3,968 matches
-
nervos ce primește procesează, elaborează comenzi și trimite impulsuri nervoase. De asemenea, există și un tub digestiv, cu una sau două ieșiri. Toate animalele sunt compuse din celule eucariote, înconjurate de o membrană pericelulară specifică, compusă din colagen și glicoproteide elastice. Acestea se pot calcifica, pentru a forma oase sau cochilii. În timpul dezvoltării ele formează o structură de bază flexibilă pe care celulele se pot reorganiza, făcând posibilă crearea structurilor complexe. În contrast, alte organisme multicelulare, ca plantele și fungii, au
Regnul Animalia () [Corola-website/Science/300111_a_301440]
-
la câțiva km distanță de Mănăstirea Pângărăți o arie protejată de Tisa. Tisa poate atinge vârsta de 3000 ani, iar creșterea încetează la 100 de ani. Cetina este otrăvitoare pentru om dar și pentru animale. Lemnul de tisa este dur, elastic, rezistent la putrezire.Este rezistent la temperaturi înalte și joase. Flora din parcul dendrologic este foarte variată. Dintre arborii exotici amintim: arborele de lalea, oercus vilmorinzana, gingo biloba, pinul roșu canadian (pinus silvestrus, lirium dendronum), thuia, magnolia, sequoia, tisa (taxus
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
execută cu pensule care rețin bine apa, cu smocul moale și dens, făcute din păr natural, recomandabil păr de veveriță, de ponei, de capră, sau de alte animale. Cele mai scumpe sunt pensulele făcute din păr de jder. Suplu și elastic, el este apreciat pentru ținuta sa și pentru vârful său fin. Cel mai bun jder este zibelina siberiană Kolinsky. Pensulele din fibre sintetice sunt elastice, dar mai puțin absorbante, ele sunt utile pentru fonduri și pentru culegerea culorii în exces
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
de alte animale. Cele mai scumpe sunt pensulele făcute din păr de jder. Suplu și elastic, el este apreciat pentru ținuta sa și pentru vârful său fin. Cel mai bun jder este zibelina siberiană Kolinsky. Pensulele din fibre sintetice sunt elastice, dar mai puțin absorbante, ele sunt utile pentru fonduri și pentru culegerea culorii în exces. Pentru laviuri și fonduri se pot folosi "pensule de laviu", mai mari, care rețin multă apă, rotunde sau plate. Există și pensule cu peri sintetici
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
fie rigidă" (altfel aceasta nu ar putea suporta greutatea munților) și introduce conceptul geofizic de litosferă (stratul rigid și tare de la suprafața globului format din "scoarța terestră și partea superioară a mantalei terestre - mantaua litosferică" -, cu un "comportament de solid elastic" ce manifestă o anumită "rezistență" la eforturile aplicate în intervale de timp geologice și unde "deformațiile sunt întotdeauna reversibile") cuplată mecanic cu partea mai profundă a mantalei terestre, astenosfera (substrat ductil/maleabil cu o rigiditate mult mai mică, având "comportamentul
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
ductil/maleabil cu o rigiditate mult mai mică, având "comportamentul unui solid deformabil" care, pentru a menține compensarea izostatică, poate „"curge"” foarte încet, în perioade de timp geologice) : Diferența dintre litosferă și astenosferă constă doar într-un comportament mecanic diferit (elastic, respectiv plastic) cauzat de creșterea temperaturii cu adâncimea. Barrel fixează granița dintre cele două straturi la o adâncime de cca. 100 km (azi aceasta nu apare ca o "suprafață de separație" ci mai degrabă ca o "zonă de tranziție" care
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
prin "modificarea grosimii scoarței terestre", dar, diferă prin faptul că ține cont și de "rezistența la forfecare a litosferei", iar compensarea izostatică se produce în astenosferă. Meinesz face distincție între scoarța „"chimică"” care este subiectul izostaziei lui Airy și scoarța „"elastică"” definită reologic, și propune ( 1939 , "Vening-Meinesz, F. A., „Tables fondamentales pour la reduction isostatique regionale. Bull.Geod., 63, 711-776"„) un model pentru sistemul litosferă/astenosferă, în care litosfera, având densitatea ρ plutește pe astenosfera (stratul subiacent) ce are densitatea ρ > ρ
