12,502 matches
-
humaine et loin des multitudes![9] Mihaela Cristescu Sydney, februarie 2013 [1]Hector Berlioz (11 decembrie 1803 - 8 martie 1869), THE DAMNATION OF FAUST, Oliver Ditson Company, Boston, French and English Text, MDCCCXCVIII, pg. 1 [2]Se face referire la dramă lui Camil Petrescu (22 aprilie 1894 - 1957), JOCUL IELELOR [3]Folosire a conceptelor aparținând lui Carl Gustav Jung (26 iulie 1875 - 6 iunie 1961), inconștient personal și inconștient colectiv [4]Hector Berlioz (11 decembrie 1803 - 8 martie 1869) , THE DAMNATION
MODUS VIVENDI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351775_a_353104]
-
4). În fond are dreptul oricine să scrie, să discute decent și cu argumente, dar fără a fi intolerant și plin de ură sau lipsit de respect. A te îndoi sau a nega credința cu vehemență, este cu adevărat o dramă. Emil Cioran spunea că „practicarea îndoielii este aducătoare de slăbiciune și boală”. Speranța ne face să credem că încetul cu încetul vom știi cine suntem, de unde am venit, încotro ne ducem, că ne vom trezi în altă lume, cea a
ADEVĂRUL, IUBIREA ŞI FRUMUSEŢEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351776_a_353105]
-
sărbători, vor petrece alături de ei, se vor bucura de colinde și cadouri. 600.000 de bătrâni nu au această șansă. Apăsați de fiecare zi trăită în izolare, împovărați de griji materiale sau de boli supărătoare, bătrânii uitați de lume trăiesc dramă singurătății. Fundația Principesa Margareta a României își propune să alunge singurătatea și să redea demnitatea a mii de vârstnici care nu îi mai au alături pe cei dragi. Cu implicarea semenilor, vârstnicii afectați de singurate pot avea o viață mai
SI TU POTI DEVENI VOLUNTAR IN PROIECTUL NICIODATA SINGUR de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351845_a_353174]
-
între umeri, prin lume. Nu-i mai punem la socoteală și pe cei rău intenționați, că ne apucă pandaliile! Praful se alege, dacă nu cumva s-o fi ales! Procentul celor greu de înlocuit tinde spre 100%. E, abia acum drama, chiar tragicul care începe dintr-un ,,când''. Când nu mai ai ce pune în locul celor dispăruți, când un popor nu poate pune la loc alții, asemenea lor, adică alții asemenea spiritelor ce împing un popor spre a fi viu, un
DESPRE PROSTIE ŞI SĂRĂCIE CA FORMĂ MANIFESTĂ, ARTICOL DE NICOLAE BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351990_a_353319]
-
cert că lui Sadoveanu nu i-a fost deloc confortabil faptul că mitropolitul, prietenul său, căpătase (nedrept!) anatema trădătorului, întărită de condamnarea la moarte în contumacie și de caterisire. Se poate spune, măcar, că nu a fost chiar pasiv la drama prietenului său. În anul 1956, pe când Visarion Puiu era la Paris, Sadoveanu, deși bolnav (venise la o clinică medicală, în urma accidentului său vascular), l-a vizitat pe arhiereu și l-a încurajat să se întoarcă în țară, asigurându-l că
MIHAIL SADOVEANU ŞI MITROPOLITUL VISARION PUIU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351986_a_353315]
-
acest om, pe nume Liana Saxone Horodi. Acest om plin de contradicții, dar, în cele din urmă, pozitiv, bun, împăcat (atât cât se poate!) cu destinul său și nedreptățile acestuia, luptând clipă de clipă, pentru bine, frumos, dreptate, înțelegere, omenie... Dramele vieții sale au fost învinse de un teribil fel de a fi optimist, dar și de o voință deosebită. Deasupra sufletului său este acum un grund bun, rezistent. Asta s-a realizat în timp, greu, cu gândire și frământare, cu
TABLOURI PE UN GRUND DE SUFLET NOBIL de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352014_a_353343]
-
ta! Afacerile tale! Theo urla părând gata să se repeadă la ea. - Soțul meu..., reuși să zâmbească ironic Diana, după care intră în casă și închise ușa după ea. Ce mai scenă! O vizualiza repetat în minte, ca pe o dramă imposibilă. Câtă desconsiderare! Câtă nerușinare! Cât tupeu! Ce mai teatru tragic-comic! În unele zile, găsea chiar puterea să râdă în hohote imaginându-se dezlănțuita, cu sabia în mână, gata să facă moarte de om. Theo își luase a doua zi
(II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352209_a_353538]
-
medicul nu trebuie să ne fie departe în nicio împrejurare. Omul se simte mai în siguranță în prezența medicului, chiar și dacă este conștient uneori, de un sfârșit grăbit și iminent. Alinarea, fie numai și de la cuvântul medicului, suprapune realității dramelor umane, o cât de vagă speranță. Contrariul nu e nepermis în universul uman, el există atunci când un medic e sărăcit de luminozitatea interioară a iubirii, atunci când iubirea nu se asociază profesionalului iscusit. Oricât de profesionist, științific și novator, medicul rămâne
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
robot rămâne într-o detașare mașinală și nu arată decât statuia omului în halat alb, fără a reprezenta pe omul din medic, pe vindecătorul sufletesc și corporal. Sufletul din medic, omul din medic, îmbucurând sufletul în eșuare este esențialul vindecător! Drama suferinței umane există de la geneza lumii, izbăvirea umană există în frumusețea lumii! De aceea, grația cea mai desăvârșită a medicului e frumusețea, iar frumusețea e cea mai simplă formă a umanului, omenescul în act și natural! Nu e nici greu
