KorAP: Find »[drukola/base=distra & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...145 146 147 ...190 >

4,738 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225

eram distrat. Păi nu mai fi distrat, ori joci, ori castane coci. Și rămânem înțeleși: pièce touchée, pièce jouée. — Ce să zic, e sfârșitul lumii! — Așa trebuie. Asta-i valoarea educativă a jocului de șah. „Și de ce să nu fii distrat când joci ceva? - își spunea Augusto -. Dar viața e sau nu e un joc? Și la ce bun să nu te răzgândești la mutări? Asta-i logica! Poate că scrisoarea a și ajuns în mâinile Eugeniei. Alea iacta est!Ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
de fiecare zi!“ — Șah! - îl întrerupse din nou Víctor. — Așa-i, așa-i... Ia să vedem... Păi cum de-am ajuns în situația asta? — Ai fost cu gândurile aiurea, dom’le, ca de obicei. Dacă n-ai fi atât de distrat, ai fi unul din cei mai buni jucători. Da’ ia spune-mi, Víctore, viața e joc sau distracție? — Știu că jocul nu-i decât distracție. Atunci ce contează cum te distrezi? — Dom’le, dacă joci, joacă bine. — Și de ce să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
ca de obicei. Dacă n-ai fi atât de distrat, ai fi unul din cei mai buni jucători. Da’ ia spune-mi, Víctore, viața e joc sau distracție? — Știu că jocul nu-i decât distracție. Atunci ce contează cum te distrezi? — Dom’le, dacă joci, joacă bine. — Și de ce să nu joc prost? Și ce-i aia să joci bine sau să joci prost? De ce să nu mutăm piesele altfel de cum le mutăm? — Asta e ideea pe care tu, ilustrule filozof

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
salon și-i spuse: „Îi anunț acum.“ Rămase o clipă singur, ca și cum s-ar fi aflat în vid. Simțea o puternică apăsare în piept. Îl sugruma o senzație angoasantă de solemnitate. Se așeză, pentru ca numaidecât să se ridice, și se distră privind tablourile atârnate pe pereți, printre care un portret al Eugeniei. Îi veni s-o ia la fugă, să evadeze. Dintr-odată, la auzul unor pași mărunți, își simți inima străpunsă de-un pumnal și capul invadat de negură. Ușa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-o intenționat; poate nici nu ți-a observat prezența.“ Și i-am răspuns: „Păi asta-i cea mai mare grosolănie, nu că nu m-a salutat, ci că nu mi-a remarcat prezența.“ „A făcut-o fără să vrea, e distrat...“, mi-a replicat el; iar eu: „Cele mai crase grosolănii sunt cele așa-zis involuntare, iar grosolănia grosolăniilor e să fii distrat în prezența oamenilor.“ E, doamnă, ceva de speța prostesc numitelor uitări involuntare, ca și cum s-ar putea să uiți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
nu m-a salutat, ci că nu mi-a remarcat prezența.“ „A făcut-o fără să vrea, e distrat...“, mi-a replicat el; iar eu: „Cele mai crase grosolănii sunt cele așa-zis involuntare, iar grosolănia grosolăniilor e să fii distrat în prezența oamenilor.“ E, doamnă, ceva de speța prostesc numitelor uitări involuntare, ca și cum s-ar putea să uiți voluntar de ceva. Uitarea involuntară e e de obicei o grosolănie. — Și ce înseamnă asta... — Înseamnă, doamnă doña Ermelinda, că, după ce mi-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
mi s-a-ntâmplat ce mi se-ntâmplă, după tot ce-a făcut ea din mine, să mai pot asculta calm subtilitățile astea, jocurile astea de idei, umorul ăsta macabru, ba chiar mai rău de-atât... — Ce? Să mă și distrez. Mă simt furios pe mine! — E comedia, Augusto, e comedia pe care o reprezentăm noi înșine în fața noastră, în ceea ce se numește forul nostru interior, în teatrul conștiinței, jucând în același timp rolul de comedianți și de spectatori. Și în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
ficțiune; ani de zile am umblat fără căpătâi ca o nălucire, ca o marionetă de ceață, fără să cred în propria mea existență, închipuindu-mi că sunt un personaj fantastic pe care un geniu ascuns l-a inventat ca să se distreze ori să se elibereze; acum însă, după tot ce mi-a făcut, după tot ce mi-au făcut, după farsa asta, după farsa asta atroce, acum, da, acum mă simt, acum mă pipăi, acum nu mă-ndoiesc de existența mea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
lumea ficțiunilor de dincolo de mormânt, o carte a lui Papini, intitulată Maschilità. Știi doar că eu, ca fiu al tău fantastic sau imaginativ, îi îndrăgesc mult pe toți paradoxiștii, adică pe cultivatorii simțului propriu. Iar Papini mă atrage și mă distrează. Și-n cartea aceea a lui am citit cele ce urmează: „Serios, îmi pare foarte rău că atât de puțini oameni se străduiesc să fie genii.“ Mi-a plăcut foarte mult. Orice om trebuie să aspire la genialitate. Păi cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
experiență a exilului. Luni 4-7 Acum că mi-a venit familia și m-am instalat cu ea, pe timpul lunilor de vară, într-o vilă, în afara hotelului, am revenit la anumite deprinderi familiare, și, printre ele, la aceea de-a mă distra jucând de unul singur cărți, făcând adică, între ai mei, pasiențe, cum se zice aici, în Franța. Pasiența care-mi place cel mai mult este una ce lasă un spațiu de manevră, deși nu mare, pentru calculul jucătorului. Se întind