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
F. A., „Tables fondamentales pour la reduction isostatique regionale. Bull.Geod., 63, 711-776"„) un model pentru sistemul litosferă/astenosferă, în care litosfera, având densitatea ρ plutește pe astenosfera (stratul subiacent) ce are densitatea ρ > ρ . Litosfera este modelată printr-o "placă elastică subțire infinită" (nedivizată în blocuri) iar astenosfera este privită ca un "fluid perfect, incompresibil și fără viscozitate". Topografia este privită ca o "sarcină verticală", având o anumită "geometrie" și o anumită "distribuție". Sub efectul acestei sarcini apar: Litosfera va răspunde
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
blocuri) iar astenosfera este privită ca un "fluid perfect, incompresibil și fără viscozitate". Topografia este privită ca o "sarcină verticală", având o anumită "geometrie" și o anumită "distribuție". Sub efectul acestei sarcini apar: Litosfera va răspunde analog cu o placa elastică subțire: se deformează (se produce o flexură). Elementele geometrice ale flexurii depind de "mărimea, geometria" și "densitatea" sarcinii și de "proprietățile mecanice ale plăcii elastice", care sunt reprezentate prin: După 1941, ca urmare a studiilor lui Vening Meinesz, conceptul de
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
o anumită "distribuție". Sub efectul acestei sarcini apar: Litosfera va răspunde analog cu o placa elastică subțire: se deformează (se produce o flexură). Elementele geometrice ale flexurii depind de "mărimea, geometria" și "densitatea" sarcinii și de "proprietățile mecanice ale plăcii elastice", care sunt reprezentate prin: După 1941, ca urmare a studiilor lui Vening Meinesz, conceptul de izostazie regională și faptul că litosfera se comportă aproximativ ca o placă subțire în răspunsul la încărcări a fost larg acceptat. Izostazia regională presupune că
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
a studiilor lui Vening Meinesz, conceptul de izostazie regională și faptul că litosfera se comportă aproximativ ca o placă subțire în răspunsul la încărcări a fost larg acceptat. Izostazia regională presupune că încărcările sunt suportate parțial de "tensiunile din litosfera elastică" și parțial de "anomaliile în flotabilitat"e generate de deformarea litosferei ce acoperă o astenosferă fluidă ( Gunn, Ross , 1943 „"A quantitative evaluation of the inuence of the lithosphere on the anomalies of gravity. J. Franklin. Inst., 236, 47/65"”). O
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
parțial de "anomaliile în flotabilitat"e generate de deformarea litosferei ce acoperă o astenosferă fluidă ( Gunn, Ross , 1943 „"A quantitative evaluation of the inuence of the lithosphere on the anomalies of gravity. J. Franklin. Inst., 236, 47/65"”). O grosime elastică [ T ] "mare" corespunde la o litosferă "tare" în care eforturile elastice susțin o fracțiune semnificativă din încărcare și litosfera rezistă la încovoiere rezultând o flexură de dimensiuni mici, pe când o grosime elastică "mică" implică un grad de rezistență la eforturi
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
acoperă o astenosferă fluidă ( Gunn, Ross , 1943 „"A quantitative evaluation of the inuence of the lithosphere on the anomalies of gravity. J. Franklin. Inst., 236, 47/65"”). O grosime elastică [ T ] "mare" corespunde la o litosferă "tare" în care eforturile elastice susțin o fracțiune semnificativă din încărcare și litosfera rezistă la încovoiere rezultând o flexură de dimensiuni mici, pe când o grosime elastică "mică" implică un grad de rezistență la eforturi mic ce va conduce la o flexură de dimensiuni mari. În
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
