4,405 matches
-
a patra literă hibridă: - punte de trecere de la ...la d. Le întâlnim de asemenea, din 1840, în Mercur, „jurnal comercial al portului Brăilei“. Investigațiile, desigur, ar putea fi extinse. Ceva mai târziu, în volumul lui Grigore Alexandrescu, Suvenire și impresii, epistole și fabule (București, 1847, Tipografia lui C.A. Rosetti și Vinterhalder), ochiul descoperă cu încântare alte câteva năzdrăvănii: (media lui ... și b), (formă redusă a lui ), (media lui ...și l), în loc de p, în loc de ...... Ce sunt aceste semne grafice bizare? Niște
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
care să nu asocieze clasicismul și romantismul, fie prin alternanță, fie prin suprapunere. Cele două orientări se interferează sau coexistă la Asachi și Heliade, la Cârlova și Alexandrescu, la Negruzzi și Alecsandri. Cântărețul umbrelor solemne ale Coziei surâde voltairian în epistole, petrarchistul Asachi scrie balade în stil gotic, Alecsandri îl imită pe Hugo, dar se identifică sufletește cu Horațiu. De ce se petrec astfel lucrurile în literatura română? Pentru că intrarea mai târzie în contact cu Occidentul ne-a permis accesul simultan la
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
redactorul-șef al Luceafărului și-ar fi însușit manuscrisul Bucureștii văzuți de călătorii străini aparținând lui Paul Cernovodeanu 48. Contrând afirmațiile lui Fănuș Neagu și ale lui Nicolae Stoicescu, Eugen Barbu a trimis, la rândul său, redacției României literare o epistolă aparținând istoricului Paul Cernovodeanu, care apăra romanul Principele și pe autorul acestuia, condamnând folosirea abuzivă a numelui său de către Fănuș Neagu: "Stimate tovarășe Barbu, deoarece socotesc că ați fost pe nedrept acuzat de către scriitorul Fănuș Neagu în România literară că
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
human being condition, correspondence, diary. Așa cum există o artă a conversației, în care excelează extrem de puțini, există și o artă epistolară, reușitele în acest domeniu fiind infinit mai rare decât în alte genuri de proză. Puțini scriitori români au cultivat epistola ca literatură, ca artă literară, deși, în secolul al XIX-lea, un Ion Ghica, spre a da un exemplu de notorietate, a ilustrat eclatant posibilitățile speciei. Sensibilitatea postmodernă este mai receptivă la acest fenomen, dar în practica literară din ultimii
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în secolul al XIX-lea, un Ion Ghica, spre a da un exemplu de notorietate, a ilustrat eclatant posibilitățile speciei. Sensibilitatea postmodernă este mai receptivă la acest fenomen, dar în practica literară din ultimii ani remarcăm literaturizarea deliberată, mistificatoare a epistolei, care-și pierde astfel autenticitatea, prospețimea, relevanța existențială. Cele mai fascinante epistolare sunt acelea în care viața, trăitul glisează insesizabil în ficțiune, devenind mare literatură. De aceea, cred, avea întrucâtva dreptate Livius Ciocârlie să considere că "lectura corespondențelor poate contribui
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
din nevoia firească de comunicare și afecțiune a celui care, singur și izolat într-o lume coruptă, încearcă să supraviețuiască scriindu-și jurnalul, mărturie cutremurătoare a suferinței. Aspectele biografice nefericite, disimulate ironic sau pur și simplu trecute sub tăcere în epistole sunt amintite, mai puțin discret, în jurnal, conferind veridicitate și pregnanță reflecțiilor socio-politice. Când Ion D. Sîrbu își scrie jurnalul, o face ca un gest compensatoriu pentru o partidă care i se pare definitiv pierdută. Iarna ("totală și totalitară", după
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
