5,147 matches
-
publică de partea lor, „prieten cu prieten“, după cum se exprima tânărul egiptean. „E o sarcină grea, pentru că doar cinci milioane de oameni sunt pe Facebook, iar Egiptul e o țară de 80 de milioane de oameni. Totuși, credem că putem educa oamenii care folosesc social media, iar aceștia la rândul lor vor ajuta la educarea restului populației.“ Instrument de coordonare și casă conspirativă Rolul Facebook în organizarea revoluțiilor din Tunisia și Egipt nu se reduce la actul spontan de a da
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
din câteva mărturisiri târzii ale pilotului, scrise în Franța: de mic se familiarizase cu literatura și istoria franceză și învățase să iubească Franța, mai ales grație cărților din biblioteca mamei sale (Beatrice-Elena, născută Ghițescu, licențiată în Științe Naturale). "Am fost educat în acest spirit francez avea să scrie el în 1977 de către familia mea. Bunica mea (mama tatălui meu) a trăit 47 de ani în Franța (la Nisa și la Paris). Părinții tatălui meu veneau destul de des la Paris. Unchiul meu
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
socială prin excelență, și orice prejudiciu adus organizării acesteia putea produce daune incalculabile întregii societăți. Prin reafirmarea rolului său se putea acționa asupra omului și societății. Recunoașterea demnității sociale a femeii atunci când aceasta își asumă întreținerea gospodăriei, necesitatea de a educa muncitorul în sensul economisirii și apărării proprietății, acestea erau căile redresării morale și ale dizolvării antagonismelor sociale. Emanciparea poporului nu putea fi decât opera "autorităților sociale". Politica locuințelor muncitorești nu putea așadar funcționa fără formularea unui scop moralizator. Urmând o
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
erau ocazia de a îndepărta iluziile socialismului municipal. După Frontul Popular, experiența municipală devenea ocazia de a face dovada că erau cei mai buni gestionari ai industrializării societății. Comuna devenise pentru toate curentele socialiste "școala democrației", posibilitatea de a se educa din punct de vedere politic și de a se pregăti să joace rolurile adecvate noii or-ganizări sociale sperate. A contrario, celelalte curente politice suspectau extinderea rolului comunelor de ideea revoluționară susceptibilă să încurajeze acțiunile subversive, mai ales împotriva regimului proprietății
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al jocului instituțiilor"260. Conform așteptărilor, animația socioculturală urbană trebuia să prelungească intenția modernizatoare a administrației consultative. Ea trebuia să apeleze la forțele vii. Dar, mai mult decât reforma instituțională, mediile creștine apropiate Educației populare insistau asupra necesității de a educa poporul. Animația urbană trebuia să intensifice relațiile între indivizi și grupuri, în cadrul proiectului de stimulare a conștiinței civice. Dezvoltarea socială și dezvoltarea culturală trebuiau să se întâlnească armonios în promovarea individului și colectivității. Animația socioculturală urbană întruchipa efortul conștient și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
p. 113. 284 Valéry Giscard d'Estaing, Démocratie française, Paris, Fayard, 1976, p. 170. 285 Comuna, explică președintele Republicii, este în definitiv cea care este cel mai aproape de realități. Aici locuiesc oamenii, aici se cunosc și se întâlnesc, aici sunt educați în școli, aici practică sporturi, aici se regrupează în asociații, aici se nasc și mor, uitând de gălăgia certurilor excesive ale celor de la putere, aici pier regăsind timpul și pământul". (V. Giscard d'Estaing, alocuțiune televizată, Le Monde, 6 iulie-8
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și, prin aceasta, frânează progresele în câmpul economic. Apoi, în general, generațiile tinere sunt mai bine instruite și deci, comparativ cu o populație mai tânără, una îmbătrânită conține contingente cu pregătire superioară mai puțin numeroase, în procesul muncii predominând persoanele educate cu mai mulți ani în urmă, deci având în medie un nivel școlar mai scăzut și competențe deja depășite. Nu insist pe acest aspect economic; observ doar că tezele respective nu s-au verificat în practică. Nu există vreo corelație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
unde ar putea sta, nu au bani să închi rieze ceva mai bun... O nenorocire nu vine niciodată singură... După ce că e necăjit, mai trebuie să suporte și bădărăniile celui care vorbește limba română, dar nu e român. Pentru că românii sunt educați și cu bun-simț, își văd de treaba lor și sunt cu gândul la familiile lor lăsate în țară. Ceilalți, șmecherii, sunt niște trântori și profitori fără naționalitate. Scrisoarea 47 Sar de la una la alta, așa cum apar amintirile și conform cu starea
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