J. Franklin. Inst., 236, 47/65"”). O grosime elastică [ T ] "mare" corespunde la o litosferă "tare" în care eforturile elastice susțin o fracțiune semnificativă din încărcare și litosfera rezistă la încovoiere rezultând o flexură de dimensiuni mici, pe când o grosime elastică "mică" implică un grad de rezistență la eforturi mic ce va conduce la o flexură de dimensiuni mari. În ultimele decade ale sec. XX , flexura litosferei propusă de Barrell (1914), aplicată (și consacrată) de Vening Meinesz la măsurătorile gravitației în
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
studiată și cuantificată de mulți alți cercetători. După 1943 izostazia regională , a început să fie cunoscută sub numele de izostazie flexurală . "Deformația litosferei" este controlată într-o mare măsură de "grosimea" acelei părți din ea care poate susține eforturile (tensiunile) elastice pe perioade lungi. În general grosimea sa este estimată folosind "corelația dintre gravitație și topografie", pentru stabilirea căreia se folosesc "metode spectrale" ( Dorman and ( Lewis 1970, ( McKenzie și ( Bowin 1976, ( Banks 1977, ( Forsyth 1985, sau prin ( Gunn 1943, Walcott 1970
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
electric (adică este un izolator), este casant (de duritate mică), și se prezintă sub două forme cristaline diferite (rombic, monoclinic). La încălzire, sulful se topește ușor și astfel devine vâscos, iar turnat în apă rece se transformă într-o masă elastică de culoare brună. Masă atomică : 32,066 uam 1 mol= 32, 006 g Sulful este un element reactiv și va reacționa la temperatură ridicată cu majoritatea metalelor pentru a forma sulfuri, excepțiile fiind platina, iridiul și aurul. Cu mercurul reacționează
Sulf () [Corola-website/Science/299750_a_301079]
-
timp scursă între două evenimente poate fi definită pe baza unei mișcări uniforme (de exemplu deplasarea luminii între două oglinzi paralele, rotirea Pământului), sau și pe baza unui fenomen repetitiv (cum ar fi oscilația unui pendul gravitațional, a unui pendul elastic, a unui circuit LC, etc.). Prin această metodă se poate defini doar timpul pentru punctul din spațiu în care este plasat instrumentul de măsură (ceasul). Pentru alte puncte din spațiu este necesar să se stabilească mai întâi noțiunea de „simultaneitate
Timp () [Corola-website/Science/299057_a_300386]
-
care au vitalizat încontinuu ascensiunea lor. Același principiu al utilității geografice a condiționat apariția primelor comunități străvechi și pe acest teritoriu, datorită prezenței râului Răut. Din păcate, puțini floreșteni sunt conștienți de faptul că își duc traiul urmând o continuitate elastică de populare a acestor teritorii care își are limită cronologică fixată la 40 de mii de ani înaintea lui Hristos. Drept mărturie a acestui fapt servesc rămășițele a celor circa 100 de așezări omenești din paleolitic și cea a bronzului
Florești () [Corola-website/Science/299864_a_301193]
-
MODIFICĂRI ALE ȚESUTULUI ELASTIC INDUSE DE EXCESUL ALIMENTAR DE ACIZI GRAȘI POLINESATURAȚI Autori: Loredana Badiu, Gabriela Radu Bostan, Minodora Bălteanu Coordonatori: Conf. univ. Dr. Dana Baran Universitatea de Medicină și Farmacia”Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de Studiu: Biotehnologii Medicale Aspectul
MODIFICĂRI ALE ȚESUTULUI ELASTIC INDUSE DE EXCESUL ALIMENTAR DE ACIZI GRAȘI POLINESATURAȚI by Loredana Badiu, Gabriela Radu Bostan, Minodora B?lteanu () [Corola-other/Science/84278_a_85603]
-
DE EXCESUL ALIMENTAR DE ACIZI GRAȘI POLINESATURAȚI Autori: Loredana Badiu, Gabriela Radu Bostan, Minodora Bălteanu Coordonatori: Conf. univ. Dr. Dana Baran Universitatea de Medicină și Farmacia”Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de Studiu: Biotehnologii Medicale Aspectul țesutului elastic s-a studiat la rozătoare a caror dietă a fost îmbogățita în acizi grași polinesaturați (PUFA) n-6. Materialul biologic experimental a cuprins șobolani Wistar, exclusiv femele, de vârsta adultă. Lotul de control, fals ovariectomizat, a primit o alimentație standard
MODIFICĂRI ALE ȚESUTULUI ELASTIC INDUSE DE EXCESUL ALIMENTAR DE ACIZI GRAȘI POLINESATURAȚI by Loredana Badiu, Gabriela Radu Bostan, Minodora B?lteanu () [Corola-other/Science/84278_a_85603]
-
