4,758 matches
-
sunt interesate de sursele de acces externe (acorduri de cooperare, fuzionarea cu societăți inovatoare, transferuri de tehnologie, achiziționarea de brevete sau licențe). Practica arată că industriașii japonezi au cumpărat mult mai multe brevete americane decât omologii lor francezi, germani și englezi la un loc. Să contezi numai pe propriile forțe, când se știe bine că Întreprinderile suferă tocmai de penurie de ingineri de cercetare-dezvoltare nu este decât un calcul greșit. O altă slăbiciune de care suferă industria franceză, după France 300
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
dezvoltate și au contribuit la rezolvarea unor probleme locale. Exemplu ilustrativ 1-3 (Walters și Blake, 1992, p. 125) Într-un studiu din 1973 se arăta că o treime din investițiile americane din Marea Britanie au fost localizate În zone alese de englezi, creând astfel peste 150.000 de noi locuri de muncă. CMN reacționează mult mai bine la stimulentele oferite decât firmele locale. De exemplu, stimulentele oferite de guvernul belgian În perioada 1959-1966 au determinat apariția de noi firme, În zonele mai
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ca refuzând orice contact și nu cunosc decât folosirea forței? Cum amintește H. G. Wells în primul capitol din Războiul lumilor, "marțienii" au un scop de "eradicare" și se comportă față de pământeni, cu care refuză orice contact în afară de cel armat, ca englezii față de indigenii din Tasmania. Sunt totuși niște extratereștri inteligenți: au inventat călătoria interplanetară, au pus la punct arme cu o mare putere de distrugere. Dar actele lor sunt oare cinice, sau marțienii aceștia acționează pur și simplu după o logică
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Bessières), Le Pionnier de l'atome / Pionierul atomului (Jimmy Guieu), Croisière dans le temps / Croazieră în timp (R. Bessières), Au-delà de l'infini / Dincolo de infinit (Jimmy Guieu), Les Fabriquants de soleil / Fabricanții de sori (Vargo Statten, singurul autor străin, un englez)131, Le Satellite artificiel / Satelitul artificial, Les Chevaliers de l'espace / Cavalerii spațiului, Les Astres morts / Aștrii morți (J. G. Vandel), Le Maître de Saturne / Stăpânul de pe Saturn, La Planète pétrifiée / Planeta pietrificată, La Flamme cosmique / Flacăra cosmică, Course vers
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
într-o competiție simetrică cu astronomii, astronauții sau sofisticatele telescoape care măsoară distanțele de milioane de ani lumină. 16. Epoca premodernă a diabetului Să dăm Albionului ce este al Albionului. Primii trei cercetători care deschid capitolul modern al diabetului sunt englezii Thomas Willis, Matthew Dobson și John Rollo, care ar putea alcătui „triada engleză a diabetului”. Între 1674 și 1815, adică timp de 130 de ani, insularii sunt cei care atrag atenția asupra unei boli menționată destul de des în literatura medicală
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
sa glicogenică) eliberează direct în sânge glucoză, indiferent dacă animalul este hrănit sau nu cu glucide. În 1878 (anul morții lui Claude Bernard), anatomistul german Rudolf Heidenhain (1834-1897) observă efectul stimulării unor nervi asupra secreției glandelor salivare. Abia în 1904, englezii William Maddack Bayliss (1860-1924) și Ernest Henry Starling (1866-1927), cu ocazia descoperirii în 1902 a secreției duodenale („secretină”), avansează teoria „reglării chimice” a proceselor secretorii. În fine, în 1905 Starling folosește pentru prima dată termenul de „hormon”, noțiune fundamentală pentru
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
stins a lor iubire"166 (p. 54, trad. rom. cit.) dar metamorfoza lor în copaci devine ocazia unui pelerinaj al cuplurilor de îndrăgostiți ("și dacă, din-tâmplare, sub dânșii s-au umbrit/ doi amorezi odată, ei vecinic s-au iubit"167. Englezul John Dryden (Baucis and Filemon, 1699) este și mai fidel decât La Fontaine în selecția fabulelor vechi și moderne (chiar dacă el scrie 200 de versuri, adică dublu față de modelul ovidian). Câteva invenții interesante sunt totuși introduse de el, cum ar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vecie în brațele sale. Dar țara s-a schimbat, invadată de către străini; locul unde se odihneau pescărușii și unde-și punea el seara undițele de pescuit cu momeală a devenit acum o tavernă, Pescărușul. Terenurile au fost vândute unor nemți, englezi, scandinavi. Se întâmplă aceleași lucruri ca și altor insule visate: nici Cythera lui Nerval nu mai corespundea fanteziilor imaginației. Pentru Kleanthis toată distanțele păreau acum mici "fiindcă ele crescuseră în imaginația sa"205. De câte ori în timp ce naviga, n-a urcat cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care îl răpesc pe eroul masculin 