4,261 matches
-
de titlul ducal. În schimb, el l-a numit pe fratele și succesorul lui Guillaume, Drogo de Hauteville ca "Dux et Magister Italiae comesque Normannorum totius Apuliae et Calabriae" și l-a făcut vasal direct față de puterea imperială. În 1127, ducatul a trecut în mâinile contelui de Sicilia. Ca urmare, titlul ducal de Apulia și Calabria a fost utilizat cu intermitențe. Titlul a rămas vacant după moartea lui Roger al IV-lea. Este posibil să fi reapărut pentru fiul regelui Guillaume
Lista conților și ducilor de Apulia () [Corola-website/Science/328138_a_329467]
-
Caiazzo, cu Gaitelgrima. Bunicul său a fost Ranulf I de Alife, frate al lui Richard I de Capua. În iulie 1127, ducele Guillaume al II-lea de Apulia a murit. Contele Roger al II-lea de Sicilia a considerat că ducatul îi revine de drept. Cu toate acestea, lui i s-a opus majoritatea nobililor normanzi din Italia de sud, bucurându-se de sprijinul papei Honoriu al II-lea. Un punct de sprijin pentru această opoziție îl putea reprezenta singurul principe
Rainulf al II-lea de Alife () [Corola-website/Science/328131_a_329460]
-
Nicolae al II-lea îl ridicase pe Robert Guiscard la statutul ducal în 1059. Împreună, papa și împăratul i-au acordat puterea lui Ranulf în Salerno, iar germanii au plecat acasă, lăsându-l pe Rainulf să își apere greu câștigatul ducat. Ranulf l-a acompaniat pe împărat până la Aquino și a primit 800 de cavaleri pentru a purta lupta mai departe. La 30 octombrie 1137, în bătălia de la Rignano, Rainulf s-a întâlnit cu principalul său inamic, fiul lui Roger Roger
Rainulf al II-lea de Alife () [Corola-website/Science/328131_a_329460]
-
nici la muncă și nici la lucrurile grele." În decembrie 1127, papa Honoriu al II-lea a sosit la Benevento, pentru a propovădui cruciada împotriva contelui Roger al II-lea al Siciliei, astfel încât să prevină unirea comitatului acestuia (Sicilia) cu Ducatul de Apulia și Calabria (în condițiile în care ducele Guillaume al II-lea de Apulia încetase din viață). La începutul anului 1128, Honoriu al II-lea a conferit învestitura lui Robert de Capua, care asigurase independența Capuei față de Ducatul de
Robert al II-lea de Capua () [Corola-website/Science/328144_a_329473]
-
cu Ducatul de Apulia și Calabria (în condițiile în care ducele Guillaume al II-lea de Apulia încetase din viață). La începutul anului 1128, Honoriu al II-lea a conferit învestitura lui Robert de Capua, care asigurase independența Capuei față de Ducatul de Apulia. Papa s-a străduit să obțină loialitatea din partea lui Robert în sensul ajutorului în a-l înfrânge pe Roger al II-lea, în schimbul absolvirii păcatelor. Robert a fost repede cucerit de intențiile papei, care a venit la Capua
Robert al II-lea de Capua () [Corola-website/Science/328144_a_329473]
-
a fost respinsă, din motive necunoscute. El a dat înapoi și curând armata regală s-a retras cu totul. Cu toate că cei doi Rogeri au supraviețuit în a ajunge la Salerno, Sergiu a căzut în luptă, iar pretenția lui Rainulf asupra ducatului de Apulia era apărată. Ca și confruntarea de la Nocera, bătălia de la Rignano nu a avut efect de durată, dat fiind că orașele din Campania nu s-au răsculat împotriva regelui, așa cum Rainulf s-ar fi așteptat, însă poziția lui Ranulf
Bătălia de la Rignano () [Corola-website/Science/328193_a_329522]
-
-lea: dat fiind că ducele Sergiu al VII-lea a murit fără a avea urmași, iar aristocrația napolitană nu a putut ajunge la un acord asupra persoanei care să succeadă în Napoli, Roger și-a putut stabili controlul direct asupra ducatului, numindu-l pe fiul său, Alfons ca nou duce.
Bătălia de la Rignano () [Corola-website/Science/328193_a_329522]
-
Rignano a deschis calea acestuia pentru ocuparea Neapolelui însuși, dat fiind că Sergiu a murit fără a avea urmași, iar nobilimea napolitană nu a reușit să ajungă la un acord asupra succesorului ducal. Roger a absorbit în cele din urmă Ducatul de Neapole în noul său regat în 1139, când papa Inocențiu al II-lea și nobilimea napolitană l-au acceptat ca duce pe tânărul Alfons de Hauteville.