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
eminentă absolventă a Institutului de Arte Plastice, ambele dovedind așadar înzestrări artistice remarcabile), apoi pe cel pe care-l diviniza, «tăticul», cum îi spunea ea cu afecțiune... Retragerea la casa părintească, din păcate, nu i-a adus liniștea meritată, circumstanțele dramei ei fiind amplu mediatizate de presă. O presă adesea nemiloasă, aceeași presă care, practic, i-a marginalizat și i-a scos din circuit pe artiștii autentici, de mare valoare, între care se numară și Angela, sufocându-ne în schimb cu
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
Cum stătea așa, sub salcâm, cu batista înnodată la colțuri pe cap, sperând să nu-l lovească fandaxia, domnul Aristide privi pe fereastră spre soția sa care, în bucătărie, spăla la mașină și plângea de mama focului trăind din plin drama donei Rosalba ce se încurcase în amor cu o haimana frumoasă foc și cu uniformă de husari, unul Mighel, de la care ce-i drept nu-ți puteai dezlipi ochii, așa era de tunțurliu, beleaua! Domnul Aristide oftă, aducându-și aminte
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
fiind o tară iar puterea de a răspunde impulsului dat de viață suprema calitate a sensibilității creatoare. Pentru Eminescu literatura ocazională aproape n-a existat, iar raportul între ficțiune și realitate se rezolva prin conceperea creației artistice ca expresie a dramelor conștiinței.Pentru Goethe, moartea spiritului însemna pierderea forței de a privi viața, pentru Eminescu, perspectiva sa era dovada omniprezentă a nimincniciei eforturilor umane și, în același timp, garanția izbăvirii de suferință. Pe de-altă parte orice investigație modernă a operei
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > DRAMA ROMÂNCELOR DIN STRĂINĂTATE Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1015 din 11 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului În cartea sa “Dezrădăcinare sau Un nou început” doamna Helene Pflitsch (Germania) prezintă drama unei românce care trecuse de prima tinerețe și
DRAMA ROMÂNCELOR DIN STRĂINĂTATE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352409_a_353738]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > DRAMA ROMÂNCELOR DIN STRĂINĂTATE Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1015 din 11 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului În cartea sa “Dezrădăcinare sau Un nou început” doamna Helene Pflitsch (Germania) prezintă drama unei românce care trecuse de prima tinerețe și căreia soarta i-a pregătit o trăire zbuciumată de câțiva ani. Ca orice om, eroina româncă, Emma, aspiră nu numai la împlinirile profesionale, ci și la o dragoste adevărată, indiferent de vârstă
DRAMA ROMÂNCELOR DIN STRĂINĂTATE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352409_a_353738]
-
invalidității, își descărca răutatea asupra celei care îl iubea și-l întreținea ca pe un copil neascultător și mofturos. Scriitoarea, Helene Pflitsch, prinde din zbor, cu finețe, acel zbucium interior al femeii departe de concetățenii săi, de părinți și copii, drama sa într-o societate în care o străină crede că nu se va adapta. Totuși, personajul principal din romanul “Dezrădăcinare sau Un nou început” nu abandonează lupta cu capriciile societății capitaliete, unde “bravează” democrația sub semnul întrebării și drepturile omului
DRAMA ROMÂNCELOR DIN STRĂINĂTATE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352409_a_353738]
-
râu și-ți creează o anume tensiune prin care nu-ți vine s-o lași din mână până nu ajungi la deznodământ. Ceea ce ne prezintă scriitoarea Helene Pflitsch în cartea „Dezrădăcinare sau Un nou început” este doar un episod din dramele de care au parte mamele, soțiile sau fiicele românce plecate în lupta pentru existență nu numai în Germania, Italia sau Spania, ci oriunde în lumea aceasta. De multe ori urmările unor astfel de „dezrădăcinări” sunt nefaste pentru familie românilor. Din
DRAMA ROMÂNCELOR DIN STRĂINĂTATE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352409_a_353738]
-
aceasta pentru că nici în acele clipe de disperare nu și-a pierdut cumpătul și a sperat neîncetat într-o viață mai bună. În cele din urmă soarele a răsărit din nou în viața Emmei cu „Un nou început”! Referință Bibliografică: Drama româncelor din străinătate / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1015, Anul III, 11 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DRAMA ROMÂNCELOR DIN STRĂINĂTATE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352409_a_353738]
-
