8,488 matches
-
forței musculare se adresează musculaturii dorsale,abdominale și fesiere. Pentru tonifierea musculaturii abdominale, KT are la dispoziție doar contracțiile izometrice, ce pot fi utilizate din aproape toate pozițiile fundamentale, dar eficiența acestei „centuri abdominale” nu este asigurată decât dacă este dublată și de participarea sinergică a musculaturii fesiere. O modalitate de tonifiere a musculaturii fesiere în condițiile în care la dispoziție sunt mijloacele kinetoterapiei pasive o constituie și exercițiile efectuate din poziția atârnat, care, prin tracțiunea exercitată de greutatea membrelor inferioare
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
instrucțiunile. Ochii obosiți CE ESTE ȘI CARE ÎI SUNT CAUZELE? Vederea încețoșată, roșeața sau uscăciunea ochilor și senzația de greutate a pleoapelor, provocate de suprasolicitarea ochilor. CÂND TREBUIE SĂ MERGEȚI LA DOCTOR? Dacă ochii sunt permanent iritați, dacă imaginile se dublează sau apar amețeli. INDICAȚII PENTRU VIAȚA DE ZI CU ZI Odihniți-vă ochii privind în depărtare câte 5 minute la fiecare oră. Reglați contrastul monitorului astfel încât să ușureze cititul. Folosiți un font mare, dacă se poate. Faceți exerciții: Țineți ochii
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
pași mici către un scop bine stabilit, iar activitatea decizională se desfășoară treptat, de la un scop la altul sau de la un obiectiv la altul); • reducerea numărului de alternative, prin luarea în considerare numai a celor validate în situații similare, este dublată de o analiză care privește diferența dintre situația existentă în organizație și alte posibile rezultate; sunt luate așadar în considerare numai cunoștințele și informațiile certe, care fac ca decizia să fie luată în condițiide acuratețe și încredere, cu economie de
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
ideologică a globalismului. În contextul postmodern în care metanarațiunile nu mai pot opera, astfel de voci alternative, alături de alte tipuri de rezistență ideologică, sunt singurele forme discursive care pot crea o diferență. Această componentă teoretic-critică a studiului de față este dublată de o componentă de analiză aplicată pe domeniul imaginii. Astfel, una dintre premise este că pluralitatea experiențelor corporale și a imaginilor converge cu practicile și conceptele tehnoștiințifice. Spre exemplu, arta corporală, ilustrată prin performările artistului Stelarc sau ale artistei Orlan
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
își propune să răspundă la întrebările „ce este?” și „cum cunoaște?” ființa postumană, deopotrivă corporal, mintal și identitar, indiferent dacă este ipostaziată ca model cyborgic, avataric sau transgenic (transmutat genetică. Am văzut deja că aceste întrebări ontologice și epistemologice sunt dublate de o serie de chestiuni antropologice care vizează condiția umană în proximitatea alterității sau a celuilalt în numeroase accepții: întrupările biotehnologice, interregnurile sau multietniile care se manifestă pe Internet. În acest context, ontologia postumanului virtual nu înseamnă o desprindere de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în maniera unui Husserl sau Merleau-Ponty pe noua temă a automatizării percepției, Paul Virilio concluzionează, printr-o afirmație generală, valabilă pentru mutația actuală, dedublarea principiului realității prin intermediul „mașinii viziunii” denumite tehnicist perceptron. Astfel, ontologic, „realitatea naturală” a experienței clasice este dublată de „realitatea artificială” a simulării digitale, iar epistemologic, clasicele „experiențe ale gândirii” sunt suplimentate de „experiențele numerice”. Filosoful devine îndreptățit să propună noțiunea de „optică numerică” pentru actul generării de iluzii virtuale „raționale” de către „gândirea vizuală a ordinatorului”: În afară de optica
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de redistribuire a scăzut din cauza reducerii investițiilor în serviciile publice (transport, educație, sănătate etc.). A doua consecință vizează incapacitatea statelor de a concentra puterea la nivel central, ca rezultat al lipsei de resurse economice și politice. Această criză a fost dublată de cererea tot mai pregnantă a nivelurilor substatale pentru mai multă autonomie. În consecință, o anumită parte din putere a fost transferată nivelurilor substatale sau suprastatale (Dahl, 1991). În secolul al XX-lea, birocrația guvernamentală a reprezentat modelul de organizare
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
se pare în regulă și remediez imediat situația. Șeful: Ei bine, pentru început, legenda de la baza graficului este mult prea mică pentru a fi citită pe monitor. Oare la ce te gândeai când ... Susan: Nu-i nici o problemă. Pot să dublez mărimea fontului imediat. Altceva? În acest crâmpei de conversație (cules dintr-o discuție de afaceri reală), Susan reușește cu succes să devieze discuția, înainte ca șeful ei să se lanseze în atacuri personale cu privire la educația și inteligența ei. Într-o
