6,346 matches
-
vin la mine. Se duc la măcelăria din piață și cumpără ciozvârte cu zece lei kilu’... Tu vii, că te-ai obișnuit, de când te aducea maică-ta de mână. Ia-l, ți-l dau pe datorie. Nu iau pe datorie, dom’ Stănică... Mâine ce fac ? Dă- mi mai bine altceva, ce poți să tai... Uite, niște parizer. E pufos, vine mai mult la kilogram. Feliile erau mari, dom’ Stănică le așeză pe cântar, una peste alta, apoi făcu pachetul sul, ca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de mână. Ia-l, ți-l dau pe datorie. Nu iau pe datorie, dom’ Stănică... Mâine ce fac ? Dă- mi mai bine altceva, ce poți să tai... Uite, niște parizer. E pufos, vine mai mult la kilogram. Feliile erau mari, dom’ Stănică le așeză pe cântar, una peste alta, apoi făcu pachetul sul, ca pe o clătită, și i-l întinse. Ia și două-trei bomboane cu pudră de cacao, să le dai maică-tii de la mine... Petrache puse pachetele în buzunare
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în loc să-l deschidă. Cei care duceau epitaful nu păreau să-l ridice, ci mai degrabă se opinteau să țină de picioarele mesei, iar lucrurile mureau de parcă atunci se nășteau. Maică-sa trebuie să fi fost foarte bucuroasă, găsindu-l pe dom’ Stănică în mulțime. El, cu siguranță, îmbrăcat în paltonul cu guler de blană și căciulă făcută din același fel de animal, nu-și scoate căciula, mergând în cortegiu, ca să nu strice potriveala cu gulerul. Numai că nimeni nu privește pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-i faci pe alții să se lase păgubași... Noi n-avem voie, e interzis de regulament. Vânzătorii de la loterie n-au voie să joace la loterie. E ca și cum ai pune la bodegă un cârciumar bețiv. Zâmbi jenat : N-am vrut, dom’ Coropciuc, așa vine vorba. — Ei, nu face nimica, eu, să știi, mai beau din când în când câte-o bere. — Poate că la mata merge, spuse Jenică abătut. Da’ la loterie, dacă ai apucat să joci o dată, nu te mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
totuși exercițiul meu are un tâlc. Până când o să stăm așa într-o adunătură de cocioabe? Bucureștii trebuie să-și ridice odată un monument fundamental, în jurul căruia să pivoteze orașul, ca Luvrul la Paris, Kremlinul la Moscova, Palazzo Vecchio la Florența, Domul la Milano și celelalte. Nu-mi pasă ce va fi. Anume puncte trebuiesc complet curățate și pe ele înălțate edificii cardinale, indiferent ce destinație li s-ar da ulterior. Uite, dacă punem asta aci la mijloc, care ar domina cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ruga să-i dea o referință bună. Ca să nu râdă, Ioanide își descărcă energia frecîndu-se repede cu palmele peste capul depilat. Pentru ce fleac făcuse Dan Bogdan o vizită așa de solemnă, acceptând discuția asupra necesității de a se ridica domuri uriașe în București și despre efectul mozaicului bizantin pe superficii văruite? De fapt, îl admira. Își ocrotea atât de mult familia, fie și colaterală, încît pentru o pereche de ghete cerea audiență și pierdea câteva ore. Hazul întîmplării era altul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bazilică a națiunii ca o biserică dintre cele mai pitorești, precum Mânăstirea Curtea-de-Argeș, ridicată la altă potență. Din când în când, mai ales în momentele de mizantropie, cauzate de viața politică, Pomponescu intra în biroul lui și lucra la planurile domului. În aceste momente de reciuziune, cele două doamne Pomponescu vorbeau în șoaptă, și dacă vreun musafir se ivea, se decideau cu greu a turbura liniștea lui Pomponescu. Smărăndache juca foarte bine scena asta. În numele doamnei Pomponescu, punea degetul la gură
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
A mări bisericile lui Ștefan cel Mare sau aceea de la Curtea-de-Argeș însemna a ridica pitorescul la gradul grotescului. Trebuia deci pornit din nou de la formula clasică. Luând ca exemplu catedrala în cruce simplă vizibilă, ca Sfântul Paul din Iondra sau Domul din Milano, Ioanide încrucișă pur și simplu două temple grecești, prevăzând în punctul de încrucișare o cupolă. Concepția era însă riscată pentru tradiția noastră, amenințată de monotonie în lipsa unui material pietros excepțional. Ș-apoi n-avea decât ciment. Atunci concepu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să clădească Marele Sediu, mormintelecelor căzuți. - Și o cetate nouă, după concepția noastră, o Littoria românească. . Gaittany veni întîia oară, firește, tot în mașină, cu Smărăndache, care-i spusese despre efectul surprinzător al bisericii. . - Este excepțional, domnule, admirabil, un adevărat dom!se entuziasmă el. Nu? . - Ba da, confirmă Smărăndache, un dom cubist. . - Ioanide e un om eminent, un exemplar neobișnuit, nu-iașa? . - Are talent. . - Sunt de acord cu dumneata. Gaittany, mai exuberant, zărind pe Ioanide sus pe schelă, voi să-i facă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