punct de vedere, corespondența, ca de altfel întreaga operă a lui Ion D. Sîrbu, se vădește a fi o veritabilă "anatomie a suferinței", mascată ingenios în haina verbului sclipitor. Gary (cum îi spuneau prietenii) a scris cu pasiune, toată viața, epistole, fără a neglija însă creația literară propriu-zisă, opera ficțională. În studenție trimite scrisori, cu predilecție, femeilor (Ștefaniei Dorn îi expediază, după propriile mărturii, peste două sute), pe care le va fi sedus cu șarmul său irezistibil, evocat de Viorica Guy Marica
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
În studenție trimite scrisori, cu predilecție, femeilor (Ștefaniei Dorn îi expediază, după propriile mărturii, peste două sute), pe care le va fi sedus cu șarmul său irezistibil, evocat de Viorica Guy Marica într-un "portret al scriitorului la tinerețe"4. Aceste epistole nu au fost încă recuperate, cum nici cele către Blaga, confiscate, se pare, de Securitate. Dar, dintre colegii din Cercul Literar, autorul Jurnalului unui jurnalist fără jurnal era mai apropiat, și prin educație, și prin convingeri, de Deliu Petroiu, cu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
iubesc frumos și teribil pe soția mea; e integrată în ființa mea"10. Mâhnit, rănit în orgoliul său de opiniile nefavorabile sau rezervate ale criticii despre scrierile sale, declară undeva chiar că numai femeile îi pot înțelege literatura. Scriind întruna epistole, pe care le expediază în cele patru zări, Ion D. Sîrbu trăiește de fapt, ca într-un univers virtual, iluzia conversației libere, a dialogului viu cu ceilalți. Singurătatea o suportă greu, el, cel obișnuit a străluci acolo unde apărea, în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
supliciu privilegiul evaziunii în ficțiune, oferindu-și luxul libertății interioare, al lucidității, scriind pentru sertar și trimițând în eter "scrisori către bunul Dumnezeu". Citind aceste scrisori, avem totodată impresia că, asemeni personajelor din jurnal, cu care se întreține diaristul, destinatarii epistolelor se transformă cu toții, imperceptibil, în "ficțiuni ale singurătății", parteneri de dialog imaginar, dând autorului exilat la Craiova-Isarlâk șansa supraviețuirii, prin cuvânt, în literatură. Cred că Ion D. Sîrbu nu a ratat șansa aceasta. Bibliografie Opera lui Ion D. Sîrbu (selectiv
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
bine comportamentul vitelor, chiar dacă înțelegeau mai puțin figurile de stil din poeziile fiului lor. Impresionantă este și poezia "Scrisoare din tabără", semnată de Gh. Zaharia 39. Un fiu îi scrie de pe frontul de est tatălui său. Iată cum își încheie epistola: Iar de-ai s-auzi cum bubuie katiușa, Să nu-nchizi ușa! Să ieși înveselit în prag, Cu ea vin eu, fecioru-ți drag. Și-apoi să te repezi în cramă Și-ntr-un clondir, așa, de seamă, Să scoți din
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nefiresc și de rușinos - blestem de oraș -/ eu, draga mea, n-am să te pot bate niciodată." (Scrisoare nouă). Textul se constituie tocmai pe înșelarea, am spune chiar fentarea orizontului de așteptare. Eul liric adoptă o convenție literară, aceea a epistolei, ar trebui să fie o scrisoare de dragoste, dar respectarea clișeului literar se oprește aici. Are câteva elemente ale tradiției poetice, visul comun, promisiunea, motivul sărutului, dar toate se transformă în elemente accesorii ale unui cadru bulversant. Se refuză și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
învățat filosofie arabă// Le iau la bătaie.../ Se ascund în praful de pe rafturile bibliotecii/ (...) La mari intervale/ organizează mitinguri./ Cum le prind, le snopesc în bătaie// Ele știu că astfel nu rezolvă nimic./ Eu știu că astfel nu rezolv nimic." (Epistola IV). Se pune în discuție aici inerția limbajului care nu reușește să iasă din tiparele prestabilite. În cazul poeziei albatrosiste, drumul trasat de avangardă nu a fost total depășit și, în consecință, creatorul se îndreaptă cu violență împotriva poemului, împotriva
