3,740 matches
-
de dorința de revanșă a fiului în numele tatălui reprimat de același regim... O tentativă: Teatrul româno-american "Eugene O'Neill", pe care regizorul l-a fondat. Cîțiva ani de premiere pe texte de peste Ocean, apoi proiect închis. Și, dintre multele lucruri descoperite și înțelese pe Coasta de Est: întîlnirea și prietenia "mitizantului" cu Richard Schechner, părintele american al teatrului "performativ". Filmele altă fațetă a personalității lui Alexa Visarion. Rescrieri ale regizorului după autori de altădată, o preluare și trei scenarii originale. Șapte
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
din Moscova, Teatrul Național "Marin Sorescu" din Craiova a prezentat publicului spectacolul său cu Livada de vișini, în traducerea, adaptarea și regia lui Alexa Visarion. Chiar înainte de ridicarea cortinei, spectatorul este invitat să parcurgă cu privirea porțiunea de scenă rămasă descoperită și care propune, prin elementele de decor, un tablou nemișcat, rigid, veșnic. Este "vama" spre lumea de dincolo... (a cortinei), o lume care se scurge încet, care se scufundă. "Dincolo" începe cu un râu pe malul căruia un dulap vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
În viziunea lui Alexa Visarion, finalul este ambivalent. El ne lasă pe retină două imagini contradictorii: pe de-o parte prăbușirea violentă a cortinei de fier la un gest ferm al lui Lopahin, peste un teatru cu culise reci și descoperite; pe de altă parte livada de vișini fragilă, în miniatură, care iese din dulapul plutitor, devenit din sicriu altar, lângă un Firs ce-și dă duhul rostind: "Viața mea s-a sfârșit de parcă nici n-aș fi trăit-o". Mica
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o pondere ridicată în producerea evenimentului, în cazul catastrofelor naturale sau artificiale, evenimentele sunt în mai mare măsură imprevizibile. Imprevizibilul, manifestările violente neașteptate, sporesc potențialul traumatic al evenimentului. Acest lucru se petrece datorită faptului că victima este surprinsă, este găsită „descoperită, nepregătită să facă față”evenimentului. Mecanismele de apărare de care dispune victima pentru a reacționa adecvat nu sunt total disponibile în momentul producerii evenimentului violent, apărut în mod neașteptat. Surprinderea victimei diminuează șansele ei de a face față situației violente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru individ, adoptarea deciziei aparține predominant creierului emoțional; în adoptarea unor decizii integrate într-un plan, o structură ideatică, creierul rațional va domina. în ambele situații însă cele două sisteme coexistă armonios, având o cofuncționalitate ce optimizează comportamentul individului. Neuronii-oglindă, descoperiți mai recent, sunt esențiali pentru funcționarea noastră socială. Ei sunt localizați în diferite regiuni cerebrale și se activează atunci când facem un gest sau când altcineva face acel gest. Acest lucru ne permite să înțelegem ceea ce se petrece în mintea celeilalte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
caracteristice ale modului de manifestare a factorilor de protecție s-au reliefat în evaluările întreprinse de Smith în 2001 (apud Johnson, Wiechelt, 2004), pe treimea rezilientă dintr-un lot de copii crescuți în condiții de sărăcie și adversități. Factorii protectivi descoperiți, promotori ai rezilienței copiilor, au fost: cel puțin o relație emoțională strânsă cu un model sau un atașament sănătos, securizant, față de cel care îl îngrijește; un temperament facil, o natură bună, caldă, care să-l facă plăcut celorlalți; prieteni la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe baza unor analize sincronice, deoarece o anumită configurație a unui sistem nu spune neapărat ceva despre modul în care se va dezvolta acesta ș.a. (vezi Sztompka, 1993:181-90; Boudon, 1986:28). Boudon (1986:22-5) arată că parte din legile descoperite sau din predicțiile făcute pe baza logicii sistemelor teoretice de inspirație evoluționistă sunt contrazise de realitățile empirice; un exemplu utilizat este cel al rezultatelor studiului Middletown III coordonat de Caplow, în anii '80, efectuat în localitatea Muncie, Indiana, și publicat
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru că textele au fost destinate de la bun început publicului cititor de "jurnale", sinonimul de origine franceză al mult mai utilizatului "ziar". Dar aceasta nu este decît o caracteristică foarte generală, care fixează eventual "genul proxim". Aristotelicește vorbind însă, ne rămîne descoperită "diferența specifică", singura importantă, în cele din urmă, atunci cînd judecăm orice producție a spiritului. Or, pentru a putea trasa respectiva diferență nu ne mai este suficient simplul apel la text pentru că textul nu este niciodată orfan! , ci trebuie să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de privirea brună, părelnic brună. Părelnic, pentru că mărturia fostului student Mihai Șora explică enigma acestei priviri: magistrul era ceacîr, unul din ochi era albastru, celălalt verzui. 