4,044 matches
-
trăim noi astăzi, pentru propriile noastre schimbări de paradigme. an scandalul manualelor, unul dintre reproșurile vehiculate se referă la varsta autorilor (nu cei incluși, atenție, ci aceia ce semnează pe coperta manualului). S-a spus că nu ar avea experiență didactica, și deci nu ar avea de unde ști ce e bine pentru ănvătămănt. Total greșit, ar spune Kuhn. Tocmai pentru că nu au experiență șanț cei mai nimeriți să facă trecerea la o altă paradigmă. Cat despre acumularea problemelor nerezolvate, că ele
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
Olăreanu și cu exegeze semnate de Gh. Crăciun, Nicolae Oprea, Dumitru Augustin Doman și cu un foarte exact portret făcut din tuse scurte (și numerotate) protagonistului de către Mircea Horia Simionescu, sub titlul Lucrurile care ne leagă. Iată cîteva: "Sistematică aproape didactica nu-i secătuiește verva, gustul sau schemă povestirii orale, din care, încă o dată rafinat, se-alege scrisul.( 24) Baroc că preclasicii, folosind glumă în cheia lor, niciodată vulgar.(25) Sofist, da. (26) Fără nici cea mai subțire înclinație pentru morbid
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
de aici, studiase filosofia la Viena, apoi își susținuse doctoratul în teologie la Institutul „Augustineum”, întorcându-se la Blaj ca profesor, la același prestigios seminar pe care-l absolvise. A editat publicații periodice și de specialitate, a redactat tratate de didactică teologică și erudite cercetări de istorie eclesiastică (despre studiul său Instituțiile calvinești în biserica românească din Ardeal, din 1895, se spune că este încă neegalat). Personalitatea lui Grama este, oricum, în totalitatea ei, aproape necunoscută, azi. Să fie un efect
A fi surd la sublim by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2582_a_3907]
-
Absolvent al Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București, promoția 1971, la clasa profesorului Octav Angheluță, Mihail Trifan își începe și își sfârșește destinul său de profesor la catedra de pictură a Liceului de Artă din Craiova. Activitatea sa didactică ar necesita un material separat, unde ar trebui să depună mărturie foștii săi elevi, azi nume importante ale artei noastre contemporane care, pentru a-l cita pe unul dintre ei, îl consideră un adevărat „ monstru sacru”. În ceea ce privește traseul său artistic
Mihail Trifan, bucuria inocentă a jocului by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/4882_a_6207]
-
Horia Gârbea, Radu Pavel Gheo, Ioan Groșan, Radu Mareș, Marta Petreu, D.R. Popescu, Doina Ruști, Dan Stanca, un cristian, Alexandru Vlad și Varujan Vosganian. Textele romancierilor - în care ei își deconspiră, în diverse grade, intimitatea scrisului, mergând de la confesiune la „didactica romanului”, vorba lui Alexandru Vlad - au fost publicate, tot anul trecut, într-un volum apărut la Cartea Românească, cu titlul Cum se scrie un roman?. Departe de a fi un volum teoretic sau măcar didactic, cartea se citește mai degrabă
O privire de voyeur în atelierul romancierului by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4007_a_5332]
-
și calitatea ei. Rămâne doar să aflăm în ce fel își va găsi calea către cuvinte, în ce fel își va întâlni în ele adevăratul chip. Mai departe, la fel ca în dragoste, jocurile hazardului își vor face treaba”. În Didactica romanului, Alexandru Vlad, un alt optzecist atipic, autorul remarcabilului roman Ploile amare (2011), consideră romanul „o curiozitate sofisticată” și o specie extrem de longevivă pentru că e „deschisă”, și oferă, dar fără morgă, un minitratat didactic de reguli practice desprinse din „bucătăria
O privire de voyeur în atelierul romancierului by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4007_a_5332]
-
-ți pierzi elevii si, implicit, să te pierzi pe tine. Un profesor care este reticent la literatura contemporană cu siguranță încă mai bâjbâie.Jar elevii lui, fie ei olimpici, nu vor învăța să se apropie de literatura mare. Experiența mea didactică mi-a demonstrat că elevii care vin din liceu repetă mecanic distincțiile între genul epic, dramatic și liric, între autor - narator, fără să fie atenți la ceea ce comunică textul, fără să facă conexiuni. - CUM AR TREBUI SĂ NE APROPIEM DE
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
trebuie înțeleasă ca expresie a culturii unui popor. Nu ar trebui să ne întrebăm cum citim un autor clasic, ci cum citim literatura în genere. Să o citim din perspectiva conținutului, a valorilor umane pe care le transmite. Experiența mea didactică mi-a demonstrat că elevii care vin din liceu repetă mecanic distincțiile între genul epic, dramatic și liric, între autor - narator, fără să fie atenți la ceea ce comunică textul, fără să facă conexiuni. Literatura nu este un produs de laborator
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
în limba română. Cartea sa începe cu teoria onirismului estetic. Autoarei îi sunt bine cunoscute textele teoretice ale "oniricilor", desigur începând cu cele ale lui Țepeneag. Ea conspectează, rezumă, citează generos, adică des, consistent, fără intenția problematizării critice. Expunerea e didactică spre didacticistă, de curs sau teză universitară. Sare-n ochi atenția de a nu greși prin omiterea a ceva important din textele de referință. Face un lucru bun, textele teoretice fiind aproape mereu ignorate de vechii comentatori foiletoniști. Expunerea, utilă
