4,964 matches
-
acțiunea mediului asupra transmiterii caracterelor ereditare și, deopotrivă, ereditatea caracterelor dobândite ca factor de evoluție a speciilor. Este susținut de Stalin, care apără ideea unei „științe proletare fundamental contradictorie față de știința burgheză”. Cea dintâi este cu necesitate adevărată, întrucât îmbrățișează devenirea istorică a proletariatului, iar a doua este cu necesitate falsă, căci își trădează devenirea istorică. Biologii „burghezi” sunt sancționați, chiar arestați, iar lîsenkismul va domina biologia sovietică până în 1965, pricinuindu-i o întârziere considerabilă. La rândul său, Stalin se amestecă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
evoluție a speciilor. Este susținut de Stalin, care apără ideea unei „științe proletare fundamental contradictorie față de știința burgheză”. Cea dintâi este cu necesitate adevărată, întrucât îmbrățișează devenirea istorică a proletariatului, iar a doua este cu necesitate falsă, căci își trădează devenirea istorică. Biologii „burghezi” sunt sancționați, chiar arestați, iar lîsenkismul va domina biologia sovietică până în 1965, pricinuindu-i o întârziere considerabilă. La rândul său, Stalin se amestecă în lingvistică și condamnă lingvistica „burgheză”, în favoarea lingvisticii „proletare” a școlii lui Marr. Succesele
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
trăsăturile care i‑au transformat în lideri (or, s‑ar putea ca dovezile ce par să fie contradictorii în atingerea calităților de lider să fie ignorate în favoarea celor care confirmă calitatea de lider); - consideră că experiențele timpurii de viață determină devenirea unor persoane ca lideri (cercetările au demonstrat însă că, de fapt, învățarea și modul de pregătire contează foarte mult); - operează greu distincția dintre emergența conducerii și eficacitatea conducerii, afirmând că însușirile care transformă un individ în lider sunt cele care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu devii, ești predestinat să ajungi conducător prin polivalența calităților, și nu te formezi ca atare în cadrul relațiilor sociale, cu timpul s‑a trecut la interpretarea mult mai nuanțată și mai în acord cu descoperirile științei a ființei umane, a devenirii ei ca personalitate. În vechile concepții, conducătorul apărea ca un tip invariabil înzestrat cu un anumit complex biopsihic care, cel mai adesea, se șlefuia de la sine, automat. Cum această concepție de esență biopsihologică genetică nu putea fi eficientă în activitatea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a transpune expresiv idei, emoții, sentimente, viziuni proprii, observarea și însușirea structurilor și legilor care guvernează natura, de a relaționa eul propriu cu lumea înconjurătoare, nu putem decât să-i oferim copilului deficient de auz instrumente eficiente ale propriei sale deveniri. În același timp, disciplina educației plastice, prin desen, studiul formei, modelaj, pictură, are drept scop, pe lângă acela de a promova talente, cel de a susține celelalte discipline antrenate în procesul de formare a gândirii, a personalității creatoare. Exprimarea prin desen
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
care o folosim si o trăim zilnic, folosim următorii trei termeni: forma comunicării, mediul comunicării, media. Judecata, sinele și societatea nu sunt structuri discrete, ci procese de interacțiune personală și interpersonala. Interacțiunea simbolică subliniază importanta limbajului, ca mecanism fundamental in devenirea sinelui și judecății. Personalitatea este ceea ce este propriu, caracteristic fiecărei persoane și o distinge ca individualitate; felul propriu de a fi al cuiva. Comunicarea are o foarte mare influență asupra personalității deoarece in ziua de azi individul se definește in
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
corespunzătoare fiecăreia dintre limbile În discuție. Pentru ca un copil să poată Învăța o a doua limbă În condiții și cu rezultate cât mai bune, este necesar ca mediul În care crește să fie favorabil acestei Învățări. Încă o dată, bilingvul În devenire nu dezvoltă două identități culturale, ci integrează două culturi Într-o singură identitate. Iar această integrare nu se poate realiza În mod armonios decât Într-un mediu care permite dubla apartenență etnică și culturală și care recunoaște multiculturalitatea drept o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vom Îndepărta de autenticitate și de invarianții care o fondează ca identitate iluzorie. Aceasta este ideea pe care o subliniază Claudio Magris atunci când proclamă: „Identitatea nu este un dat rigid și imuabil, ea este fluidă, este un proces În permanentă devenire, prin care ne Îndepărtăm Încontinuu de origini”, după care adaugă: „orice endogamie ă orice identitate pretins pură ă este sufocantă și incestuoasă” (Magris, 2001, pp. 92-93). Astfel, printr-un proces continuu, experiența lumii defamiliarizează, fragmentează și reconstruiește, reînnoind neîncetat medierile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