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350

îl știam încă dinainte de tabăra DP, când credea că îi pierduse pe toți. Pe atunci toți locuiam în afara taberei, trăind din ce ne dădea pământul, mutându-ne de colo-colo și luând ce aveam nevoie de unde puteam. Ajunge, Peter! Ne-am distrat destul pentru o seară. Și, în plus, bătrânul nu mai are nimic. Doarme în grajd cu animalele. Dar apoi a aflat că soția și trei dintre copiii lui supraviețuiseră. În tabăra DP li s-a mai născut un copil. Graba

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
ei pentru cauze nobile, făcea cumpărăturile cu mama și cu sora ei și uneori se îmbrăca frumos și lua trenul spre New York ca să meargă la vreun muzeu sau matineu. Zicea că se simțea mereu vinovată că își petrece o după-amiază distrându-se în timp ce eu munceam din greu, dar nu i-am purtat niciodată pică pentru momentele ei de relaxare. Eram bucuros că le puteam face posibile. Dar este una din zilele doamnei Goralski, am spus. De aceea am făcut programarea. Am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
în mână. —Trebuie să o luăm de la capăt. Am pierdut șirul când m-am ridicat. Am așezat grămezile în teancuri ordonate, am luat primul teanc de 100 și am scos elasticul. Capul îi alunecă de pe umărul meu. Hai, o să ne distrăm. Își ridică iar privirea. Am început să număr. —Trei mii, am spus când am terminat primul teanc. A trebuit să o zgâlțâi ușor ca să o fac să scrie numărul în carnețel. — Scrie trei și trei zerouri. Când am luat un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
insinuat niciodată că sunteți. — Acea noapte din hambar a fost o prostie. Așteptă. — Era de înțeles după război. Ne era încă foame, pentru Dumnezeu! Așa era atunci, imediat după război. Continuă să se uite la mine. Voiam doar să ne distrăm. Și să primim și noi ce ni se datora. — Ce vi se datora? —Răzbunare. La naiba, o meritam, după câte am pătimit. Și el a meritat-o. Războiul se sfârșise și dintr-odată el era un fermier inocent. De parcă nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
ochi mici și răi, și râtul ăla de porc. — Ați avut un soi de încăierare cu un SS? — Nenorocitul a primit doar ce merita. —Povestiți-mi. Credeam că nu o să mai întrebe. Ceilalți se săturaseră. Hai, spuneau ei. Ne-am distrat destul. Am lovit niște germani. Am făcut niște bani. Dar nu mă puteam opri. Mă rodea încă foamea. Bătusem câțiva bărbați. Spărsesem câteva ferestre, luasem o pereche de cizme și o sticlă de rachiu, furasem niște bani. Mărunțiș. Firimituri de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309

două propoziții o argumentație pe care o construiseră În cel puțin un sfert de oră. În serile de vineri pe care le petrecea la Uri și Nina, Fima era În cea mai bună formă. Când avea inspirație, putea captiva și distra tot grupul până la orele târzii ale nopții, cu un șir nesfârșit de paradoxuri strălucite, Îl putea ului cu analizele sale politice, amuza și emoționa. Fima e doar unul! obișnuia să spună Uri cu o mândrie paternă. Iar Fima completa propoziția