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
ale celor ce urmau să asigure educația muzicală a „puilor de români” - ca să-i folosim propria sintagmă. Toate demersurile sale în ceea ce privește educația muzicală (programe și manuale pentru toate clasele, culegeri de piese muzicale, articole, studii de istoria pedagogiei și a didacticii), reflectă o concepție unitară ce consideră educația muzicală ca o componentă esențială a culturii generale și a dezvoltării personalității elevilor, urmând să se întemeieze pe „trei categorii de bunuri muzicale (...) din care urmează să descoperim și să alegem valorile educative
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
A. Sirin, București, Editura muzicală, 1985; footnote> - au dispărut din librării în câteva zile, multe luând drumul străinătății, publicarea fiind considerată „o sărbătoare a muzicii”, culegerea concurând „cu mult succes cam tot ce s-a elaborat până acum în domeniul didacticii muzicale” și se sublinia că „se pot învăța cântecele cu ajutorul acestor desene, fără a apela la notația muzicală tradițională înscrisă în josul paginilor”<footnote Dogaru, Anton - Carte de cântece pentru copii Restituiri. Retipărirea unui cunoscut manual de muzică; în: Tribuna României
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote Vasile, Vasile - Repere românești și europene ale curriculumului de educație muzicală, în: Revista de Pedagogie, București, An XLIII, nr. 3 - 4, 1994, pp. 71 - 76; footnote> , reprezentând el însuși un model european<footnote Vasile, Vasile - Un model european al didacticii muzicale românești - George Breazul, în: Akademos - Cercetări de muzicologie, Universitatea de Muzică din București, nr. 6/1998; footnote> , model detaliat în cele două lucrări de specialitate, din 1995 și 2004, concepția lui, mai ales cea curriculară nu este cunoscută de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
un model pentru educația muzicală românească... footnote> , conturând modelul propus de el pentru educația muzicală românească<footnote Vasile, Vasile - Metodica educației muzicale, București, Editura Muzicală, 2004, pp. 55 - 58; footnote> și din 2003, prefațând volumul consacrat materialelor de pedagogie și didactică muzicală<footnote Vasile, Vasile - Concepția lui George Breazul și afirmarea educației muzicale românești...; footnote> , Marin Velea<footnote Velea, Marin - La o sută doisprezece ani de la nașterea profesorului, folcloristului, istoriografului și criticului muzical George Breazul (1887 - 1999); în: Buletin Științific, Teologie
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
geografico-cultural, permite specialistei să răspundă la și să formuleze întrebări în legătură cu literatura pentru copii și cîteva repere fundamentale în înțelegerea ei: nașterea acesteia, influența marilor curente literare asupra ei, cu precădere în spațiul european și de dincolo de Ocean, partea de didactică și de divertisment pe care ea o presupune, recunoașterea copilului ca cititor, modul în care Europa se regăsește în literatura pentru copii și, mai ales, dificila identificare a rolului acestei literaturi: instrucție, educație, evaziune, visare, în ce ordine, cu ce
Denise Escarpit și continentul literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6679_a_8004]
-
și, mai ales, dificila identificare a rolului acestei literaturi: instrucție, educație, evaziune, visare, în ce ordine, cu ce prioritate? O primă constatare, statistică, a autoarei este că în orice țară prima etapă de constituire a literaturii pentru copii este cea didactică, trecînd printr-un didacticism moral și unul religios, pentru a ajunge destul de repede la narațiunea de divertisment, la povestirea de aventuri cavalerești, citite mai ales pentru plăcere și amuzament, chiar dacă ele conțin și o morală implicită, morală ce însoțește persistent
Denise Escarpit și continentul literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6679_a_8004]
-
Dan e un circumspect, un inconformist, un "cîrtitor". D-sa nu înțelege a scrie altminteri decît a hartui o preconcepție sau alta, a pune semne de întrebare, a neliniști. A strică echilibrul factice al unor propoziții de o dubioasă autoritate didactica și nu numai. Una din piștele d-sale favorite o alcătuiește cea a relevării unor ideologizări alienante. Dacă nebănuite sînt căile Domnului, nu mai puțin neprevăzute sînt cele ale anexionismului ideologic, împins cîteodată pînă la iluzii optice în chiar sînul
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
Persida l-a strîns de pe drumuri, ocrotindu-l. Acest epilog putea să lipsească din român, ratînd tocmai finalul. Ediția d-lui Constantin Mohanu folosește textul (tot de d-sa îngrijit) din ediția "Opere", impecabil filologic. Postfața e cuminte și cam didactica. Bibliografia receptării critice a românului Mara e utilă și completă. Ioan Slavici, Mara. Postfața și bibliografie de Constantin Mohanu. Editură Minerva, Colecția "Arcade", 1999.