258. Peripeția presupune descentrarea inițială a personajului după o schemă inițiatică pe care o regăsim în mai multe scrieri ale autorului. Ne gândim, de exemplu, la acest spațiu închis pe care îl constituie castelul englezului 259, sau la coborârea în metrou 260 pe care el o analizează în Al Treilea Belvedere. "Totul se petrece ca și cum după ce au trecut de poarta unde funcționarul le-a perforat biletul, bărbații și femeile au fost atinși (de bagheta zânei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Ospitalitatea unei națiuni foarte civilizate nu mai este ospitalitatea antică, homerică sau biblică, a cărei idee este prezentă în mintea lui Rousseau. El consideră că francezii sunt oameni deosebit de ospitalieri, astfel că-și însemnează în comentariul său la Scrisori despre englezi și despre francezi de Béalt de Muralt care scria "Ospitalitatea față de străin, pentru care anticii merită toate elogiile are ceva atât de blând și de omenos încât tot ce are legătura cu ea, orice primire făcută străinilor, face să crească
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
entuziasmați de grandioasa perspectivă, ar fi alungat pe ruși din întreg Sud-Estul european și ar fi slăbit considerabil ofensiva sovietică pe Oder” (sublinierile ne aparțin). Se miza, dacă nu pe câștigarea războiului, în final, cel puțin pe o intervenție a englezilor în Balcani, care nu puteau tolera o prelungire a conflictului. Ocuparea de către englezi a Balcanilor era văzută ca „unica șansă de salvare a independenței naționale” românești. Asemeni altor conspiratori, imaginația lui Sima era foarte dezvoltată. 8.2. Generalul Avramescu și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și ar fi slăbit considerabil ofensiva sovietică pe Oder” (sublinierile ne aparțin). Se miza, dacă nu pe câștigarea războiului, în final, cel puțin pe o intervenție a englezilor în Balcani, care nu puteau tolera o prelungire a conflictului. Ocuparea de către englezi a Balcanilor era văzută ca „unica șansă de salvare a independenței naționale” românești. Asemeni altor conspiratori, imaginația lui Sima era foarte dezvoltată. 8.2. Generalul Avramescu și locul său în planurile legionaro-germane Voia generalul Avramescu să treacă la germani și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
seamănă groază și provocări, iar sovieticii profită de asta pentru a rade totul. Se vorbește de insolența fascistă și sunt acuzați de acest păcat, capital, în jargonul sovietic, politicienii români care ar vrea, înainte de toate, să facă front comun cu englezii și americanii. Este adevărat că nu li se răspunde cu aceeași monedă, mai ales la Londra. Englezii sunt acum prea intimidați și prea neputincioși pentru a putea să riște să se opună deschis sovieticilor”. 9 martie 1945: “în România, legionarii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fascistă și sunt acuzați de acest păcat, capital, în jargonul sovietic, politicienii români care ar vrea, înainte de toate, să facă front comun cu englezii și americanii. Este adevărat că nu li se răspunde cu aceeași monedă, mai ales la Londra. Englezii sunt acum prea intimidați și prea neputincioși pentru a putea să riște să se opună deschis sovieticilor”. 9 martie 1945: “în România, legionarii au recurs, în ultima vreme, la toate mijloacele, pentru a le produce greutăți sovieticilor. în ceea ce ne
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai întâi profesor universitar în Olanda, astăzi revenit în țară, foarte activ în mediile culturale și editoriale. După 1948, aproape toți membrii familiei mele trecuseră prin închisori. Bunica din partea tatei și mama mea, de exemplu, fuseseră acuzate de spionaj în favoarea englezilor, dat fiind că, foste proprietare de păduri, avuseseră niște contracte, pe vremuri, cu firme englezești care cumpărau cherestea. Acele contracte au fost descoperite de Securitate și trebuia să se fabrice ceva, de exemplu spionaj pentru Anglia, cu bunica, cu mama
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
departamente naționale. însă Vlad era unul dintre puținii șefi de departamente foarte agreați de americani, prin felul lui de a fi, neconvențional și direct. Americanii de la Europa Liberă nu țineau foarte mult să aibă relații cu angajații neamericani. Făceau excepție englezii. Vlad Georgescu era, de altfel, foarte dușmănit pentru că abia venise și a fost pus imediat în capul departamentului, fără să aibă o vechime adecvată. Pentru că era foarte capabil. Europa Liberă nu a fost acel loc magnific și entuziasmant despre care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