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
când ai cumpărat ceainicul ăsta. Ce-o să se Întâmple cu tine, domnule? Când ai de gând să devii om? 14 Descoperind identitatea unui mare general finlandez Într-una din serile de vineri Fima a fost vizitat de muză și a distrat tot grupul povestind aventurile sale de rezervist În Războiul de Șase Zile, când a fost părăsit Împreună cu un pictor și doi profesori universitari pe un deal pustiu lângă cartierul Arnona, cu un binoclu, un telefon de campanie și ordinul ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
În neregulă cu el și cum trebuia tradus de fapt. Fără să ridice capul de la careu, Tamar spuse: Dar ce voia să spună cu asta? Că tatăl era un ucigaș? Poate voia să fie amuzant, dar pe mine nu mă distrează deloc. Eu mă aflu În exact aceeași situație. Nu e zi să nu râdă de mine. Nu pierde niciodată ocazia să mă umilească. De fapt ieri, când tu n-ai fost aici, aproape că nu m-a jignit. Ba chiar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
Ce arabi? Ce pace? Ce țară? Cine are nevoie de asta? Cât trăim trebuie să ne bucurăm de viață. De ce e nevoie să ne batem capul pentru toată lumea? Ce, lumea Își bate capul pentru tine? Bucură-te doar. Cât Încape. Distrează-te. Tot restul e pierdere de timp. Scuză-mă pentru Întrerupere. Numai că vorbitorul nu i se părea lui Fima un om care se distra tot timpul, ci dimpotrivă, unul care făcea uneori pe ici-colo câțiva bani În plus denunțându

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
capul pentru toată lumea? Ce, lumea Își bate capul pentru tine? Bucură-te doar. Cât Încape. Distrează-te. Tot restul e pierdere de timp. Scuză-mă pentru Întrerupere. Numai că vorbitorul nu i se părea lui Fima un om care se distra tot timpul, ci dimpotrivă, unul care făcea uneori pe ici-colo câțiva bani În plus denunțându-și vecinii la Biroul de Impozite. Mâinile Îi tremurau vizibil. Fima Îl Întrebă politicos: Domnul spune că ar trebui să ne bizuim pe guvern? Că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
trebui să ne bizuim pe guvern? Că fiecare ar trebui să aibă grija propriei sale persoane și să nu se amestece deloc În viața publică? Informatorul cel deprimat răspunse: —Cel mai bine e ca și guvernul să plece să se distreze. La fel și guvernul arab. Și guvernele goyilor. Fericiți cu toții toată ziua. Oricum murim cu toții. Doamna Scheinmann chicoti și aporape că-i făcu lui Fima cu ochiul, ignorând prezența micului funcționar concediat, și Îi spuse slugarnic, parcă voind să-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
Poate că e păcat de efortul nostru, Diminka, fiindcă oamenii inteligenți nu au deloc nevoie de produsul nostru, cât despre proști, spuneți-mi voi amândoi, dragii mei, de ce e nevoie să ne pierdem noi timpul cu proștii? Mai bine ne distrăm noi puțin. Și a sunat imediat și a cerut să li se aducă o tavă cu dulciuri, alune și fructe. A oftat, s-a aplecat și a scos dintr-un sertar o legăturică de bețișoare, a ordonat copilului să Încuie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
Îi turnă lapte În cafea, Îi explică În mod indirect ce se Întâmplase alaltăieri-seară și cum ajunsese să adoarmă În patul ei În timp ce Dimi stătuse treaz până la ora unu noaptea. Nici din partea voastră n-a fost corect: plecați să vă distrați la Tel Aviv și nici măcar nu lăsați un număr de telefon pentru cazuri de forță majoră. Poate copilul a făcut o criză de vezică biliară? Poate s-a curentat? A Înghițit otravă? Fima se Încurcă În cuvinte pentru că nu voia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264

Tally și am citit câteva dintre articolele Lisei), îmi dau seama că suferea de lipsă de respect de sine și căuta să câștige părerea bună a bărbaților. Sau cel puțin asta sper. Dacă o făcea pur și simplu ca să se distreze și nu a afectat-o în nici un fel, atunci noi restul ne-am reprimat dorințele degeaba. Nu s-a alăturat grupului nostru cu adevărat decât târziu, în anul trei, când a început să iasă cu Phil care juca fotbal cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
foarte proastă. Dar miercuri era petrecerea oficială de ziua lui Phil, cea la care nu mai eram invitată și pe care Lisa urma s-o boicoteze. Știam că voi petrece întreaga seară bând singură și imaginându-mi-i pe toți distrându-se de minune, vorbind despre mine. Poate că Tally o să îl mângâie pe Mark pe cap, iar el o să îi atingă degetul mic, dezmințind teoria inocentă cu cadoul, dar eu nu voi avea de unde să știu asta pentru că nu voi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]