4,234 matches
-
l`imagination, Édition revue par Arlette Elkaïm Sartre, Édition Gallimard, Paris, 1986. SEGRE, Cesare, Istorie-cultură-critică, în românește de Ștefania Mincu, Editura Univers, București, 1986. * * *, Semantică și semiotică, sub redacția acad. I. Coteanu și prof. dr. Lucia Wald, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1981. URSACHE, Petru, Etnoestetica, Editura Institutul European, Iași, 1998. VASILIU, Emanuel, Introducere în teoria textului, Editura Științifică, București, 1990. VARGA, Kibédi, Les constantes du poème, Analyse du langage poétique, Préface de Claude Pichois, Édition A. J. Picard, 1977. VÉDRINE
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Chevalier/GHEERBRANT, Alain, Dicționar de simboluri, Mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere, vol. I, II, III, București, Editura Aramis, 1994. DEX, Dicționar Explicativ al Limbii Române, Academia Română, Institutul de lingvistică "Iorgu Iordan", Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996. EVSEEV, Ivan, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Editura Amarcord, Timișoara, 1994. GHINOIU, Ion, Obiceiuri populare de peste an, Dicționar, Editura Fundației culturale române, București, 1997. GRANDSAIGNES, R. d`Hauterive, Dictionnaire des racines des langues européennes grec, latin, ancien
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
culturale române, București, 1997. GRANDSAIGNES, R. d`Hauterive, Dictionnaire des racines des langues européennes grec, latin, ancien français, espagnol, italien, anglais, allemand, Édition Librairie Larousse, Paris, 1948. KERNBACH, Victor, Dicționar de mitologie generală, Postfață de Gheorghe Vlăduțescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. MAINGUENEAU, Dominique/CHARAUDEAU, Patrick, Dictionnaire d`analyse du discours, Édition du Seuil, Paris, 2002. MARCU, Florin, Marele Dicționar de Neologisme, Ediție revizuită, augmentată și actualizată, Editura Saeculum I. O., București, 2002. * * *, Noul Dicționar Universal al limbii române, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bucovineană, Centrul de îndrumare a creației populare și a muncii artistice de masă a județului Suceava, 1975. BÂRLEA, Ovidiu, Eseu despre dansul popular românesc, Editura Cartea Românească, București, 1982. BÂRLEA, Ovidiu, Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, Editura științifică și enciclopedică, 1976. BERNEA, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 1997. CARAMAN, Petru, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită de Silvia Ciubotaru, prefață de Ovidiu Bârlea, București, Editura Minerva, 1983
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Dictionnaire des racines des langues européennes grec, latin, ancien français, espagnol, italien, anglais, allemand, Édition Librairie Larousse, Paris, 1948, p. 72. 2 DEX, Dicționar explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de lingvistică "Iorgu Iordan", Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 475. 3 Florin Marcu, Marele dicționar de neologisme, Ediție revizuită, augmentată și actualizată, Editura Saeculum I. O., București, 2002, p. 447. 4 Am utilizat pentru acest "periplu istoric" al "imaginației" Enciclopedia de filozofie și științe umane, traducere
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
credințelor și ideilor religioase, vol. I, De la epoca de piatră la Misterele din Eleusis, traducere și postfață de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991, p. 35. 124 Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Postfață de Gheorghe Vlăduțescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 130. 125 Cf. Enciclopedie de filozofie și științe umane, traducere de Luminița Cosma, Editura ALL Educational, București, 2004, p. 56. 126 V. Gaston Bachelard, Apa și visele, Eseu despre imaginația materiei, traducere de Irina Mavrodin, București, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pp. 107-117. 128 Ibidem, p. 112. 129 Ibidem, p. 114. 130 Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Editura Amarcord, Timișoara, 1994, pp. 15-16. 131 Cf. Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Postfață de Gh. Vlăduțescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, pp. 36-37. 132 v. Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976, p. 8. 133 Ibidem, p. 57. 134 Tache Papahagi, Mic dicționar folocloric, Spicuiri folclorice și etnografice, comparate, Ediție îngrijită, note și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