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
relatarea a fost de a le "spune sprietenilor săi adevărul, împotriva tuturor scriitorilor mincinoși de balade" (5). Astfel el a lovit direct în invenția liberă a scriitorilor de balade care își bazau operele pe evenimente reale. Într-adevăr, în dedicația epistolei, el notează că un scriitor de balade a scris că el a dansat de fapt în orașul New-Market, "un oraș de care nu m-am apropriat niciodată" (3). Scopul său era de a clarifica lucrurile, așa cum spune o maximă jurnalistică
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
e activă în numele și cu puterea Mântuitorului Iisus Hristos. Pilda samarineanului milostiv e ilustrativă și concludentă! Pe temeiul Evangheliei Domnului au propovăduit și au lucrat Sfinții Apostoli îndată după Pogorârea Duhului Sfânt și după întemeierea Bisericii. Faptele Sfinților Apostoli și Epistolele din Noul Testament dau mărturie despre filantropia activă creștină. Pot fi amintite doar mesele agape sau ale iubirii creștine, ajutorarea văduvelor și a orfanilor, a bolnavilor incurabili, toate manifestările minunate ale puterii Duhului Sfânt lucrând prin Sfinții Apostoli pentru îndepărtarea suferințelor
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
împărăteasa Teodora, l-au convins pe Iustinian ca pentru a împăca pe monofiziți cu Biserica Ortodoxă, ar trebui să fie condamnate "cele trei capitole", adică scrierile lui Teodoret de Cir contra lui Ciril al Alexandriei și contra sinodului din Efes; epistola lui Ibas din Edesa adresată episcopului Maris din Ardasir (Persia) și persoana și opera lui Teodor de Mopsuestia. La anul 544, împăratul va da un edict teologic de condamnare a "celor trei capitole". Primii apuseni care au pornit în public
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
jumătate de normă, atent totuși la slujbă (în dubla sa accepțiune de serviciu și de ritual). 5 ianuarie 2009 Termenul de provincial, astăzi cu o evidentă conotație negativă, peiorativă, nu a fost așa dintotdeauna. În ale sale, celebre, Les Provinciales, epistole scrise unui provincial de către unul dintre prietenii săi, Blaise Pascal punea în discuție - dincolo de disputele teologice și morale - funcția esențială pe care și-o asumă provincia: distanța critică și, dacă e cazul, nesupunerea față de autoritatea centrală (fie ea instanță a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
rațiunii, menită să Îmbine utilul cu plăcutul, să exprime adevărul, identificat cu binele și frumosul. În teoria genurilor literare, clasicismul respectă puritatea speciilor literare; aceasta presupune o anumită specializare a scriitorilor. Speciile lirice clasice sunt: idila, oda, epigrama, rondelul, satira, epistola. Specii epice: epopeea, fabula; Speciile dramatice sunt: tragedia și comedia. Sunt considerate specii superioare: oda, epopeea, tragedia; iar specii inferioare: satira, epigrama, fabula, comedia. Personajul literar clasic reprezintă un tip ideal, cu Însușiri morale Înalte, căutat În rândul nobilimii și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unui dicționar finlandez-suedez-latin. Îi urmează diverse glosare, dicționare de proverbe, colecții de ghicitori, de povestiri, mitologii, gramatici. Primul ziar finlandez își datorează apariția activității unei societăți (Aurora) și datează din 1775. Se dezvoltă și retorica, prin mai multe incantații și epistole, se acordă importanță mitologiei locale, superstițiilor, naturii și vieții grele într-un ținut vitregit precum cel al Laponiei. Într-un cuvânt, finlandeza începe să devină un idiom propriu, iar lupta pentru identitate și libertate capătă noi forme de manifestare. Prin