18 decembrie E înduioșător cît talent avem în a ne dezavua, cîtă vocație (nou descoperită) în a ne adulmeca vintrele și a exulta în descrierea minuțioasă a zemurilor fetide. Nu știu alții cum sînt bulgarii, albanezii, rușii, sîrbii, care, probabil, nu stau nici ei strălucit în privința asta dar cu noi se petrece ceva cu totul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scop se află din început, însă doar prefigurat, dar tocmai de aceea puternic în a atrage către sine "lucrurile" pe care gândirea le întâlnește. Corectitudinea raționamentului se raportează, în ultimă instanță, la cunoaștere, adică la ordinea (formală a) acesteia. Sensul descoperit (dezvăluit, scos la iveală, adus în lumina înțelegerii) de către conștiința întrebătoare, atunci când judecă asupra distincției dintre raționamentul corect și cel sofistic fiind vorba despre rostul instrumental al acestor tipuri de raționamente -, este legat de cunoaștere și se supune exigențelor valabile
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființare pentru a fi acea ființare și nu alta (acel obiect intențional și nu altul; "ceva ca ceva", în termeni heideggerieni) "descoperă" nu doar ființarea ca ființare, ci cum este ea tocmai în dimensiunea acelui act intențional. Așa încât, structurile ființiale descoperite (intențional) prin enunț ca mijloc de explicitare a unei înțelegeri ar putea fi următoarele: a) ființarea-la- îndemână (structură obiectuală corespunzătoare intenționalității în forma privirii prealabile); b) "ceva ca ceva" (obiect intențional corespunzător intenționalității ca înțelegere și explicitare); c) ființarea-simplu-prezentă (structură
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
apare, în structura factică a Dasein-ului, ca un fapt (făptuire) prim (primă) în raport cu alte "facte" din structura existențială a acestuia. Ceea ce înseamnă că puterea sa de acoperire a normativității constitutive în analitica existențială nu este maximă. Să cercetăm structurile ființiale descoperite (intențional) prin enunț ca mijloc de explicitare a unei înțelegeri, încercând, totodată, să obținem un răspuns la cele două probleme tocmai formulate. O asemenea cercetare nu mai ține însă de simpla căutare a elementelor judicativ-constitutive sau non-judicative ale analiticii existențiale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
desemnează, precum și cele trei "fenomene" despre care a fost vorba mai sus: ceva-ca-ceva, ca și enunțul. Este clară formula fenomenologică în care lucrează Heidegger în acest context. De altfel, însăși starea-de-deschidere a Dasein-ului reprezintă un fel de structură care, odată descoperită, funcționează ca un prealabil al "mișcării" sale către constituirea de sine deplină; ea este ceva ce trebuie "umplut". Dar cu ce? Cu ceea ce capătă sens (constituire) tocmai ca "obiect" corelativ al stării de deschidere: o altă ființare, ființa însăși etc.
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Iar dacă structura intențional-factică ceva-ca-ceva are preeminență, în orizontul constituirii locului-de-deschidere a Dasein-ului, față de orice altă structură, înseamnă că în "ființa" sa subzistă "ca"-ul. Tocmai acesta este operatorul prin care "ceva" și încă "ceva", ambii termeni constituiți ca ceva (descoperiți) în locul-de-deschidere, pot fi aduși la o unitate, constituiți împreună într-o relație de sens "ca". Duplicitatea pozițională a acestuia exprimă forța operațională a lui "ca". De aceea trebuie să ne gândim dacă nu cumva acesta aduce, în unitatea celor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ustensilică pe care o poartă enunțul și care s-a dezvăluit până acum doar formal se află și o intenționalitate "descoperitoare", care este originară în privința constituirii enunțului; de fiecare dată, enunțul, spune Heidegger, este despre "ceva": anume despre o ființare descoperită și a cărei stare de descoperire aparține stării-de-deschidere a Dasein-ului. Dar odată căpătat acest sens ustensilic de către enunț, acesta va trage după sine însuși raportul său cu ființarea descoperită. Această tragere după sine înseamnă și o modificare a sensului celor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dată, enunțul, spune Heidegger, este despre "ceva": anume despre o ființare descoperită și a cărei stare de descoperire aparține stării-de-deschidere a Dasein-ului. Dar odată căpătat acest sens ustensilic de către enunț, acesta va trage după sine însuși raportul său cu ființarea descoperită. Această tragere după sine înseamnă și o modificare a sensului celor două ființări-la-îndemână ale raportului în cauză: ele însele ființarea descoperită prin enunț și enunțul devin ființări-simplu-prezente, despovărate fiind, astfel, de orice semnificație ustensilică. Fără îndoială, aceasta rămâne, dar are
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acela de "stare de descoperire a ceva", devine o relație: între enunț și faptul la care el însuși se referă.192 Enunțul, odată arătând starea de descoperire a unei ființări, capătă o proprietate nefirească: el menține această ființare în stare descoperită. În termenii filosofiei clasice, odată descoperit un adevăr exprimat printr-un enunț adevărat acesta își păstrează valabilitatea la nesfârșit. Faptul acesta poate fi admis din perspectivă existențială, atâta vreme cât termenul "existențial" are în conținutul său ideea de finit (omului este "ființă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