culturale, Editura Amarcord, Timișoara, 1994, pp. 15-16. 131 Cf. Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Postfață de Gh. Vlăduțescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, pp. 36-37. 132 v. Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976, p. 8. 133 Ibidem, p. 57. 134 Tache Papahagi, Mic dicționar folocloric, Spicuiri folclorice și etnografice, comparate, Ediție îngrijită, note și preffață de Valeriu Rusu, Editura Minerva, București, 1979, p. 58. 135 Ibidem, p. 59. 136 Ovidiu Bârlea, Mică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cesare Segre, Istorie-cultură-critică, în românește de Ștefania Mincu, Editura Univers, București, 1986, p. 262. 23 v. Anca Runcan-Măgureanu, Aspecte semantice ale constituirii textului, în Semantică și semiotică, sub redacția acad. I. Coteanu și prof. dr. Lucia Wald, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 49. 24 Cesare Segre, Istorie-cultură-critică, Ed. cit., p. 265. 25 Ibidem, p. 270. 26 * * *, Enciclopedie de filozofie și științe umane, Ed. cit., p. 238. 27 Patrick Charaudeau, Dominique Maingueneau, Dictionnaire d`analyse du discours, Édition du Seuil
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
3: "la poésie n`existe qu`en mouvement, les lettres mortes ne deviennent poésie qu`en s`integrant dans le temps du lecteur et de l`auditeur". 42 v. Dumitru Irimia, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986,p. 21. 43 v. Ecaterina Mihăilă, Receptarea poetică, cap. Poeticitate și receptare, Ed. cit., pp. 15-24. 44 v. Carmen Vlad, Sensul, dimensiunea esențială a textului, cap. IV, Referință, coerență și globalitate, Editura Dacia, Cluj-Napoca, pp. 98-122. 45 Aristotel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
247-248 19 Ibidem, pp. 356-357. 20 * * *, Enciclopedie de filozofie și științe umane, Ed. cit., pp. 1035-1036. 21 Ibidem, pp. 1102-1104. 22 Constantin Noica, Devenirea întru ființă, vol. I, Încercare asupra filosofiei tradiționale, vol. II, Tratat de ontologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, v. vol. II, Tratat de ontologie, p. 221. 23 Ibidem, p. 217. 24 Solomon Marcus, Timpul, Editura Albatros, București, 1985, p. 162. 25 Ibidem, pp. 296-298. 26 Constantin Noica, Devenirea întru ființă, Ed. cit., vol. II, Tratat de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
33 Ibidem, p. 161. 34 Ibidem, p. 168. 35 Ibidem, p. 194. 36 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Ed. cit., vol. I, p. 239. 37 Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Postfață de Gh. Vlăduțescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 94. 38 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Op. cit., vol. I, pp. 239-240. 39 Nicolae Cojocaru, Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români, I, Din preistorie până la mijlocul sec. al XIX-lea, București, Editura Etnologică, 2008, pp. 70-71. 40 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
186-189. 110 Ion Drăgușanu, Op. cit., pp. 51-52. 111 Romulus Vulcănescu, Op. cit., p. 368. 112 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., vol. I, p. 34. 113 Ibidem, p. 229. 114 Ibidem, p. 246. 115 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 371. 116 Vasile V. Filip, Universul colindei românești, Ed. cit., p. 145. 117 Ibidem, p. 196. 118 Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Ed. cit., p. 333. 119 Ibidem, p. 302. 120 Ibidem, p. 331. 121 Vasile V.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ulici, Editura Litera, București (Les gestes qui trahissent les politiques, Flammarion, Paris), 2012/2012. Morris, Desmond, Le langage des gestes. Un guide international, Calmann-Lévy, Paris, (Bodytalk, Jonathan Cape, Londra), 1994/1997. Morris, Desmond, Maimuța goală, traducere de V. Rednic, Editura Enciclopedică, București (The Naked Ape, Triad Grafton Books, Londra), 1967/1991. Pease, Allan, Limbajul trupului, Prima ediție, traducere de A. Szabó, Editura Polimark, București (Body Language. How to Read Others' Thoughts by Their Gestures, Sheldon Press, Londra, 1992; Camei Publishing Company
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
2008, p. 89. 40 Elisha Babad, op. cit., 2009, p. 182. 41 Peter Andersen, op. cit., 2004/2007, p. 22. 42 Ibidem, p. 318. 43 Allan Pease, op. cit., 1981/1997, p. 10. 44 Desmond Morris, Maimuța goală, traducere de V. Rednic, Editura Enciclopedică, București, 1967/1991, p. 132. 45 Mihai Dinu, op. cit., 1997, pp. 198-199. 46 Irinäus Eibl-Eibesfeldt, Agresivitatea umană. Studiu etologic, traducere de V. Dem Zamfirescu, Editura Trei, București, 1984/1995, p. 91. 47 Peter Collett, op. cit., 2003/2005, p. 41. 48
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
are capacitatea de a prelucra toate aceste informații pertinente În raport cu textul produs. În exemplul de mai sus (cu gradientul), comunicarea pe direcția propusă de P eșuează pentru că, deși H are capacități perceptive și raționale normale, din bagajul lui de cunoștințe enciclopedice lipsesc conceptele, reprezentările, ipotezele pe care acesta să le folosească În prelucrarea informației furnizate prin secvența lingvistică. Cu siguranță s-ar mai putea vorbi și de perspectiva observatorului asupra contextului. Nu voi insista asupra ei deoarece acesta analizează fenomenele care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