după concepția noastră, o Littoria românească. . Gaittany veni întîia oară, firește, tot în mașină, cu Smărăndache, care-i spusese despre efectul surprinzător al bisericii. . - Este excepțional, domnule, admirabil, un adevărat dom!se entuziasmă el. Nu? . - Ba da, confirmă Smărăndache, un dom cubist. . - Ioanide e un om eminent, un exemplar neobișnuit, nu-iașa? . - Are talent. . - Sunt de acord cu dumneata. Gaittany, mai exuberant, zărind pe Ioanide sus pe schelă, voi să-i facă semn cu mâna, să-și semnaleze prezența; din păcate, acela
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a face o declarație vagă, de toți înțeleasă. lată cuvintele sale: - Tradiția noastră religioasă ne-a obișnuit cu un tip de biserică potrivit peisajului nostru românesc, o biserică în acord cu natura și cu smerenia poporului nostru. Noi nu ridicăm domuri gotice cu vârfuri ascuțite spre cer, în semn de trufie, nici nu sprijinim biserica pe metereze fioroase. Locașul sfânt românesc e familiar și atrăgător și n-a existat în trecutul nostru procesiunea sinistră ca a catolicilor din vremea Inchiziției, având
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-o și din sticlă dacă aș avea, din fier. Sunt biserici din piatră, din lemn. Betonul se încheie bine, rezistă și se toarnă repede. Nu crapă ca atâtea biserici mari de cărămidă. Nu mai e tehnica de altădată a marilor domuri, care înghițeau un material imens. Lumea e azi zgârcită cu astfel de opere. Am ciment, o fac din ciment; iese foarte frumos. - Seamănă cu o biserică de-a catolicilor. . - Ba deloc. Va avea altarul și interiorul după tipicul nostru. N-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
strategic: Sie wissen nicht Heidegger! Wir, die Auslănder, wissen Heidegger. Sie wissen wer ist Heidegger? Heidegger ― eine grosse Idee! Cei doi par foarte impresionați și aprobă tot timpul dând din cap: Ah, so! Revenim în orașul vechi și intrăm în Dom. A scăpat ca prin minune în timpul bombardamentului din 27 noiembrie 1944, în urma căruia au dispărut trei sferturi din oraș. Piloților englezi, care ajungeau deasupra orașului virând după un deal, catedrala le apărea brusc în față și când declanșau, bombele cădeau
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ca prin minune în timpul bombardamentului din 27 noiembrie 1944, în urma căruia au dispărut trei sferturi din oraș. Piloților englezi, care ajungeau deasupra orașului virând după un deal, catedrala le apărea brusc în față și când declanșau, bombele cădeau sistematic după dom, la câteva zeci de metri. O vreme după război s-a crezut că primiseră ordin să cruțe catedrala, dar când s-a cercetat în arhivele aviației engleze, nu s-a găsit nimic de genul ăsta. Bogdan îmi arată, pe latura
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în pelerinaj la locul acesta, se va uita, nevenindu-i să creadă că aici stătea "atunci", ascultând cele patru orgi, și se va întreba care este esența timpului și "unde" s-a dus "timpul acela". Ieșim afară și, în piața domului, prima vitrină de care dau cu ochii este a unei formidabile fromagerie specializate numai în brânzeturi de capră. Cenușii, negre sau de culoarea tabacului, în vitrină se înalță turnuri și stive de rondouri de brânză veche, unele de mărimea unei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se va naște în cele dentîi zecenii ale secolului viitor, deci între 1900 - 1910. El va fi mai întîi un principe mic, dar apoi va deveni sultan turcesc și va supune repede tot Occidentul. Cu această ocazie el va preface domul din Colonia în grajdi de cai. În urma acestora el își va supune pământul întreg. Venirea lui Antihrist a fost împiedecată - zice autorul - prin existența Sfântului Imperiu Roman. Acesta a fost înlăturat de fapt în a. 1810, în 1866 a pierit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care locuiește într-o pays deja existentă sau în curs de devenire / 124 4.9. Pays interregionale / 125 5.1. Responsabilitățile departamentului / 135 5.2. Responsabilitățile regiunii / 148 5.3. Evoluția sumei capitalului contractat pentru CPER (miliarde de euro) (excluzând DOM) / 152 5.4. Evoluția cotei parte a statului și a regiunii în finanțarea CPER (excluzând DOM) / 153 6.1. Echilibrarea forțelor dintre stânga și dreapta la nivel național și local (municipalități cu mai mult de 9000 de locuitori) (% din voturile
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
