6,256 matches
-
relaționale care "construiește situații" în interstiții sociale, reactualizând astfel teoria Situaționismului Internațional în raport cu lumea artei 57. În urma acestei incursiuni, care indică nodurile de articulare a analizei întreprinse de Bourriaud, se constată faptul că teoreticianul francez asociază artei relaționale o estetică descriptivă pe care o contrapunctează cu reflecțiile critice ale unei post-estetici implicite. Atunci când pune în discuție reprogramarea artistică a lumii din perspectiva scenariului postproducției, Bourriaud păstrează linia acestei abordări post-estetice a artei recente, accentuând ideea întrebuințărilor (artistice) multiple ale elementelor realității
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
criticii analitice. Acest gen de critică presupunea organizarea termenilor, propozițiilor și argumentelor care serveau la construirea discursului asupra naturii obiectelor vizate și asupra intențiilor și circumstanțelor în virtutea cărora a acționat autorul. Motivând dezvoltarea unei teorii formaliste a artei, așa cum critica descriptivă privilegiază dezvoltarea teoriilor imitative și expresive ale artei, critica analitică are pretenția de a dezvălui structura sau principiile de organizare formală ale lucrării de artă. Metoda de bază a criticii analitice ar fi tematizarea, care ar consta în abordarea lucrării
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
întrebare, Elkins vede critica de artă ca pe o hidră cu șapte capete, realizând o tipologie a scrierilor critice prin enumerarea eseului de catalog, a tratatului academic, a criticii culturale, a conferinței conservative, a eseului filosofic, a criticii de artă descriptive și a criticii de artă poetice 123. În ceea ce privește eseul de catalog, acesta ar fi, probabil, cel mai puțin citit tip de critică de artă, deoarece, în cele mai multe cazuri, ar fi tipul de scriere solicitat de galerii și care ar implica
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
abordarea unui ton adecvat elevat și o precizie impersonală a limbajului, iar pentru Arthur Danto o exemplificare a problemelor logice și filosofice prin intermediul unor lucrări de artă care s-ar manifesta dincolo de sfârșitul istoriei artei. Pentru Elkins, critica de artă descriptivă ar sta la baza celui mai fascinant paradox a celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea, deoarece deși nu e interesată să ofere judecăți de valoare, se prezintă drept critică de artă al cărui scop ar fi
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a doua jumătăți a secolului al XX-lea, deoarece deși nu e interesată să ofere judecăți de valoare, se prezintă drept critică de artă al cărui scop ar fi acela de a oferi o relatare precisă din punct de vedere descriptiv. Pe de altă parte, o parte a criticii de artă descriptive ia forma unei relatări istorice asupra artei, oferind informații cu privire la contextul producerii și prezentării operei de artă. În cele mai multe cazuri, însă, propozițiile descriptive pot acționa ca judecăți. În fine
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
e interesată să ofere judecăți de valoare, se prezintă drept critică de artă al cărui scop ar fi acela de a oferi o relatare precisă din punct de vedere descriptiv. Pe de altă parte, o parte a criticii de artă descriptive ia forma unei relatări istorice asupra artei, oferind informații cu privire la contextul producerii și prezentării operei de artă. În cele mai multe cazuri, însă, propozițiile descriptive pot acționa ca judecăți. În fine, ultimul tip de critică de artă prezentat de Elkins este critica
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
relatare precisă din punct de vedere descriptiv. Pe de altă parte, o parte a criticii de artă descriptive ia forma unei relatări istorice asupra artei, oferind informații cu privire la contextul producerii și prezentării operei de artă. În cele mai multe cazuri, însă, propozițiile descriptive pot acționa ca judecăți. În fine, ultimul tip de critică de artă prezentat de Elkins este critica de artă poetică care ar presupune crearea unei scrieri cu valoare literară. Spre deosebire de linia de critică de la Denis Diderot la Clement Greenberg, care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ar trebui să fie destul de importantă pentru a conta ca istorie și vice-versa, făcând astfel posibilă conversația ambițioasă și indiscriminatorie cu trecutul și viitorul 126. Raportându-se la un obiect, un eveniment, o situație pe baza unor criterii de evaluare descriptivă, analitică, jurisprudențială și teoretică, critica de artă are rolul de a facilita înțelegerea construcției și mesajelor lucrărilor de artă și, în consecință, de a protesta ori de a persuada, prin intermediul argumentelor justificative, cu privire la calitățile lucrării respective. De asemenea, critica de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pe baza unei construcții critice care solicită coerență și comprehensivitate. În fine, critica de artă contribuie la dinamizarea pieții de artă prin judecățile de valoare exprimate de criticii profesioniști. Cât privește implicarea criticului, dacă istoricul de artă privește operele retrospectiv descriptiv și narativ -, iar teoreticianul le privește prospectiv (investigând condițiile de manifestare ale unui fenomen artistic), acesta acționează formativ introspectiv și constructiv (propunându-și să faciliteze perceperea, înțelegerea și valorificarea unei opere de artă), comportându-se uneori chiar prescriptiv (oferind tactici