majoritare, le tulbură obiectivul de a inova și „puritatea minoritară”, creând confuzie În limbajul și atitudinea lor. Incertitudinea și analiza anxioasă de sine pe care o implică ea caracterizează o experiență numită stare acidă (Seca, 2001), care formalizează recunoașterea socială, devenirea publică a unei minorități anomice. Această stare se caracterizează prin două trăsături esențiale: a) o ambivalență În desemnarea scopurilor și, mai ales, a codului unei minorități; b) o experiență modernă a transei (sau efervescență socială), adică a socializării unei senzații
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la acest discurs: „Eroarea lui Sartre a fost nu doar aceea de a dori să ajungă la izvorul izvorului, ci și de a-l seca Într-un fel ș...ț. Jean-Paul Sartre, În acest studiu, a distrus entuziasmul omului negru. Devenirii istorice i se putea opune imprevizibilitatea. Aveam nevoie să mă pierd cu totul În negritudine” (Fanon, 1971, pp. 108-109). Dezacordul dintre Sartre și Fanon (care va lua sfârșit câțiva ani mai târziu, Întrucât Sartre va fi cel care va prefața
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
episod anterior mai vast din suita de interacțiuni care au avut loc între participanți. Ca atare, el se plasează în filiația unor formații discursive care l-au precedat, înscriindu-se într-o tradiție, dar fiind el însuși o tradiție în devenire. În acest sens, S. Moirand a arătat că prin succesiunea de texte se constituie "în și prin media" o memorie interdiscursivă asupra formulărilor ce se repetă, care țin de discursurile anterioare, funcționînd sub formă de aluzie și participînd la interpretarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
confesiunile din postpubertate până la relația studențească pe care o are cu M. Era interesant de urmărit trecerea din copilărie înspre o adolescență destul de candidă, marcată de eterna îndrăgostire, apoi spre o tinerețe blazată, aflată sub semnul sexualității descătușate, dar frigide. Devenirea lui A. e urmărită acum doar din perspectiva umplerii golurilor lăsate de varianta diaristică a lui M.: e interesant de urmărit cum copila candidă se va transforma într-o devoratoare de bărbați și cum acest lucru își pune amprenta asupra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
Papini, nu-l putem lăsa neamintit pe Eliade, cel din Huliganii. Monstruozitatea lui M. de acolo se trage. Avem de-a face în Intermezzo cu un duel agonic între două monstruozități, cea a femeii și cea a bărbatului; prima este devenire, se construiește în contact cu alteritatea - mai precis, cu bărbații -, a doua se prezintă a fi matură din fașă, este de natură patologică, consecventă cu sine, în sensul seducătorului kierkegaardian, cel pentru care seducția este pur act autotelic: „Nu îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
esențial, imuabil și etern, a căuta să găsești un sens în curgerea istoriei ar fi fost o pierdere de timp. În cultura greacă, lumea și conștiința erau lipsite de simțul istoric. Vechii greci nu aveau nicio concepție asupra istoriei ca devenire. Aceasta se datorează felului în care ei interpretau lumea, pe care o vedeau în primul rând estetic, ca un cosmos finit și armonios 2. Afirmația de mai sus, care îi aparține lui Berdiaev, este mult prea categorică. Să nu uităm
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
și-a trimis profeții "pentru a obișnui omul pe pământ să-i poarte Duhul". (Adversus Haereses, IV, 14, 2). Acest timp reflectă, paradoxal, eschatologia incoativă (în curs de realizare), "deoarece chiar fiind perfect real, caracterul său mesianic este încă în devenire, în fieri"51. Acest timp al păresimilor ar trebui să fie și un timp de penitență și convertire. Sfântul Irineu este primul care arată că, în marele scandal al rațiunii, aspectul vremelnic, kairos-ul, trebuie să intervină în judecata de valoare
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
social-democrația cehă se străduiește să devină o veritabilă social-democrație, în sensul "sociologic" al termenului, nu doar un partid de idei25, pentru a relua analiza lui D.-L. Seiler 26: în privința situației actuale, este dificil a determina dacă această "social-democrație în devenire" și-a terminat mutația sa. Dar de asemenea, ČSSD se poziționează în mod clar pe clivajul proprietari/muncitori. În mod invers, slăbiciunea semnelor de ocupație a acestui versant al clivajului face ca ČSSD să piardă din voturi. Clivajul (post)comuniști
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în cursul primului deceniu al transformărilor postcomuniste: se vor consolida ele ca atare? În ce se vor transforma? Vor dispărea?5 Din acest punct de vedere, "una din problemele esențiale pentru viitorul peisajelor politice ale Europei Centrale și Orientale este devenirea opoziției dintre organizațiile de partid provenite din vechiul regim comunist și formațiunile rezultate din opoziția față de acesta", așa cum sublinează J-M. De Waele 6. Vom încerca să aducem câteva elemente de comprehensiune și de răspuns la această ultimă problemă. B.