interregionale / 125 5.1. Responsabilitățile departamentului / 135 5.2. Responsabilitățile regiunii / 148 5.3. Evoluția sumei capitalului contractat pentru CPER (miliarde de euro) (excluzând DOM) / 152 5.4. Evoluția cotei parte a statului și a regiunii în finanțarea CPER (excluzând DOM) / 153 6.1. Echilibrarea forțelor dintre stânga și dreapta la nivel național și local (municipalități cu mai mult de 9000 de locuitori) (% din voturile acordate) / 175 6.2. Evoluția alegerilor municipale în orașele cu 9000 sau mai mult de locuitori
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în comparație cu cea a statului care a crescut doar cu 2,6. După cum arată tabelul 5.4, contribuția regiunii a crescut de la mai puțin de jumătate la peste jumătate. Tabel 5.3. Evoluția fondurilor contractate pentru CPER (miliarde de euro) (excluzând DOM) 1984-1988 10,65 1988-1993 15,5 1994-1999 23,08 2000-2006 33,6 Sursa: DATAR Tabel 5.4. Evoluția părții statului și a regiunii la fondurile CPER (excluzând DOM) CPER Partea statului Partea regiunii 1984-1988 60% 40% 1988-1993 55,4% 44
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Tabel 5.3. Evoluția fondurilor contractate pentru CPER (miliarde de euro) (excluzând DOM) 1984-1988 10,65 1988-1993 15,5 1994-1999 23,08 2000-2006 33,6 Sursa: DATAR Tabel 5.4. Evoluția părții statului și a regiunii la fondurile CPER (excluzând DOM) CPER Partea statului Partea regiunii 1984-1988 60% 40% 1988-1993 55,4% 44,6% 1994-1999 52,1% 47,9% 2000-2006 49,5% 50,5% Sursa: DATAR O a treia dezvoltare semnificativă a fost prelungirea progresivă a perioadei de timp acoperită de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
președinți regionali, șapte președinți ai asociațiilor intermunicipale și 15 primari), patru parlamentari (doi deputați și doi senatori) și 11 reprezentanți din ministerele de stat (patru din ministerul de interne, trei din ministerul responsabil cu bugetul, fiecare din ministerele economiei, turismului, DOM TOM, și ministerul responsabil de orașe). Legea din 1995 cu privire la infrastructura și dezvoltarea teritorială a atribuit noi îndatoriri Comitetului finanțelor locale: realizarea de studii analitice pentru pregătirea acelor părți ale bugetului care se ocupă de finanțele locale; întocmirea unui raport
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
În schimb, Ioanide al lui G. Călinescu, deși lovit zdravăn de existență, realizează o operă trainică în ciuda încercărilor repetate de a i se pune bețe în roate: o catedrală și un palat comunal cu campanilă. Totul din beton armat. Un dom cubist, zice el. Ce mai face apoi în comunism, în Scrinul negru, chiar nu mai contează. Rivalul lui Ioanide, profesorul de beton Pomponescu, e însă foarte îndoit asupra valorii operei sale arhitectonice și constructive și se și sinucide din această
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
osândite de Călinescu: CEC-ul, Cercul Militar, Bufetul de la Șosea nu sunt „oribile” decât în ochii unor radicali și prin excesul de înflorituri al detaliilor. Nici construcțiile lui Petre Antonescu, prototipul ipotetic al lui Pomponescu, nu sunt absurde. După cum, invers, „domul cubist” ridicat de Ioanide sau Palatul Telefoanelor, clădit realmente în epocă, nu au nimic sinistru, deși au șocat publicul epocii. Important este că G.Călinescu are o concepție coerentă și consecventă despre frumosul urban și despre arhitectură, plănuind, o dată cu Ioanide
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
dezvelirii monumentului lui Al. Vlahuță * Au mai vorbit, de asemenea: doamna Meisner de la Iași, domnul Paul Constantinescu, profesor, domnul I. Minulescu, din partea Ministerului Artelor, colonelul veteran Voinescu, institutorul Ionescu ‐ Tutoveanu , studentul Găvănescu și doamna Lucia P. Nechifor, care predă monumentul dom‐ nului primar. Iar din partea Ligei culturale a vorbit domnul avocat Stelian Dumbravă. (Din Brazdă Nouă, anul IV, nr. 6, din 25 octomb rie 1924). * Inscripție pe soclu: „În bronz chipul ți‐ au săpat ca veșnic pildă vie vremurilor ce vor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
altul", când era vorba de interesul său personal; cel de al treilea tot un conservator, se dădea drept ocrotitorul țăranului și apărătorul libertății politice. Bârlădenii nu aveau decât să se bucure că Steaua la Bârlad aprinsese chiar de ziua învierii Domului, „cu cei trei Crai de la răsărit", iar la rubrica „Cronică", același ziar, sub semnătura „Glumici', chiar făcea glume pe seama noii apărute „Steaua" de la Bârlad: „Stea frumoasă, luminoasă/ De la Dumnezeu trimeasă..." Că treaba cu Steaua nu era deloc o glumă pentru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]