trebuit să trec în primele săptămâni după angajare, obligat fiind să redactez acele documente într-o engleză nu numai foarte bună, dar și tehnică și potrivit stilului jurnalistic foarte concis pe care-l practică americanii. Ei sunt singurii cred..., alături de englezi, care excelează în această meserie a jurnalismului, mai bine decât germanii, care sunt greoi, chiar dacă sunt foarte preciși, și, bineînțeles, mai bine decât francezii și italienii, care nu se pot lăsa de obiceiul de a face și puțină retorică și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
America, unde se pierdeau sau se regăseau, dar nu ca un grup etnic. Nu poate fi vorba despre vreun român care să fi traversat Oceanul cu intenția de a-și însuși acolo ipostaza de „conqueror”, așa cum procedaseră altădată spaniolii, portughezii, englezii, olandezii etc. Singura „cucerire” a românilor era speranța, care, în cazul emigrării, comporta o doză de aventură, dar și de eroism. Dacă, în alte țări, emigrația, cu tot ce presupunea ea, intra în atribuțiile statului, în România lucrurile stăteau mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Imperiul bicefal. Cu două decenii și jumătate înainte de sfârșitul secolului al XIX-lea, cineva observa că “în Staturile - Unite emigrațiunea aduce un torent de irlandezi, ecosezi, germani, olandezi și francezi etc., și ovrei din toate țările continentului european, cu puțini englezi și francezi, dar nu din clasa avută, și din contra cei mai săraci și mai puțini competenți de a-și câștiga viața la dânșii”. Deși autorul respectiv își publica lucrarea în România, cunoscând deci chestiunea emigrației transatlantice, el nici nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
valuri mari și o țară liberă, care să ademenească și locuitorii altor țări mai vechi. Căci după cum vedem astăzi, drumul, pe care noi românii și numai cu douăzeci de ani înainte îl cunoșteam numai din istorie, nu-l fac numai englezii, care trec în America ca la ei acasă; nu numai portughezii, spaniolii, francezii, nemții și olandezii, din sângele cărora s-a plămădit poporul american de astăzi; nu numai rușii, italienii și slovacii, care emigrează de vreo cincizeci de ani, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
așezate în Lumea Nouă. Fiind un grup reprezentativ, dar în același timp nu excesiv de mare, concluziile ce se desprind din studiul «cazului» românilor-americani au valoare pentru alcătuirea modelului de dezvoltare a națiunii americane în întregul ei”. Un neamerican, adică un englez, căruia i s-a decernat însă titlul de cetățean de onoare al SUA, deci unul care nu poate fi acuzat de un eventual parti pris, releva, fără complexe, că „trei sferturi din populația care se aude atât de des salutată
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
decisions to extend to other than military fields would be strengthened by an agreement of the type suggested” (pp. 153 și 177 din volumul III al ediției Kimball). Iritarea Departamentului de Stat că era consultat doar după ce sovieticii le cereau englezilor și acordul Statelor Unite se desprinde și dintr-un alt mesaj al lui Roosevelt, la 22 iunie (p. 128 a cărții de la Corint). Atât la 11, cât și la 23 iunie, Churchill a continuat să pledeze pentru ideea lui cu argumentul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
inițiatorii cercetărilor moderne de fizică solară. A construit în 1891 primul spectroheliograf și primul telescop turn solar din lume. A descoperit câmpul magnetic solar. A contribuit la perfecționarea aparaturii astronomice și de fizică solară. HALLEY EDMUND (1656-1742) Astronom și geofizician englez. A participat la expediții de lungă durată pentru observații astronomice. A alcătuit primul catalog al stelelor din amisfera sudică, a studiat variațiile câmpului magnetic terestru, a determinat paralaxa Soarelui, a calculat orbitele a 24 comete periodice HELIU (He) Element chimic
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
După un timp, a susținut un curs de măiestrie la Opera Națională Română din București, a cântat. La Iași, nu a fost să fie decât neuitata conversație de-o oră sub reflectoarele studioului de televiziune. Reflectoarele scenei încă o așteaptă... Englezii mi-au spus "Nelly Miracle" A.V. Oaspete în studio este doamna Nelly Miricioiu, pe care unii dintre dumneavoastră ați urmărit-o în spectacolele Operei Naționale Române din Iași, în transmisiunile radiofonice. Bine ați venit! "Che strano"... Parcă nici nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
milă. Te elimină în doi timpi și trei mișcări.... A.V. Cum v-ați adaptat în Anglia? N.M. Pentru mine, Anglia a fost foarte primitoare. A.V. Deși spiritul britanic este mai rece. N.M. Știu, m-am căsătorit cu un englez (râde)... Poate pentru că am fost doritoare de cultura lor, am fost doritoare de rafinamentul lor, pentru mine a fost o școală. Am fost bucuroasă că am ajuns într-o țară în care pot să învăț. Dar, lucrul cel mai important
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]