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
2010. footnote> Cortina se ridică. Este expresia cu care C. Stere își deschide romanul În preajma revoluției, pusă ca titlu al primului capitol. Cortina se ridică, semn că spectacolul începe, deschide într-adevăr un microspectacol, prin care debutează marele spectacol al devenirii personajului central al romanului, Vania Răutu. Iar acest spectacol de debut nu este ales întîmplător, căci botezul, nu nașterea, este primul moment important din viața oricărei ființe umane: intrarea sa în societate. Abia mai tîrziu aflăm condițiile în care Vania
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
după Octavian Goga, Ne învață Mărășeștii..., p. 58. footnote> . Revenirea pe meleagurile natale după încetarea ostilităților militare îl reîncarcă de energie, împlicîndu-se cu toată ființa sa în viața politică a țării, publicînd articole, participînd la evenimente cu semnificație majoră în devenirea României Mari. La 6 iulie 1919 are loc în Sebeșul Săsesc serbarea de demobilizarare a voluntarilor din regimentele „Alba Iulia“ și „Avram Iancu“, de la care Goga nu putea lipsi. În cuvîntul adresat acestora Goga afirma: „Am cutreierat în acești cinci
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
American Beauty / 235 Cuvânt-înainte Prezentul volum reunește cronici de carte și eseuri publicate în presa culturală în intervalul 2008-2015, în revistele "Dilema veche", "Dilemateca" și "Orizont". Motivația lui este, din perspectiva mea, una evidentă: scrisul, analiza, exegeza sunt manifestări ale devenirii și, implicit ale memoriei. Alăturarea acestor texte într-o formă unitară redă, într-o imagine fidelă, traiectoria unei metamorfoze, a unui proces de formare. Atât cronicile de carte, acoperind un teritoriu vast al geografiei literare contemporane, cât și eseurile, vizând
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ora actuală. Roth a demarat în forță: volumul conține șase povestiri construite în jurul unor nuclee tematice transferate, în timp, într-un complex de reprezentări ce vor crea amprenta unică a scrisului său - acel amestec de luciditate, umor tăios, anxietate a devenirii, elegie și conștiință tragică. În 1989, cu ocazia ediției aniversare de treizeci de ani, Roth a scris o prefață ce poate fi privită ca un autoportret al artistului la tinerețe: vorbind despre sine ca despre un "scriitor embrionar", își amintește
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de a cartografia, în dinamica micro-universală, teritoriile spiritului și ale vieții reale (cu toată fluiditatea ei repetitivă) se concentrează într-un parcurs firesc al existenței umane, de la copilărie la maturitate și bătrânețe. Această traiectorie traversează etapele bizare sau dureroase ale devenirii și se desfășoară, oarecum straniu, însă perfect adaptat stilului joyceean, între două borne ale morții. Prima povestire, Surorile, are în centrul atenției moartea reverendului James Flynn, iar ultima, Cei morți, umbra stăruitoare a tânărului Michael Furey. În deplin acord cu
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
o melancolie ironică, haosului bolii nemairezistându-i nici măcar umorul macabru. Semnificația de profunzime a acestei confesiuni constă, totuși, în rolul său terapeutic. Straturi succesive ale interiorității se suprapun într-o confesiune ce revelează, pas cu pas, un tragic proces al devenirii, pe care protagonistul alege să-l încheie simbolic, în 31 decembrie 1917, cu o însemnare ce-i anunța moartea. În realitate, Cummings/Barbellion a murit în octombrie 1919, și-a văzut Jurnalul publicat și s-a bucurat de aprecierea lumii
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ilustrativ pentru feminismul Virginiei Woolf, mai precis pentru considerațiile scriitoarei despre androginia inerentă a spiritului sau despre metamorfozele și condiționările culturale și sociale ale identității sexuale. Fără a fi străină ea însăși de neliniștile și incertitudinile acestei probleme esențiale în devenirea sa, Woolf nu a scris, prin Orlando, un manifest. Ceea ce primează este efortul de a construi un personaj de o fabuloasă complexitate, a cărui viață, desfășurată de-a lungul a peste trei secole, este ancorată, în final, în prezentul etern
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
volumul său de debut din 1931, Elegii pentru ființe mici. Considerat inițial un eșec într-o cronică de întâmpinare semnată de Pompiliu Constantinescu, volumul lui Ionesco a fost treptat recuperat din zona de umbră și așezat în linia dreaptă a devenirii scriitorului. Mai mult, câteva elegii sunt incluse, în 1983, în antologia literaturii de avangardă realizată de Marin Mincu, deși Ionesco a fost avangardist dincolo de grupări, proiecte sau manifeste. Ion Pop face puțină dreptate acestor texte minore, cam uitate, într-o
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]