lasă văduvă la 25 de ani. Este educatoare a copiilor lui Ludovic al XIV-lea. Are un puternic ascendent asupra regelui, astfel că, după moartea reginei, acesta se căsătorește cu ea în secret. Institutoare înnăscută, creează Saint-Cyr, unde puteau fi educate fetele din familiile nobile în mod gratuit. MARAT, JEAN-PAUL ăBoudry, Elveția, 1743-Paris, 1793). Om politic revoluționar. Înainte de Revoluție, medic în garda contelui d’Artois ă1777); ca revoluționar, este dintre cei mai radicali; funcționează ca redactor-șef la ziarul preferat al
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Colecția Academica 144 Seria {tiin]ele educa]iei VALERICA ANGHELACHE este doctor în Științele Educației, lector universitar la Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul Universității "Dunărea de Jos" din Galați. A publicat peste 20 de articole științifice și a participat la numeroase conferințe științifice în țară și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
elemente esențiale. 1. Presupozițiile de bază ale culturii școlii corespund părții invizibile a iceberg-ului și promovează o anumită filosofie a școlii, o anumită concepție despre om. Este binecunoscuta idee legată de puterea educației și de capacitatea individului de a fi educat, de a se perfecționa și a-și dezvolta personalitatea. Odată asumată această filosofie, ea se va completa cu noi concepții referitoare la natura copilului și se va reflecta inevitabil la nivelul comportamental al profesorilor, va constitui una dintre mentalitățile acestora
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și astăzi îmi privesc ultima falangă a degetului mic în poziție aplecată, neputincioasă. Dar fiindcă tot am ajuns la mărturisiri, fie și neimportante, mai îngăduiți-mi una, tot legat de tata, pentru care el nu poartă nici o vină, căci ne educa prin muncă, dar care pentru mine a însemnat mult din moment ce și acum, la bătrânețe, mi-a apărut în minte. Eram tot pe la vârsta când mi se părea că de acuma sunt și eu .. de ... cavaler (flăcău se zice pe la noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
LUPAȘCU GH., BARBU N., BARBU ALEXANDRINA, TODERIȚĂ MARIA (1979), Solurile Munților Ceahlău, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XXV. DONISĂ I., ȘANDRU I., UNGUREANU AL., BARBU N. ș.a. (1977), Geografia României probleme fundamentale, Centrul de Multipl., Min.Educ. și Învăț. București. MITITELU D., BARBU N. et al. (1979), Raporturi pedo-geobotanice în bazinul mijlociu și inferior al Bicazului, în vederea ameliorării pajiștilor, Rev. "Cercetări agricole în Moldova". NĂSTASĂ V., SÎRGHIE EL., BARBU N. (1979), Studiu experimental privind posibilitatea poluării apei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
deschis, prin felurite șiretlicuri, asigură supraviețuirea textului prin relectură. Autorul Desperado se asigură că lectorul nu numai că nu-l va uita, ci, în limita posibilului, nici nu-l va părăsi. Universul imaginat de autor este dezvăluit treptat. Lectorul e educat în spiritul unei răbdări mereu mai mari. Autorul îl supune la o lectură ascetică. Joyce, Woolf, T.S. Eliot erau eliptici, refuzau explicația, se constituiau programatic din fragmente. Fluxul conștiinței tăia mecanic toate cuvintele, toate gândurile de legătură, dar continua să
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
încotro bate, ceea ce ne aduce la propia noastră eroare, aceea de a nu fi destul de bănuitori când citim romanul prima oară, fiindcă ne-am obișnuit cu un anume gen de căutare, încurajată de tradiția romanescă. A venit vremea să ne educăm așteptarea să se contrazică pe sine, trebuie să ne trezim surprinși de propriile așteptări. Dacă cineva are de câștigat de pe urma operei ca joc, acela este cu siguranță lectorul. El este educat să-și facă o bucurie din neînțeles, din complicații
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
încurajată de tradiția romanescă. A venit vremea să ne educăm așteptarea să se contrazică pe sine, trebuie să ne trezim surprinși de propriile așteptări. Dacă cineva are de câștigat de pe urma operei ca joc, acela este cu siguranță lectorul. El este educat să-și facă o bucurie din neînțeles, din complicații. Strategia autorului amână înțelegerea: autorul tachinează relaxarea cititorului la vederea clarității verbale, construind de fapt în subteranul limbajului limpede un suspans prelungit. În romanele lui Ishiguro nu știm exact ce anume
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cu care operează romanul nu mai e destinul (trecut-prezent-viitor), ci ziua. Procesul a început cu romanul unei zile (Ulysses, Mrs Dalloway), în Modernism. Tânjind, fără să-și dea seama, după tiparul premodernist (după cronologia premodernistă) în spiritul căruia au fost educați, autorii moderniști au o legătură subterană cu sursa revoltei lor. Lectura intuiește că modelul lor e tradițional. Legătura autorilor Desperado cu tradiția, însă, s-a rupt. Ei se nasc în convenția revoltei împotriva tradiției. Ziua, ca unitate narativă, se eliberează