datorită unei sincronii cu starea de descoperire a unei ființări este un eveniment. Prin urmare, legile lui Newton exemplul lui Heidegger nu rămân descoperite la propriu, în sensul că mențin necondiționat o ființare în starea sa de descoperire, ci sunt "descoperite" cu fiecare constituire a stării-de-deschidere a unui Dasein. Mulțimea de transformări pe care le produc actele intențional-factice ale Dasein-ului, schițate mai sus, reprezintă, de fapt, în perspectivă istorică, mulțimea însăși a operațiilor "intelectuale" prin care adevărul devine relație de corespondență
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reciprocitate constitutivă între "mine" și Celălaltul (meu) confirmă fenomenul reflexivității unei ființări și al deschiderii sale către Celălalt. Ceea ce înseamnă că ființarea conștientă are și sensul reciprocității. De fapt, preeminența ființării conștiente în privința timporizării este susținută de acest ultim sens descoperit, cel de reciprocitate; care implică, firesc, diferență și identitate, totodată: a) diferență între ființarea conștientă care suportă survenirea viitorului și Celălalt; b) identitate "temporală" între aceste două ființări, în sensul aplicării asupra lor a unui singur act de prezentuire. Timpul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
despre atașarea, prin discurs, la semnul prin care apare un lucru public în conștiința oamenilor, a unor semnificații tot publice, dar în acord cu exigențele corespunzătoare viețuirii omenești în orizontul gospodăririi lucrurilor în vederea administrării nevoilor. Simbolurile nereflexive pot fi ușor descoperite, astăzi, în cele mai diverse forme de exprimare publică (de tipul ideologiei); iată câteva, cu bună știință adunate din cât mai multe segmente ale spațiului public, locul "natural" al ideologiei: liderul, tehnocratul, statul minimal, sistemul politic perfect, democrația, alegerile libere
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ea în orizontul judicativului constitutiv -, ci conceptul ei ca atare: Fi-ul (poate chiar Fiul). Paradoxal, tocmai conceptul și nu imaginea este fapt al Eului-Trup, ca eu constituant potrivit (care corespunde) logos-ului ca atare, dar atâta vreme cât acesta este încă "descoperit" (observat etc.) dinspre judicativ; totuși, nu dinspre judicativul constitutiv, ci dinspre acela regulativ, ale cărui discipline semantica și metafizica post-ontologică trebuie ele însele prinse într-o reducție pentru a deveni cu putință o veritabilă de-constituire a dictaturii judicativului și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
05 0,01 0,01 5 1 - - Articolul 94 Limitele maxime de azotați, admise în unele legume și fructe, sunt următoarele: Limitele maxime de azotați admise în unele legume și fructe NO3 mg/kg ───────────────────���─────────────────────────────────────────────────────────── Cultivat în: Produsul Câmp (teren Seră descoperit) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Ardei (gras, gogoșar, capia) 150 400 Cartofi 300 - Castraveți 200 400 Ceapă uscată 80 - Conopida 400 - Dovlecei 500 - Morcovi 400 - Salată verde 2.000 3.000 Sfecla roșie 2.000 - Spanac 2.000 - Tomate 150 - Varză 900 - Vinete 300 - Mere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182282_a_183611]
-
lumină”, ALA, 1935, 748; Șerban Cioculescu, „Pași spre lumină”, RFR, 1935, 9; L. I. [Lazăr Iliescu] „Tablouri și cântece din călătoria mea”, VR, 1938, 4; Arghezi, Scrieri, XXVII, 359-360; Mircea Tomuș, Cristian Sârbu, ST, 1961, 3; Romulus Vulpescu, Un roman descoperit. Inocența sintaxei, MS, 1971, 2; Aureliu Goci, „Pasărea de stea”, VR, 1971, 9; Lit. rom. cont., I, 177-178; Călinescu, Ist. lit. (1982), 937; Dicț. scriit. rom., IV, 266-267; Șerban Codrin, Personalia. Dicționar al personalităților ialomițene, Constanța, 2002, 133-134; Eugen Negrici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
va pune în mișcare gândurile și sentimentele compatibile cu imaginea generată de mintea noastră. Gândurile și sentimentele vor declanșa comportamente care să ducă la realizarea acelei imagini metale. Aceasta este “legea reversibilității” și este unul dintre cele mai importante principii descoperite vreodată. Acest principiu spune că dacă vrei să te simți într un anumit mod sau dacă vrei să realizezi un lucru, trebuie să începi prin a te gândi la acel lucru ca și cum l-ai avea deja, ca și cum el ar fi
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2933]
-
aproape pe toți românii într-un stat armonios construit. Nu mai e un arc ușor de sfărâmat, ci un bloc compact. Regiunile naturale nu mai sunt mutilate de linia frontierelor. Avem o țară completă, cu munți, coline, ținuturi păduroase și descoperite, agricole, pastorale și industriale”. El insista asupra formei României, o elipsă apropiată de cerc, având o axă de aproximativ 700 de km și cealaltă de 600 km, formă ce-i oferea o suprafață mai mare cu un contur mai mic
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]