depășește barierele lingvisticului/semanticii (care, oricum, sunt greu de trasat!) și trece În zona pragmaticii. El necesită accesarea/derivarea unor ipoteze/premize care nu sunt Înscrise direct În enunț, ci sunt Înmagazinate În contextul psihologic al interpretului, În cunoștințele sale enciclopedice. Subiectului colectiv noi, utilizat de către ministrul de finanțe, subiect care se face responsabil de fapta enunțată cea mai gravă, aceea de a minți, i se atribuie referenți diferiți, În funcție de interpret. Pentru interpreții aflați În tabăra opusă guvernului, noi are un
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sau le construiește, despre obiectele și stările de lucruri din lumea În care trăiește, În relație cu semnificația frazei produse. Așadar, contextul are ca sursă memoria individului, memorie care are trei componente: memoria de lungă durată, unde sunt stocate informațiile enciclopedice; memoria de scurtă durată, unde se depozitează informațiile rezultate din interpretarea enunțurilor imediat anterioare; memoria operativă a mecanismului deductiv, unde se află pentru o foarte scurtă perioadă (de ordinul secundelor) informațiile curente cu care operează acest mecanism (printre care ipotezele
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
selectare a celui mai pertinent stimul lingvistic sunt conceptele care intră În structura formei logice. Fiecare concept - În optica lui Sperber și Wilson are trei intrări: a) logică este responsabilă de capacitatea conceptului de a fi supus operațiilor logice; b) enciclopedică este „biblioteca” În care sînt stocate toate informațiile pe care un individ le-a acumulat În experiența anterioară prelucrării enunțului În cauză, informații legate de un anumit concept. Această intrare conține nu numai date privind aria semantică a conceptului, ci
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
lexicală furnizează informații privind adresa din memorie la care se găsește conceptul și caracteristicile sale lexicale. Așadar, prin intrarea lexicală a conceptului se accesează, mai ușor sau mai greu (sau nu se accesează de loc), acele spații semantice individuale (intrările enciclopedice) În care individul are stocate toate informațiile legate de conceptul În cauză, până la momentul enunțului. Cu cât conceptul a fost mai des folosit, cu cât el face parte din scheme procedurale frecvent folosite de către individ, cu atât este mai ușor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
gogoșari și protagonist. Ele au fost receptate și decodate aproape simultan. Cel mai puțin pertinent dintre acestea este protagonist; cuvântul nu Îi este cunoscut vânzătorului V; chiar dacă are intrare lexicală (e posibil să-l mai fi auzit), nu are intrare enciclopedică (sau are una care conține ipoteze puține și foarte slabe În ce privește nivelul convingerii); În aceste condiții, accesarea posibilei intrări enciclopedice este foarte greu de realizat. Asta Înseamnă că efortul de procesare a stimulului este foarte mare și, În consecință, pertinența
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
nu Îi este cunoscut vânzătorului V; chiar dacă are intrare lexicală (e posibil să-l mai fi auzit), nu are intrare enciclopedică (sau are una care conține ipoteze puține și foarte slabe În ce privește nivelul convingerii); În aceste condiții, accesarea posibilei intrări enciclopedice este foarte greu de realizat. Asta Înseamnă că efortul de procesare a stimulului este foarte mare și, În consecință, pertinența acestuia foarte scăzută. Acest fapt va face ca prelucrarea stimulului lingvistic S-a Întors protagonistul să se oprească În această
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
această fază inițială, adică să nu mai facă obiectul procesării ulterioare În vederea obținerii semnificației globale a enunțului. Celelalte trei concepte, gogoșari, foc și pepene sunt ușor accesibile vânzătorului V deoarece ele sunt frecvent folosite În schimburile verbale cotidiene. Intrările lor enciclopedice conțin o cantitate mare de informații și un număr mare de scheme procedurale din care acestea fac parte, cum ar fi: cultivarea/recoltarea/punerea la oțet a gogoșarilor; a da foc la ceva, a stinge un foc, a da foc
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sale la momentul respectiv (t0). Care este scopul pentru care vânzătorul se află În piață la momentul t0? Să vândă pepeni pentru a câștiga bani. De aceea, la t0, conceptul pepene va fi cel mai ușor accesat; prin intrarea lui enciclopedică se activează schema procedurală vânzarea pepenilor, care generează efectele cognitive pe care vânzătorul V le dorește; În ce privește efortul de procesare a conceptului, acesta este minim. De fapt, am putea spune că este impropriu să afirmăm, În acest caz, că se
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
echivoc: Krugul nu mi se adresează mie. 326 analizează aceeași ipoteză rezultată din enunț, Krugul cere unui pilot aflat În zbor să vireze dreapta cu avionul 10 grade, În raport Însă cu următorul set de ipoteze contextuale extrase din memoria enciclopedică Krugul dă comenzi doar piloților aflați În zbor În procedura de aterizare. În situația reală În care are loc comunicarea, el poate construi ipotezele Eu mă aflu În zbor pe panta de aterizare În zbor nu se mai află nici un
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]