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Jim și Neil, o tratează cu răceală. Gwen simte că trebuie să reacționeze - însă cum? Dacă ar avea o discuție între patru ochi cu Barbara, Gwen știe că Barbara va nega cu mânie orice „acuzații nefondate” - și probabil își va dubla eforturile de a o sabota pe la spate. Iar dacă Gwen începe prin a-i spune Barbarei adevărul - „Jim a venit la mine și mi-a spus că ești supărată pe mine și că îmi acorzi pe la spate tot felul de
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
care pun în gardă că sunt gata de luptă. Caii își lipesc urechile de cap și își arată dinții. Câinii mârâie, își dezvelesc dinții și își zburlesc părul pe spate. Unii pești își schimbă culoarea când sunt enervați, sau își dublează dimensiunile corpului. Cocoșii și curcanii se umflă în pene pentru a părea mai mari și mai de temut. Cu excepția faptului că ni se pot înroși obrajii din cauza presiunii crescute a sângelui, ca ființe umane nu emitem semnale fizice vizibile care
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
însemnat nu numai schimbarea regimului totalitar din România, ci și sărbătorirea centenarului Mihai Eminescu 1. Au participat la acest eveniment nu numai oamenii de litere, ci și alți specialiști care au examinat din diferite perspective scrierile eminesciene, identificând preocupări, adesea dublate de o autentică competență, în domenii diferite, aflate adesea la mare distanță, dacă nu considerate incompatibile. Manuscrisele eminesciene, publicistica sa ne dovedesc cercetări adâncite în filosofie (logică, morală, etică), probleme sociale (sociologie, demografie, economie, comerț, comunicații, drept, administrație, etnografie, învățământ-educație
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
port, de apucături, de tot”) - „și lipsind încrederea, s-a dus pe copcă orice străduință de a-l face priceput - spre o pildă că beția îi sacă forțele trupești și sufletești” -, Gusti nu găsește, deocamdată, decât soluția întoarcerii la tradiții, dublată de o adâncă compasiune pentru starea actuală. Interesul său pentru „depozitarul îndărătnic al tuturor acestor tradiții”, pentru „complexul de obiceiuri și de datorii strămoșești”, ca și pentru „ținerea-n seamă a moralei sociale populare, a bunului simț țărănesc, care-i
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cărei realizări s-a interesat îndeaproape și le-a făcut cunoscute într-o serie de cinci articole publicate în Însemnări ieșene și alte publicații, scriitorul Mihail Sadoveanu (1967) caracteriza astfel scopul acțiunii: „ridicarea culturală și economică a țăranilor din regiune, dublată de o experiență social-pedagogică, pentru determinarea metodelor de activare la sate”. Articolul acesta, publicat în Însemnări ieșene, 8/1936 și reprodus de Ilie Popescu-Teiușan în Almanahul școlii și al familiei (Craiova, 1936), poartă un titlu deosebit de sugestiv: „Paștile blajinilor sau
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
12. Care este rata de remunerare a unei investiții, necesară pentru a obține, din fructificarea unei sume de 100.000 RON o sumă dublă, în 10 ani? 1.13. Care este perioada în care o sumă investită astăzi își va dubla valoarea, în condițiile investirii la o rată de remunerare de 5%, în regim de dobândă compusă? 1.14. Care este perioada în care o sumă investită astăzi își va dubla valoarea, în condițiile investirii la o rată de remunerare de
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
este perioada în care o sumă investită astăzi își va dubla valoarea, în condițiile investirii la o rată de remunerare de 5%, în regim de dobândă compusă? 1.14. Care este perioada în care o sumă investită astăzi își va dubla valoarea, în condițiile investirii la o rată de remunerare de 5%, în regim de dobândă instantanee? 1.15. La acest moment, v-ați decis să cumpărați un autoturism. Aveți de ales între două variante, duratele de viață estimate ale celor
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
remarcă nivelul ridicat de profitabilitate a companiei, faptul că întotdeauna a reușit să supraviețuiască pe piață penetrând în sectoare noi de activitate, acolo unde oportunitățile oferite erau maxime. Toate acestea au făcut ca valoarea de piață a companiei să se dubleze în ultimii doi ani. În plus, managerul este foarte mulțumit de faptul că, în permanență, o parte dintre imobilizările corporale sunt finanțate pe baza creditului comercial primit de la furnizori, pe perioade mai îndelungate atât decât ciclurile de producție și vânzare
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