Sergiu al VII-lea de Neapole () [Corola-website/Science/328204_a_329533]
-
evoluția evenimentelor în anul următor l-au convins să intervină. Boioannes se aliase cu principele Pandulf al IV-lea de Capua ("Leul din Abruzzi") și pornise în marș împotriva lui Dattus, care fortificase un turn în teritoriul ce ținea de Ducatul de Gaeta cu trupe papale. Dattus a fost capturat și, în 15 iunie 1021, a suferit tradiționala pedeapsă romană de "poena cullei"; el a fost legat într-un sac alături de o maimuță, un cocoș și un șarpe și apoi aruncat
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
de Fier", perioada serviciului de mercenariat al normanzilor a ajuns la final, momentul coincizând cu ridicarea a două mari state normande, ambele datorând supunere direct Imperiului german: comitatul de Aversa, ulterior Principatul de Capua, și comitatul de Apulia, devenit ulterior Ducatul de Apulia. În 1046, Drogo de Hauteville a pătruns în Apulia și l-a înfrânt pe catepanul bizantin Eustațiu Palatinos în apropiere de Taranto. Între timp, fratele său Umfredo i-a silit pe bizantinii retrași în Bari să încheie un
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
Gaeta; însă atunci când tânărul a încetat din viață înainte ca nunta să aibă loc, el i-a solicitat longobardului "morgengab" (zestrea). Ducele a refuzat, drept pentru care Richard a asdiat și ocupat Aquino, unul dintre puținele feude rămase sub dominația ducatului de Gaeta (1058). Cronologia cuceririi Gaetei nu este clară. Documente din 1058 și 1060 fac trimitere la Iordan, fiul mai vârstnic al lui Richard, ca duce de Gaeta, însă aceste texte sunt privite cu suspiciune, fiind considerate ca falsuri, dat
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
lui Richard, ca duce de Gaeta, însă aceste texte sunt privite cu suspiciune, fiind considerate ca falsuri, dat fiind că Atenulf încă figura ca duce când a murit în 1062. După moartea lui Atenulf, Richard și Iordan au preluat conducerea ducatului, însă i-au permis moștenitorului lui Atenulf, Atenulf al II-lea, să guverneze ca supus al lor până în 1064, când Gaeta a fost integral încorporată în statul condus de dinastia Drengot. Richard și Jordan au numit duci-marionetă, de obicei de
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
a trebuit să fie abandonată din cauza tarantulelor, astfel încât întreaga campanie a fost compromisă. El a atacat din nou Palermo în 1071, însă a cucerit doar orașul, fără citadelă. Robert l-a numit pe Roger drept conte de Sicilia, sub suzeranitatea Ducatului de Apulia. Citadela a fost cucerită în ianuarie 1072. Într-o împărțire a insulei, Robert a păstrat pentru sine Palermo, jumătate din Messina și Val Demone, lăsând tot restul Siciliei, inclusiv ceea ce nu se cucerise încă, în mâinile lui Roger
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
1085. Micul oraș Fiskardo din Cefalonia își are numele după ducele normand. Boemund nu a continuat să acționeze pentru cucerirea Greciei, revenind în schimb în Italia, pentru a-și disputa succesiunea lui Robert Guiscard cu fratele său vitreg Roger Borsa. Ducatul de Neapole, nominal încă posesiune bizantină, a fost unul dintre ultimele state din Italia de sud care să fie atacat de către normanzi. Ducii de Neapole, încă de când ducele Sergiu al IV-lea făcuse apel la ajutorul lui Rainulf Drengot în
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
față de dominația normandă. Pe parcursul acestei perioade, feudalii normanzi au apărut pentru prima dată în regiunea Neapolelui, cu toate că pisanii, inamici față de Roger al II-lea, au susținut independența Neapolelui, probabil până către 1139. În acel an, Roger a reușit să absoarbă ducatul în cadrul regatului său. Papa Inocențiu al II-lea și nobilimea napolitană l-au recunoscut pe fiul mai mic al lui Roger, Alfons de Hauteville, ca duce. Cucerirea sudului Italiei de către normanzi a fost martora unei infuzii a stilului romanic și
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
au datorat sprijinului acordat de Roger Bosso. În mod similar, atunci conducerea familiei Hauteville a trecut în mâinile lui Roger, el l-a sprijinit pe nepotul său de frate Roger Borsa (al doilea fiu al lui Guiscard) pentru preluarea succesiunii ducatului de Apulia împotriva fratelui său mai mare, Boemund de Taranto, a principelui longobard Lando al IV-lea de Capua și a altor răsculați. În schimbul sprijinului unchiului său Roger Bosso, ducele Roger Borsa a predat acestuia partea sa asupra castelelor din
Roger I al Siciliei () [Corola-website/Science/328225_a_329554]
-
