom�n, care �i alesese pe na? ional??? r? ni? ți cu o majoritate de 78% din voturi catastrofal? pentru celelalte partide, era din nou
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Carol, ca rege sau că șo? , p�n? ? i du? manii lui �l considerau un tat? bun ? i iubitor. Carol s? a proclamat singur ca fiind �primul ?? ran, truditor ? i primul slujitor civil al ț? r�mului s? u�. Dar el, �n toiul Depresiunii, nu avea nici un fel de cuno? țin? e economice. Camarila lui �l sf? tuia s? fac? fă?? crizei pe o baz? ad? hoc. Din nefericire, nici Iorga nu era economist. Prima Camaril? (identificat? �ntotdeauna cu esen? a ei) era condus? de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
f? r? s? prejudicieze pe nimeni, f? r? s? imite cu nes? buin?? forme str? ine�26. Indiferent dac? se refer? la economie sau la societate, Iorga r? m�ne �n primul r�nd istoric. Dar, pe m? sur? ce efectele Depresiunii se f? ceau tot mai mult sim? ițe, s? au organizat demonstra? îi pe tot cuprinsul ?? rîi. Cele mai violente tulbur? ri au avut loc �n regiunea minier? a Petro? anilor, unde soldă? îi au tras �n plin �n minerii grevi? ți, ucig�nd o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
politice. Carol l? a f? cut prim? ministru doar din pricina �mprejur? rilor excep? ionale din perioada aceea. �n absen? a acestora, probabil c? Iorga n? ar fi devenit niciodat? ? eful unui guvern. Carol l? a pus pe Iorga �n fruntea guvernului datorit? Depresiunii ? i a propriilor lui ambi? îi pe care nu ? i le putea satisface pe loc. Prin prim? vară lui 1931, Criza (că ? i cauzele ei) sc? pase de sub controlul Guvernului Na? ional ?? r? nesc. �n perioadă 1929? 1932, venitul na? ional al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
uza, f? c�ndu? l ? i pe acestă senator. L?a f? cut deputat chiar ? i pe propriul lui frate, Gheorghe. Programul guvernului lui Iorga era ambi? ios �n privin? a reformelor lui educa? ionale. Acestea au fost z? d?rnicite de Depresiune ? i de lipsă de fonduri. Iorga a fost nevoit s? emit? un moratoriu pentru ?? r? nimea �nglodat? �n datorii. Economia �mpov? raț? de criz? mergea din r? u �n mai r? u, dar Fran? a, principala aliat? a Rom�niei, era �nc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Italia ? i �n alte p? r? i ale lumii 64. Mul? i politicieni (inclusiv ? eicaru) erau �mpotriva acestui fapt. Politică implic? o activitate sus? inut? , iar primul? ministru al unei ?? ri aflate �n criz? nu?? i putea permite asemenea distrac? îi. �n timpul Depresiunii, studen? îi erau oric�nd gata s? explodeze. Iorga era rectorul Universit?? îi Bucure? ți. �n 1930 ? i �n 1931, �Ziua studen? ilor� (comemorarea grevei studen? e?ți din 1922) a fost s? rb? torit? a?a cum trebuie, cu un substrat antiguvernamental
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r rom�n81. Iorga a luat permanent pozi? ie �mpotriva legaliz? rîi jocurilor de noroc, a avortului ? i �mpotriva concesion? rîi serviciilor telefonice unei companii str? ine (americane)82. A r? mas �n continuare incapabil s? suporte critică, chiar ? i �n anii Depresiunii. Orice critic? era considerat? de el �o campanie de preș? �ndreptat? �mpotriva lui�83. Dou? incidente care au avut loc �n stă? iunea Mangalia de la Marea Neagr? , unde Iorga achizi? ionase o cas? modest? , merit? s? fie men? ionate. Atunci c�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aduce cur�nd pe Hitler la putere. �n cazul nostru, ea va duce la pr? bu? irea zorzoanelor parlamentare pe tot cuprinsul �P? m�ntului nim? nui al Europei�, cu excep? ia Cehoslovaciei, unde institu? iile democrate aveau temelii s? n?toase. Depresiunea a s? dit s�mburele �ndoielii chiar �n solidele democra? îi parlamentare, cum ar fi Fran? a. Iorga �l cîtă pe A. Tardieu, care scotea �n eviden?? deteriorarea democra? iei parlamentare. Iat? ce scria Iorga: �Nu un nenorocit ca mine, care lupt? aici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Brutalitatea m? surilor poate fi pus? pe seama lui Vaida. Dar admiterea radicalismului comunist era de neconceput. Au ap? rut proteste radicale din partea dreptei radicale, sincere ? i energice, dar neconstructive. �n Rom�nia, că aproape pretutindeni �n Europa, dreapta a profitat politic de Depresiune (cu excep? ia unor locuri �ndep? rtate că Șerbia sau Grecia). Va fi semnalul ie? irii �n strad? pentru Legiune. �ntruc�ț legionarii �i vor lua via? a lui Iorga, s? arunc? m o privire mai �ndeaproape asupra lor. Singură mi? care fascist
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
comunist? de la Sighet. Prima lui ac? iune a fost o mi? care de apropiere de Corporatism ? i de fascism. Liberalii tr? seser? unele concluzii din e? ecul lor de la sf�r? ițul anilor �20 ? i din experien? ele tr? ițe �n timpul Depresiunii. Nouă politic? liberal? urma s? fie foarte neliberal?. Ea a �nsemnat industrializarea for? at? (cu accent pe industria grea ? i pe cea de armament) finan? at? nu de b? nci cu capital privat că �n anii �20, ci de Bancă Na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
date, identitatea ungurilor din Transilvania trebuia p? strat? �ntr? o c�ț mai mare m? sur? posibil. Pe la sf�r? ițul anilor �30, a �nceput s? se manifeste o identitate maghiaro? ardeleneasc? , care nu era sinonim? cu identitatea ungurilor din afara Transilvaniei. Depresiunea care a lovit f? r? discriminare toate ?? rile Europei de sud? est, a deschis ochii acestor na? iuni. Toate se confruntau cu acela? i fel de probleme. Vorbeam mai sus despre contele Bethlen ? i despre �ncercarea acestuia. Primarul Bucure? țiului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sus? în?. Acestea nu duceau lips? de mijloace, ci mai cur�nd de hoț? r�re ? i convingeri ? i asta tot mai mult, o dat? cu trecerea lunilor. Toate acestea se ad? ugau fisurilor ap? rute �n cadrul Sistemului de la Versailles, accentuate de Depresiune. Aceste �ndoieli tot mai mari erau �ncurajate de agresiunea energic? a nazi? tilor ? i a fasci? tilor italieni (că ? i a celor japonezi) ? i de politică dezastruoas? a �concilierii�. Vremurile acestea nefericite vor servi drept ultima pic? tur? a ultimilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]