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
aparținând lui Gabriel Calamnius, publicată după moartea acestuia, în 1755. Mai târziu, sunt demni de subliniat doi poeți de stil rococo: Carl Michael Bellman, (1740-95), de naționalitate suedeză și contele Gustaf Filip Creutz (1731-85) născut pe tărâmuri finlandeze. Bellman scrie Epistolele lui Fredman 25 (și nu Epistolele lui Bellman, așa cum puțin neclar apare în cartea lui Kirstinä26) și ele sunt menite să fie, în fapt, niște imnuri dedicate trăirilor plenare, bahice, în deplină armonie cu un concept nou, un carpe diem
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
moartea acestuia, în 1755. Mai târziu, sunt demni de subliniat doi poeți de stil rococo: Carl Michael Bellman, (1740-95), de naționalitate suedeză și contele Gustaf Filip Creutz (1731-85) născut pe tărâmuri finlandeze. Bellman scrie Epistolele lui Fredman 25 (și nu Epistolele lui Bellman, așa cum puțin neclar apare în cartea lui Kirstinä26) și ele sunt menite să fie, în fapt, niște imnuri dedicate trăirilor plenare, bahice, în deplină armonie cu un concept nou, un carpe diem scandinav iluminist. Creutz a lăsat posterității
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Mikael Karvajalka: tinerețea lui Mikael Karvajalka și nemaipomenitele lui aventuri prin multe țări ale lumii până în anul 1527, povestite cu sinceritate de el însuși, în zece cărți, traducere de Teodor Palic, Iași, Polirom, 2005. Waltari, Mika, Secretul împărăției: cele unsprezece epistole ale lui Marcus Mezentius Manilius din primăvara anului 30, traducere de Teodor Palic, Iași, Polirom, 2007. Waltari, Mika, Motanul chinez, traducere de Teodor Palic, Helsinki, Albion, 2000. Wright, Georg Henrik von, Explicație și înțelegere, traducere de Mihai D. Vasile, București
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
partea regimului Ceaușescu (a nu se trece cu vederea vreo notă de subsol, toate citatele sunt foarte bine alese). Un alt pasaj savuros vine dintr-o scrisoare a lui I.D. Sârbu adresată Marianei Șora: „Așteptam de la Papa din Păltiniș o epistolă către mitici, o analiză a lichelismului, lașității, bizantiniei și semidocției noastre thraco-getice. El, nimic: «să facem o școală ca o echipă de fotbal: doar 12 genii, plus rezerve; și să îi creștem ca pe niște genii de viitor, gata să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
lucrurilor”, „ea nu-l învață lucrurile înșile, ci-l învață a vedea” (Opere, vol. VII, Ed. Academiei, 1977, pag. 224) lumea esențelor, ceea ce este dincolo de aparențe. Pentru tânărul Eminescu poezia este fantezie („mama imaginelor - fantazia” - scria studentul vienez într-o epistolă către 39 Iacob Negruzzi, cf. Ed. cit., vol. XVI, 1989, pag. 34) și „reflecțiune”, concepte corespunzătoare ochiului din afară și ochiului dinlăuntru („Iară ochiu-nchis afară înlăuntru se deșteaptă” - Scrisoarea a III-a). Așadar, poesis (poezia) recreează lumea sensibilă, iar sofia
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
lucrurilor”, „ea nu-l învață lucrurile înșile, ci-l învață a vedea” (Opere, vol. VII, Ed. Academiei, 1977, pag. 224) lumea esențelor, ceea ce este dincolo de aparențe. Pentru tânărul Eminescu poezia este fantezie („mama imaginelor - fantazia” - scria studentul vienez într-o epistolă către 39 Iacob Negruzzi, cf. Ed. cit., vol. XVI, 1989, pag. 34) și „reflecțiune”, concepte corespunzătoare ochiului din afară și ochiului dinlăuntru („Iară ochiu-nchis afară înlăuntru se deșteaptă” - Scrisoarea a III-a). Așadar, poesis (poezia) recreează lumea sensibilă, iar sofia
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]