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
sunt de fapt sublimări artistic-performative calchiate inspirat după textul shakespearian. Punerea în scenă, sinestezică (și intensiv estetică), a Furtunii de către Nona Ciobanu atinge palierul spiritual cel mai adânc al piesei, întrucât reușește să aducă în prim plan autoreflexivitatea estetică și didactica transcendentală a acestui text shakespearian târziu. Reprezentația de la Palatul Cotroceni atinge acest ultim palier de interpretare a piesei, întrucât reduce, denudează și diluează întreaga anecdotică a textului, țesătura de coincidențe ori opoziții romanțioase a sa, pentru a ajunge la scheletul
Minimalism și metafizică by Ioana Zirra () [Corola-journal/Journalistic/7875_a_9200]
-
MȚR drept reușită muzeografică notabilă, care se poate compara cu Museo civico di Castelvecchio, din Verona, sau cu Muzeul de Artă din Sao Paolo. Asta cu toate că MȚR e, mai degrabă, un anti-muzeu. Un spațiu unde poezia prețuiește mai mult decât didactica. Dispunerea obiectelor în spațiu scapă oricărui model, oricărui discurs muzeal apăsător și frustrant, pentru cel care vine să vadă, pur și simplu, un exponat. Muzeul acesta, gândit și făcut de Horia Bernea și de Irina Nicolau, nu seduce și nu
MȚR în Le Monde () [Corola-journal/Journalistic/3333_a_4658]
-
de frig// într-o pată de frig/ doarme puiul de salcie/ el este viața mea/ greseit desenată" (Canon). Deoarece "în pustietatea ce ne separă/ golul se umple/ cu tot ceea ce nu se rostește/ cu tot ce ne poate/ încă salva" (Didactica magna). Puține elegii de intensitatea conținuta a unora dintre cele semnate de Mariana Filimon am putut cîți în ultima vreme, de, atît de îmbelșugata, totuși, poezie românească. Transparente și, cu toate acestea, pline de încordarea imateriala a lacrimii, de fantomala
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
care e alcătuit edificiul prelegerilor lui Vasile Lucaciu: gîndire abstractă hrănită de o credință care circulă pe dedesubt, ca o premisă subînțeleasă a oricărei discriminări categoriale. Dar, dincolo de conținutul cursurilor, atracția lor descinde din stofa limbii. Fraza lui Lucaciu e didactică în intenție și sobră în umoare, avînd curgerea lentă a blocurilor de gheață ce alunecă pe un rîu cu matcă largă. O eleganță masivă și ceremonioasă îi mișcă cuvintele, pagina avînd transparența compactă a chihlimbarelor rotunde. Contemplîndu-i obișnuințele verbale, cititorul
Scrisul etimologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6882_a_8207]
-
și pubis. Astfel că la momentul nașterii de la 300 de oase se ajunge în viața adultă la un număr în medie de 206 de oase. Osteologia este știința medicală care studiază oasele și scheletul uman. Scheletul uman se împarte în didactica medicală în: În funcție de poziția față de planul medio-sagital, axul longitudinal: Există un număr variabil de clasificări ale scheletului uman, dar în general, se consideră scheletul compus în totalitate dintr-un număr total de 89 de oase, reprezentate de oasele capului și
Schelet uman () [Corola-website/Science/314817_a_316146]
-
o dată cu apa”. Pionul este mutat/înaintează în pași minori pe tabla de șah și, câteodată, poate deveni regină, adică poate face orice dorește însă întotdeauna în marginile unor reguli pre-existente. Preceptivii dozează ingenios concepția, excepția și intercepția pentru a avertiza, didactica lor mozaicată apelând cel mai adesea la umor și/sau ludic. Caragiale știa despre ce e vorba. Ioan Groșan este un specialist al rețetei. Parțial, Horia Gârbea, cu condiment fantasque. Ei sunt, pe urmele lui Budai-Deleanu, și perceptivi. Adică, au
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
un temei realist care sunt obiectivele de etapă pe care ni le putem propune.” Înțelegem unde bate Bogdan Murgescu, dar pedagogia, sărmana, n-avea nici o vină. Înainte cu secole de teoria învățării bazate „pe competențe”, Comenius a enunțat, în fundamentala Didactica Magna, ce poate părea azi desuetă unora, principiile învățării, de la care se reclamă până astăzi principiile fundamentale ale pedagogiei. Să ni le reamintim pe acestea din urmă: 1. principiul participării conștiente și active a elevilor în activitatea de învățare; 2
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5342_a_6667]
-
și artă, 1982, p. 458). Mihaela Mancaș procedează de cele mai multe ori deductiv, așa cum o cere noua poetică. Astfel, fiecare text reprodus este precedat de precizarea procedeelor, ilustrate apoi în pasajul respectiv. Rezultă de aci un basorelief al citatelor, reconfortant prin didactica tipurilor de literă. Semnalez, tot pentru ineditul și subtilitatea analizelor, "cazul" Sadoveanu. Cîtă platitudine populează manualele și chiar lucrările cu iz savant, atunci cînd se referă la arta lui Sadoveanu! Este surprinzătoare la Mihaela Mancaș punerea în evidență a complexității
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]