unde soția sa, Sichelgaita i-a convins pe baroni să îl proclame ca moștenitor pe fiul său, Roger Borsa. Abelard a fost singurul dintre baroni care nu a fost de acord cu alegerea acestuia, pretinzând că moștenitorul de drept al ducatului de Apulia era el însuși. El s-a răsculat din nou în 1078, având alături pe Godefroi de Conversano și pe Petru al II-lea de Trani și bucurându-se de sprijinul principelui Iordan I de Capua, fiul lui Richard
Abelard de Hauteville () [Corola-website/Science/328227_a_329556]
-
pe Roger ca moștenitor, imediat după ce Robert Guiscard se afla bolnav la Trani. Un văr al lui Roger, Abelard a fost singurul baron care a manifestat dizidență față de numirea lui Roger, pretinzând că el ar fi succesorul de drept asupra ducatului. Roger l-a însoțit pe tatăl său într-o campanie în Grecia în 1084, împotriva Bizanțului. El se afla astfel în Grecia atunci când Guiscard a încetat din viață în 17 iulie 1085, în Cefalonia. Deși se presupunea că Bohemund era
Roger Borsa () [Corola-website/Science/328235_a_329564]
-
Capua de Capua, Bohemund s-a revoltat împotriva fratelui său și a capturat Oria, Otranto și Taranto. Cu toate acestea, s-a ajuns la încheierea păcii între cei doi frați vitregi în martie 1086, cei doi acționând ca co-guvernatori ai ducatului. La finele verii 1087, Bohemund a reluat războiul însă, având sprijinul unora dintre vasalii lui Borsa. El l-a atacat prin surprindere și l-a înfrânt pe Roger la Fragneto, recucerind Taranto. Deși descris ca fiind un puternic războinic (el
Roger Borsa () [Corola-website/Science/328235_a_329564]
-
prin medierea papei Urban al II-lea, prin acordarea Taranto și a altor posesiuni lui Bohemund. De asemenea, Roger i-a conferit fratelui său Cosenza și alte posesiuni în regim alodial. În 1089 Roger Borsa a fost oficial învestit cu ducatul de Apulia de către papa Urban al II-lea. Roger a permis emiterea de monedă proprie de către cel puțin doi dintre baronii săi (Fulco de Basacers și viceducele Manso). El a plănuit urbanizarea Italiei sudice prin acordarea de hrisoave către diferite
Roger Borsa () [Corola-website/Science/328235_a_329564]
-
Marin Sebastus a fost un membru al dinastiei Sergio din Ducatul de Neapole și al familiei Capuano din Amalfi. El a avut titlul bizantin de "sebastos" atunci când a fost ales ca duce al Republicii Amalfi în 1096, în opoziție cu suzeranitatea normandă. Sub conducerea lui Bohemund de Taranto și a lui
Marin Sebastus de Amalfi () [Corola-website/Science/328237_a_329566]
-
Napoli, transformându-l în parte integrantă a posesiunilor sale și punând capăt guvernării republicane care continuase după moartea lui Sergiu al VII-lea. În 1140, după promulgarea de către Roger al II-lea a Assizelor din Ariano, a fost emis primul "ducat (monedă)|ducat" purtând efigia tânărului duce, în îmbrăcăminte de luptă, alături de tatăl său, ambii având mâinile puse pe Sfânta Cruce. Numele de "ducat" provine din cel al Ducatului de Apulia. Roger și Alfons, dat fiind că cel de al doilea
Roger al III-lea de Apulia () [Corola-website/Science/328269_a_329598]
-
-l în parte integrantă a posesiunilor sale și punând capăt guvernării republicane care continuase după moartea lui Sergiu al VII-lea. În 1140, după promulgarea de către Roger al II-lea a Assizelor din Ariano, a fost emis primul "ducat (monedă)|ducat" purtând efigia tânărului duce, în îmbrăcăminte de luptă, alături de tatăl său, ambii având mâinile puse pe Sfânta Cruce. Numele de "ducat" provine din cel al Ducatului de Apulia. Roger și Alfons, dat fiind că cel de al doilea fiu al
Roger al III-lea de Apulia () [Corola-website/Science/328269_a_329598]
-
În 1140, după promulgarea de către Roger al II-lea a Assizelor din Ariano, a fost emis primul "ducat (monedă)|ducat" purtând efigia tânărului duce, în îmbrăcăminte de luptă, alături de tatăl său, ambii având mâinile puse pe Sfânta Cruce. Numele de "ducat" provine din cel al Ducatului de Apulia. Roger și Alfons, dat fiind că cel de al doilea fiu al lui Roger al II-lea, Tancred deja murise, au trecut apoi în Abruzzi, pentru a hărțui posesiunile papale. În același timp
Roger al III-lea de Apulia () [Corola-website/Science/328269_a_329598]
-
Roger al II-lea a Assizelor din Ariano, a fost emis primul "ducat (monedă)|ducat" purtând efigia tânărului duce, în îmbrăcăminte de luptă, alături de tatăl său, ambii având mâinile puse pe Sfânta Cruce. Numele de "ducat" provine din cel al Ducatului de Apulia. Roger și Alfons, dat fiind că cel de al doilea fiu al lui Roger al II-lea, Tancred deja murise, au trecut apoi în Abruzzi, pentru a hărțui posesiunile papale. În același timp, la finele lui 1140, soția
Roger al III-lea de Apulia () [Corola-website/Science/328269_a_329598]