condițiile în care ratele anuale ale inflației anticipate sunt egale cu 12%, 8% și, respectiv 5%? Dar dacă rata de actualizare de 10% era o rată reală? 3.4. Care este perioada în care o sumă investită astăzi își va dubla valoarea (în termeni reali), în condițiile investirii la o rată de remunerare de 5% în termeni nominali, în regim de dobândă compusă, în condițiile în care rata inflației medie anuală anticipată este egală cu 3%? 3.5. Transformați în prețurile
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
doar semnul prezenței. Sigur, n-ar fi fost imposibil ca, citindu-și scrisorile, Cioran să se descopere pe sine, cel din trecut, dacă nu cumva și pe cel din prezent, deopotrivă personaj viu și ilizibil. Căci partea vizibilă, diurnă, e dublată în permanență de un revers întunecat, într-o chimie infernală. Oricum, nefiind destinate tiparului, scrisorile ar putea să fie acel document existențial situabil dincolo de orice fel de îndoială asupra adevărului propriului sine. Și am putea crede că destinatarul nu minte
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
clipă iluzia întâlnirii cu Dumnezeu, Cioran exclamă cu disperare: „De ce am părăsit Coasta Boacii?!” (6 februarie 1979 Ă 361). E strigătul originar al scrisului cioranian, din care se desprind, ca niște particule oarecare, cărțile târzii, aparținând istoriei. Strigătul acesta disperat dublat de umbra mâhnirii, a disprețului și a urii: „Am fugit din gura noastră de rai pentru că avea un efect dizolvant asupra mea. Ce-i drept, Occidentul nu mi-a prea reușit. Îl detest pentru ceea ce este și mai ales pentru
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
îi rămâne „inaccesibil”, deși tânjește, ca din mijlocul unei boli, către el (25 februarie 1970 Ă 485). În aceste condiții, mai este neamul său, pe care îl disprețuiește, o „seminție fără rost” (5 ianuarie 1976 Ă 608)? Viziunea sumbră e dublată, din orgoliu, din speranță, poate chiar din credința în fatalitate, de convingerea că absența din istorie e o participare la sens, că suferința este acces la adevăr, că neantul legitimează, ca o temelie, lumea. Trecutul deocheat și înțelepciunea din urmtc
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
consemnează cu dispreț: „Seară petrecută la familia D. / Ce palavragiu pot să fiu! Dacă am reușit să rezist până acum, e grație talentelor mele de palavragiu Ă ar trebui să scriu o carte: Arta de a pălăvrăgi Ă un saltimbac dublat de un om de nimic” (III, 229). Așadar, escroc, saltimbac, impostor, cum vom vedea îndată, cabotinaj, în fine, un om care înșală. Cioran trăiește cu spaima că nu poate fi altceva și spaima aceasta este, la rându-i, întemeietoare. Și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
supraviețuirii: „Dacă nu am comis un gest ireparabil, o datorez obsesiei deșertăciunii universale. Căci n-am învins mânia și mai ales urmările ei decât cu ajutorul salvator al lui la ce bun?” (I, 96). Numai că acest surogat de izbăvire e dublat de sterilitate: „Nimic nu-l face mai steril pe un scriitor decât obsesia perfecțiunii. Ca să produci, trebuie să-ți urmezi firea, să te abandonezi, să-ți asculți vocile..., să elimini cenzura ironiei sau a bunului gust” (I, 49). Cum vom
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
deopotrivă disprețuindu-se pe sine pentru refugiul în lașitate. Admirația secretă și revolta, ura de sine și orgoliul ascuns satisfăcut, iată fețele aceluiași ins multiplicat la nesfârșit. De aceea, nevoia unei credințe, pe care o admiră uneori la ceilalți, e dublată de „groaza de a se manifesta”. „În fața perspectivei de a fi prezent, indiferent unde, mi se face pielea găină. M-am aplecat asupra Vidului din nevoia de siguranță...” (II, 186). Iată, în fond, cauzele lașității și pe acelea ale disprețului
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
metafizic are această conotație. „Toată viața voi fi trăit cu sentimentul că am fost alungat din adevăratul meu loc” (II, 25). Dar disprețul și rușinea de sine, consecință a neputinței de a fi în istorie și a căderii sale, e dublată de un orgoliu luciferic, damnat. Cât orgoliu, în fond, în asumarea căderii, anonimatului, absenței! Un orgoliu care nu poate elimina, însă, momentele de cruzime față de ceilalți și față de sine. Un hedonist pe dos, lui Cioran nu-i place decât „retragerea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și le amplifică. Cu mintea îndreptată doar asupra lor, le demonizează, făcând, finalmente, din ele, chiar țelul vieții lui. Iată în ce constă „curajul negativ” al lui Cioran. „Conștiința dureroasă a propriei inutilități”, „singurul meu conținut pozitiv” (I, 86), e dublată de obsesia negării de sine: „Voință de autodistrugere, sete de umilință. Iubesc orice formă de violență contra propriei ființe” (I, 86), mărturisește el. Pe prima pagină a primului dintre Caiete, Cioran, cu sentimentul alungării din Paradis, disprețuindu-se pentru asta
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]