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
această inadaptabilitate o resimțim când citim ultima pagină a romanului. Intriga nu contează absolut deloc. Platon e judecat, decide să plece din spațiul natal, vine în lumea noastră (atât aflăm). Adevărata intrigă e de fapt încercarea romancierului de a ne educa în spiritul relativului. E un relativ care trece dincolo de teoria lui Einstein. E un relativ îmbogățit cu o dimensiune sufletească. Întreaga operă a lui Ackroyd e o fereastră deschisă spre mister. Revenind din lumea noastră de întuneric, care e o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de jurnale. În clipa aceea ne dăm seama cât de individualizate sunt vocile, cât de intim e ce spune fiecare, cât de tare ne place că le putem spiona. Ralph și Helen nu fac schimb de jurnale fiindcă lectorul bine educat de Lodge nu dorește deloc acest lucru, fiindcă el vrea să-i spioneze pe eroi el însuși. Procedeul lui Lodge, așadar, este spionarea (nu divulgarea) conștiinței. Cum ne dăm clar seama că romanul abia începe (mai avem multe pagini de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sunt niciuna, nici alta". The Waste Land este înainte de toate o narațiune autobiografică, scrisă într-un moment de mare criză în viața intimă a poetului. S-a vorbit mult despre amestecul lui Ezra Pound în manuscris. Ezra Pound, născut și educat în America, la fel ca T.S. Eliot, și plecat de acolo cu câțiva ani înaintea lui, a fost primul care a recunoscut geniul lui Eliot și l-a întâmpinat cu căldură în literatura modernistă, introducându-l în mediul literar englez
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care distinge atitudinile jurnaliștilor în funcție de reprezentările pe care le au asupra propriului public. Dennis McQuail (2000, pp. 223-224), proponentul acestei tipologii, identifică patru tipuri de atitudini: 1) paternalismul îi reunește pe cei care estimează că este de datoria lor să educe audiența, ale cărei nevoi, motivații sau interese devin în acest context lipsite de importanță; 2) specializarea, în care accentul cade pe concentrarea asupra acelor segmente cărora li se cunosc nevoile și interesele; 3) profesionalizarea și mediacentrismul; evocă credința jurnaliștilor că
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
formelor gramaticale oscilante este sensibil redus în publicistica eminesciană, fapt ce reflectă o mai bună stăpânire a mijloacelor limbii de către gazetar. Prin punerea în circulație a unui număr însemnat de termeni neologici și prin glosările frecvente în corpul articolelor, Eminescu educă cititorul în spiritul normativității și al îmbogățirii limbii române, într-o perioadă în care nesiguranța și lipsa unor norme general valabile generează fluctuații morfologice, lexicale și sintactice, la nivelul exprimării verbale. Disputele dintre adepții principiului etimologic și cei ai principiului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1902, duce o politică de "apărare republicană" împotriva naționalismului și a clericalismului. Li se atribuia congregațiilor și mai ales acelora din învățămînt, principal obiect de suspiciune din partea republicanilor, o bogăție fabuloasă ("miliardul congregațiilor"); erau acuzați mai ales de a fi educat jumătate din tineretul francez în ostilitate față de principiile republicane și de a fi ridicat astfel una împotriva celeilalte "cele două părți ale tineretului" ireconciliabile. Legea asupra asociațiilor (1901) introduce libertatea asociațiilor laice neprofesionale (legea din 1884 autorizase asociațiile profesionale). Astfel
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
geniilor). Creativitate și progres tehnic 24 Există În fiecare om un potențial creativ general, anumite abilități creative care țin mai ales de dimensiunile constructive ale aptitudinilor, dar și de dimensiunile valorice ale personalității. Acest potențial latent, dacă este exersat și educat, poate fi valorificat la maximum, concretizat și obiectivizat În diverse domenii ale activității umane, În diverse produse noi, originale. Pentru a dezvolta cu eficiență acest potențial creativ al omului trebuie mai Întâi Înlăturate o serie de bariere, de blocaje, cum
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
geniilor). Creativitate și progres tehnic 24 Există În fiecare om un potențial creativ general, anumite abilități creative care țin mai ales de dimensiunile constructive ale aptitudinilor, dar și de dimensiunile valorice ale personalității. Acest potențial latent, dacă este exersat și educat, poate fi valorificat la maximum, concretizat și obiectivizat În diverse domenii ale activității umane, În diverse produse noi, originale. Pentru a dezvolta cu eficiență acest potențial creativ al omului trebuie mai Întâi Înlăturate o serie de bariere, de blocaje, cum
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]