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
discuție traducerea percepției vizuale într-o viziune, care e apoi codată într-un limbaj speculativ și de pledoarie; pentru Roberta Smith, a scrie critică de artă presupune indicarea noilor opere apărute; Lawrence Alloway definește critica de artă ca un răspuns descriptiv, interpretativ și evaluativ al artei recente; Clement Greenberg accentuează obligația criticului de artă de a oferi judecăți de valoare; în timp ce Arthur Danto, în acord cu opinia lui Baudelaire, potrivit căruia critica de artă ar trebui să fie parțială, pasionată și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în vederea facilitării și îmbogățirii înțelegerii și aprecierii artei ca fenomen aflat în continuă schimbare 128. Potrivit lui Barrett, critica de artă ar fi în general înțeleasă ca având un ton de judecată și negativitate, deși majoritatea scrierilor de critică ar fi descriptive și interpretative, fiind articulate pe un ton pozitiv. În ceea ce privește descrierea critică, aceasta este în general evaluativă, cititorul putând infera cu ușurință aprobarea ori dezaprobarea criticului. Ca mijloc de acumulare a informațiilor despre lucrarea de artă, descrierea precedă sortării analitice a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
un ton pozitiv. În ceea ce privește descrierea critică, aceasta este în general evaluativă, cititorul putând infera cu ușurință aprobarea ori dezaprobarea criticului. Ca mijloc de acumulare a informațiilor despre lucrarea de artă, descrierea precedă sortării analitice a informației și evaluării ei. Informația descriptivă poate fi "internă", delimitând în general subiectul, mediul și forma lucrării, și "externă", oferind date concrete despre contextul producerii, prezentării și receptării lucrării. De cele mai multe ori, asumarea unei teorii a artei poate influența acțiunea descriptivă (dar și cea interpretativă și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
informației și evaluării ei. Informația descriptivă poate fi "internă", delimitând în general subiectul, mediul și forma lucrării, și "externă", oferind date concrete despre contextul producerii, prezentării și receptării lucrării. De cele mai multe ori, asumarea unei teorii a artei poate influența acțiunea descriptivă (dar și cea interpretativă și evaluativă) a criticului. Ca atare se poate vorbi și despre suprapuneri ale descrierii, interpretării, evaluării și teoretizării, câtă vreme descrierea are de-a face cu fapte, iar toate faptele ar fi dependente de teorie, dar
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în raport cu asumarea teoriei conform căreia sentimentul estetic s-ar afla în directă relație cu un conținut estetic. Rațiunea sau motivul ar fi o afirmație care ar descrie conținutul unei opere de artă, însă nu s-ar extinde la toate afirmațiile descriptive, câtă vreme descrierea unei opere de artă poate fi controlată de anumite scopuri și interese fără intenția de a oferi sau de a apăra o judecată critică, chiar dacă anumite cunoștințe ar putea influența aprecierea estetică. În fine, în ceea ce privește norma, aceasta
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
norme ar ține de reacția față de provocarea la care poate fi supusă alegerea unei anumite norme ca judecată de valoare generalizată. Luând poziție în raport cu identificarea diferenței dintre explicarea și justificarea unui răspuns critic, Isenberg observă importanța diferențierii acestora prin poziționarea descriptivă diferită în funcție de scopurile diferite, psihologice sau critice. Referindu-se, apoi, la teoriile metacritice care neagă funcția normativă a criticii, Isenberg pune în discuție atât atacarea standardelor existente, cât și atacarea noțiunii de standard critic. În primul caz, este luată în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
mai elocvent al explicației. În cel de-al doilea caz, câtă vreme rațiunea criticii ar trebui să fie corelată cu norma, arbitraritatea rațiunii ar putea slăbi această legătură, cu atât mai mult cu cât s-ar baza pe o comunicare descriptivă a calităților lucrării de artă. Atât timp cât semnificația lucrării de artă transmisă de critic este condiționată de actul percepției, care nu presupune judecarea acurateții descrierii, ci mai curând înțelegerea lucrării respective, actul critic ar depinde de "comunicarea sa critică", deosebită tehnic
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și unificată în raport cu suprafața. Pe de altă parte, orice pictură este nevoită să propună un anumit spațiu ce se modifică în funcție de aplicarea culorii, care fie oferă iluzia profunzimii, fie delimitează o suprafață. Părțile și spațiul dintr-un tablou devin aluzive, descriptive, uneori chiar naturaliste. La rândul ei, sculptura se construiește prin aplicarea adițională a diferitelor părți, constituind un ansamblu de variațiuni prin organizarea unei ierarhii a clarității și forței, oferind impresia ordinii. Spre deosebire de pictură și sculptură, noile opere tridimensionale sunt alcătuite