de povara libertății spiritului, incertitudinea existenței lui Dumnezeu, negarea valorilor umane și dominația răului. În sufletele acelorași personaje licărește uneori sentimentul iubirii, dorința de renaștere spirituală prin suferință, ceea ce ajută la salvarea sufletelor din imperiul răului, al păcatului. În Faust, drama scrisă de Johann Wolfgang von Goethe, există o scenă a încercării de sinucidere. Faust vede o fiolă, o ia, vrea să bea și în acel moment aude un cor afară. Era în noaptea de Înviere, se cânta „Hristos a înviat
REPRIMAREA VIEŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1014 din 10 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352406_a_353735]
-
și iz, discret, de toamnă; doar dragostea, cu vise drept licurici în coamă, ne strângă cu blândețe la pieptul ei plăpând. Să amânăm tristețea în nopțile ce vin cu nostalgia-n suflet vibrând a poezie și spre-a uita de drama naturii-n agonie să bem din cupa nopții iubire-întru festin. Referință Bibliografică: Clipe mirosind a toamnă / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1740, Anul V, 06 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Glodean : Toate Drepturile Rezervate
CLIPE MIROSIND A TOAMNĂ de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352570_a_353899]
-
vedeam nici o șansă de viitor pentru mine în România comunismului terminal... așa încât am o serie de elemente biografice care mă leagă de comunitățile noastre din afara țării, care mă ajută astfel să le înțeleg și programul și așteptările și calitatea și dramele prin care acestea au fost nevoite să treacă, departe de țară...” Ministrul de externe a continuat, pe același ton simplu dar convingător, că România și românii au nevoie de a-și reface simțul național și cel comunitar, precum și plăcerea de
VIZITA MINISTRULUI DE EXTERNE AL ROMANIEI IN STATELE UNITE ALE AMERICII de NICHOLAS BUDA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350481_a_351810]
-
Și-nțelegând cam cine-s responsabilii De viața noastră dură și amară, A scris pe loc romanul “Mizerabilii”. Friedrich von Schiller Partid după partid, pe la putere, S-au perindat sub ochii lui cu toții; Lăcuste ahtiate de avere Au apărut apoi în drama “Hoții”. Marcel Proust Mergând la Deputați și la Senat, Oripilat de tot ce a văzut, A căutat un titlu adecvat - “În căutarea timpului pierdut”. Irving Stone Văzând la noi atâta bogăție, Și-alături numai lipsă și necaz, Contrastul dintre plâns
BIBLIOTECA PENTRU (T)HOŢI de DAN NOREA în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350535_a_351864]
-
omul poate face aceasta deoarece făcând-o, arată că însușirea lui proprie privește nu doar raționalitatea, ci încă ceva în plus: privește libertatea ca însușire deosebită ce-i este conferită încă, prin creația sa după „chipul și aemănarea lui Dumnezeu”. Drama existențială a omului se află în funcție de acest mare privilegiu al zestrei sale native și se măsoară în zilelele noastre, mai ales, cu atitudinea lui implicată în starea aceasta genaralizată Din cauza demnității la care este ridicată preoția dobândită de om, prin
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
omul poate face aceasta deoarece făcând-o, arată că însușirea lui proprie privește nu doar raționalitatea, ci încă ceva în plus: privește libertatea ca însușire deosebită ce-i este conferită încă, prin creația sa după „chipul și aemănarea lui Dumnezeu”. Drama existențială a omului se află în funcție de acest mare privilegiu al zestrei sale native și se măsoară în zilelele noastre, mai ales, cu atitudinea lui implicată în starea aceasta genaralizată [26] Reîntorcându-ne, întâi de toate, la ideea că omul, făptură
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
omogenitatea. Exprimă mentalitatea unei burghezii stabilizate și aristocratizate. Lipsă de spirit întreprinzător, atonie, individualism. Spirit de finețe, discernământ. Socialitate refuzată, pusă la îndoială. Valorile dominante sunt de ordin personal. Subiectivitate și fragmentarism. Autenticitate, interioritate, intimitate. Sexualitatea ca frustrare, neputință, defensivă. Dramele personale nici nu modifică , nici nu lasă intact sensul lumii : se separă de el, merg în paralel. Viziunea cibernetică este relativistă . Simțirea este superioară vieții și adesea reflecției. Psihologism. Eroul ca subiect. Narator-personaj. Intermediarul . "Reflectorii" .Jurnalul, confesia, biograficul. Autosopie. Formă
CITAT AUTOSCOPIC de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350658_a_351987]
-
popor și are consimțământul că toate cele săvârșite sunt într-adevăr lucru <>, preotul începe mulțumirea.”[25] Motivele pentru raritatea tot mai crescândă a primirii Împărtășaniei stau, potrivit lui K. Felmy, în surpraaccentuarea caracterului înfricoșător al cultului și în înțelegerea acestuia ca dramă cultică. Această evoluție echivalează cu o individualizare care începe deja cu separația dintre „Liturghie” și „Euharistie” la Sfântul Chiril, care le explică în cateheze mistagogice diferite.[26] Sfântul Iustin pusese un accent puternic pe „Amin”-ul comunității care prin acest
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]