efectuându-se un examen histologic. S-au investigat aorta și cordul. Macroscopic nu s-au detectat modificări. Microscopic, s-au analizat preparate colorate cu hematoxilina eozina, pentru evidențierea aspectului de ansamblu al țesuturilor, si cu orceină, coloraație specifică pentru țesutul elastic. La animalele ovariectomizate, hrănițe cu PUFA n-6 în exces, s-au remarcat fibre elastice reduse sau absențe în intimă vaselor, întreruperi ale limitantei elastice interne și dezorganizarea lamelelor elastice în tunica medie. Rezultatele experimentului confirmă rolul protetector antiaterosclerotic al
MODIFICĂRI ALE ȚESUTULUI ELASTIC INDUSE DE EXCESUL ALIMENTAR DE ACIZI GRAȘI POLINESATURAȚI by Loredana Badiu, Gabriela Radu Bostan, Minodora B?lteanu () [Corola-other/Science/84278_a_85603]
-
detectat modificări. Microscopic, s-au analizat preparate colorate cu hematoxilina eozina, pentru evidențierea aspectului de ansamblu al țesuturilor, si cu orceină, coloraație specifică pentru țesutul elastic. La animalele ovariectomizate, hrănițe cu PUFA n-6 în exces, s-au remarcat fibre elastice reduse sau absențe în intimă vaselor, întreruperi ale limitantei elastice interne și dezorganizarea lamelelor elastice în tunica medie. Rezultatele experimentului confirmă rolul protetector antiaterosclerotic al estrogenilor și influența factorului alimentar asupra integrtății structurale a peretelui vascular. În acest studiu, alterarea
MODIFICĂRI ALE ȚESUTULUI ELASTIC INDUSE DE EXCESUL ALIMENTAR DE ACIZI GRAȘI POLINESATURAȚI by Loredana Badiu, Gabriela Radu Bostan, Minodora B?lteanu () [Corola-other/Science/84278_a_85603]
-
eozina, pentru evidențierea aspectului de ansamblu al țesuturilor, si cu orceină, coloraație specifică pentru țesutul elastic. La animalele ovariectomizate, hrănițe cu PUFA n-6 în exces, s-au remarcat fibre elastice reduse sau absențe în intimă vaselor, întreruperi ale limitantei elastice interne și dezorganizarea lamelelor elastice în tunica medie. Rezultatele experimentului confirmă rolul protetector antiaterosclerotic al estrogenilor și influența factorului alimentar asupra integrtății structurale a peretelui vascular. În acest studiu, alterarea țesutului elastic a interesat îndeosebi arterele elastice, așa cum este aorta
MODIFICĂRI ALE ȚESUTULUI ELASTIC INDUSE DE EXCESUL ALIMENTAR DE ACIZI GRAȘI POLINESATURAȚI by Loredana Badiu, Gabriela Radu Bostan, Minodora B?lteanu () [Corola-other/Science/84278_a_85603]
-
ansamblu al țesuturilor, si cu orceină, coloraație specifică pentru țesutul elastic. La animalele ovariectomizate, hrănițe cu PUFA n-6 în exces, s-au remarcat fibre elastice reduse sau absențe în intimă vaselor, întreruperi ale limitantei elastice interne și dezorganizarea lamelelor elastice în tunica medie. Rezultatele experimentului confirmă rolul protetector antiaterosclerotic al estrogenilor și influența factorului alimentar asupra integrtății structurale a peretelui vascular. În acest studiu, alterarea țesutului elastic a interesat îndeosebi arterele elastice, așa cum este aorta. Conform datelor din literatura, afectarea
MODIFICĂRI ALE ȚESUTULUI ELASTIC INDUSE DE EXCESUL ALIMENTAR DE ACIZI GRAȘI POLINESATURAȚI by Loredana Badiu, Gabriela Radu Bostan, Minodora B?lteanu () [Corola-other/Science/84278_a_85603]
-
sau absențe în intimă vaselor, întreruperi ale limitantei elastice interne și dezorganizarea lamelelor elastice în tunica medie. Rezultatele experimentului confirmă rolul protetector antiaterosclerotic al estrogenilor și influența factorului alimentar asupra integrtății structurale a peretelui vascular. În acest studiu, alterarea țesutului elastic a interesat îndeosebi arterele elastice, așa cum este aorta. Conform datelor din literatura, afectarea țesutului elastic din intimă și medie se poate atribui modificărilor receptorului elastină-laminină și perturbării ulterioare a căilor de transmitere intracelulara a semnalelor. Receptorul elastină-laminină a fost individualizat
MODIFICĂRI ALE ȚESUTULUI ELASTIC INDUSE DE EXCESUL ALIMENTAR DE ACIZI GRAȘI POLINESATURAȚI by Loredana Badiu, Gabriela Radu Bostan, Minodora B?lteanu () [Corola-other/Science/84278_a_85603]