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
-și originea în comentariu și exegeză. Evocarea critică a acestui aspect metatextual prezintă alegoria ca pe un ornament interpretativ retoric. Cu toate acestea, fiind implicată în rescrierea unui text / povestirea unei imagini în termenii semnificațiilor sale figurative, alegoria devine modelul descriptiv al structurii interne a unei opere. Apropriindu-și un anumit imaginar, alegoria operează prin interpretarea semnificațiilor culturale, creând astfel un gen de supliment al textului / imaginii. Atrasă de fragmentaritate, imperfecțiune și incompletitudine, alegoria comentează procesele disoluției și decăderii, legitimând gustul unor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
anumite medii academice, fără a mai reflecta experiența critică concretă a practicii artistice contemporane. Acest tip de critică, care substituie discursul auto-suficient al esteticii, funcționează după modelul emiterii și susținerii unei teorii. El nu mai are valoare normativă, e relativ descriptiv și vag evaluativ, propunând în schimb o abordare constructivă. Avantajul criticii și, tocmai de aceea, prevalența sa asupra esteticii, constă în referirea sa concretă la evenimente și opere de artă contemporană. Opera / evenimentul de artă este analizat(ă) în matricea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
câmpul teoriilor artei actuale. Concepute drept instrumente de analiză a imaginii și de reînscriere a producției vizuale în cadrul propriului context istoric 192, studiile vizuale sunt puse în situația de a concura cu o serie de teorii (tn+1) în abordarea descriptivă, analitică și evaluativă a practicilor artistice contemporane. Dacă unele dintre aceste teorii (printre care se află și cele estetice) își elaborează încă discursul în funcție de legitimări filosofice moderne (narativiste) și de programe teleologice (idealiste), uzând de un vocabular (metafizic) aflat în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ci destinului americanilor"537. El reprezintă o poveste "simplă și familiară larg difuzată și îndeobște crezută"538. Lewis notează, imediat, că aceste trăsături nu fac din mit o poveste adevărată, în același sens în care este de dorit ca munca descriptivă și explicativă a istoricilor, de pildă, să consemneze "istoria adevărată", și nu alta. Pe de altă parte, observă Lewis, mitul nu constituie nici ficțiune pură. Miturile oferă oamenilor, în esență, "un sens al (propriei adăugirea mea) importanțe și al perspectivei
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau Periferia textului, Philippe Lane Pragmatica discursului, Jacques Moeschler Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc Textele: tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu Tratat de gramatică a limbii române. I. Morfologia, Cornel Dimitriu Tratat de gramatică a limbii române. II. Sintaxa, Cornel Dimitriu LIBRĂRII în care puteți găsi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de gândire.161 Descoperirile constructiviste identifică un număr tot mai mare de reguli de construcție socială care orientează comportamentul indivizilor, grupurilor și statelor. Acest corpus de studii oferă tot mai multe dovezi empirice, în mare parte sub forma unor narațiuni descriptive, pentru a sprijini afirmația că normele împărtășite, create de actorii înșiși, îi constrâng și le permit, în același timp, să acționeze. Despre aceste norme internalizate, validate de actori, se afirmă că explică într-o măsură semnificativă comportamentul și rezultatele tranzacțiilor
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
o proprietate a limbilor. Ea a servit mult timp în gramatica generală pentru camuflarea absenței unei corespondențe biunivoce între natura cuvintelor și funcțiile acestora. De aceea, elipsa a fost respinsă, ca fiind non-lingvistică sau lipsită de pertinență în raport cu criteriile lingvisticii descriptive sau distribuționale. Astfel, lingvistica saussuriană a exilat elipsa din reflecția lingvistică, atribuindu-i calificativul de "procedură ad hoc". Ea ar fi în parte legată de limitele și slăbiciunile instrumentelor de analiză, integrând "cu forța" varietatea structurilor atestate într-un model
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
evoluțiilor cercetării actuale din domeniile gramaticii, lingvisticii, stilisticii, retoricii și naratologiei, în raport cu problemele pe care continuă să le pună și cu interesul pe care îl suscită noțiunea de elipsă". Organizatorii îndemnau lingviștii să se înscrie la colocviu cu cercetări teoretice, descriptive sau tipologice, în sincronie, diacronie sau pancronie, privind "elipsa în diferite subdomenii ale lingvisticii: fonologie, morfosintaxă, relația structură formală / structură informațională / structură pragmatică, semantică, lexicologie, structură textuală", dar și "în retorică și în istoria ideilor lingvistice". Având în vedere aceste
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]