32,222 matches
-
în dosarele nr. 2.772D/2019, nr. 2.775D/2019-nr. 2.777D/2019, autorii susțin că acestea sunt contrare art. 1 alin. (3) și (5), art. 21, art. 124 și art. 126 alin. (1), (2) și (3) din Constituție. În acest sens se arată, în esență, că textele de lege criticate trebuie să asigure aplicabilitatea legii și nu ambiguitatea ei, respectiv obligarea judecătorilor de a se supune unor interpretări limitative și ambigue pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Prevederile de lege supuse controlului
DECIZIA nr. 427 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263124]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 12 mai 2021, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. ... 50. Astfel, prin Decizia nr. 182 din 16 martie 2021 și Decizia nr. 506 din 13 iulie 2021, Curtea Constituțională a constatat, în esență, că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, clarifică modul de interpretare și aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute
DECIZIA nr. 427 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263124]
-
măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie. În consecință, Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor art. 169^1 alin. (4
DECIZIA nr. 427 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263124]
-
procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, că dispozițiile constituționale și convenționale invocate nu sunt incidente în cauză. ... 57. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea a reținut că acestea se referă, în esență, la două aspecte: un prim aspect vizează pretinsa lipsă de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 169^1 din același act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conținutul dispozițiilor
DECIZIA nr. 427 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263124]
-
că va aprecia întregul ansamblu probatoriu în mod obiectiv, în absența oricăror influențe exterioare care să îi afecteze libertatea de a ajunge la o soluție bazată exclusiv pe propria argumentare rațională. Interpretarea obligatorie dată de instanța supremă se integrează în esența textului de lege interpretat, explicând înțelesul acestuia, clarificând modul său de aplicare și evidențiind semnificația corectă a conținutului său normativ, fără să impună însă judecătorilor care urmează să îl aplice soluții prestabilite pentru situații date, ci permițând coroborarea acestuia, în
DECIZIA nr. 427 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263124]
-
sunt de actualitate, raportat la specificul speței. ... 7. Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale criticate au, în esență, un conținut asemănător cu cele ale art. 56 din Codul de procedură civilă din 1865, asupra cărora Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, constatând conformitatea acestora cu dispozițiile Legii fundamentale. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
consacră dreptul de acces liber la justiție și la un proces echitabil (Decizia nr. 80 din 12 februarie 2019, paragraful 14). ... 16. Totodată, Curtea a observat că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate au un conținut normativ similar, în esență, cu cel al art. 56 din Codul de procedură civilă din 1865, care stabilea că „Apelul sau recursul făcut de cel care intervine în interesul uneia din părți se socotește neavenit, dacă partea pentru care a intervenit nu a făcut
DECIZIA nr. 448 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263609]
-
alcool pur în sânge. Așa cum s-a reținut prin Decizia Curții Constituționale nr. 732 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015, trebuie avut în vedere că este de esența infracțiunilor de pericol faptul că acestea se consumă la momentul săvârșirii lor. Or, în cauză, inculpatul consumând alcool și după producerea accidentului, însă înainte de recoltarea probelor biologice, așa cum rezultă din probatoriul administrat, prima instanță nu a putut fi
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
întrunirea elementelor de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 336 din Codul penal, sub aspectul îndeplinirii condiției vizând existența unei îmbibații alcoolice de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. În susținerea concluziei de mai sus s-a arătat, în esență, că prin art. 90 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 (în forma anterioară datei de 1 februarie 2014) era incriminată fapta conducătorului de vehicul sau a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, ori a examinatorului autorității competente
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
de a se conforma prescripției legale. (...) Condiția ca îmbibația alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge să existe la momentul prelevării mostrelor biologice plasează, astfel, consumarea infracțiunii la un moment ulterior săvârșirii ei, în condițiile în care de esența infracțiunilor de pericol este faptul că acestea se consumă la momentul săvârșirii lor. Odată cu oprirea în trafic încetează starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite de dispozițiile art. 336 din Codul penal, astfel încât, raportat la momentul prelevării mostrelor
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, sunt redactate cu suficientă precizie, claritate, permițând destinatarilor legii să își conformeze conduita și să înțeleagă consecințele ce decurg din nerespectarea normelor prescrise, fiind conforme cu garanțiile dreptului la un proces echitabil. În esență, Curtea Constituțională a apreciat că prezumția legală prevăzută de art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, răspunde criteriilor constituționale de previzibilitate, principiului legalității incriminării și nu înlătură prezumția de nevinovăție. Astfel, în considerentele Deciziei
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
Absența unei astfel de interdicții ar determina, de altfel, dificultăți în stabilirea cu exactitate a stării conducătorului auto la momentul producerii accidentului, or, determinarea cât mai exactă a acestei stări este deopotrivă în interesul apărării, al organului constatator și, în esență, al respectării principiului aflării adevărului“. Caracterul obligatoriu al considerentelor deciziilor pronunțate de instanța de contencios constituțional a fost stabilit prin Decizia nr. 223 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
de Ben Hammamia Amine într-o cauză având ca obiect solicitarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București pentru luarea măsurii de declarare ca indezirabil a autorului excepției. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile art. 86 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, potrivit cărora sesizarea se judecă în camera de consiliu, sunt neconstituționale deoarece măsura judecării în camera de consiliu este disproporționată, nu servește niciunui interes public și
DECIZIA nr. 420 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263603]
-
paragrafele nr. 24, 51 și 52), Hotărârea din 15 februarie 2011, pronunțată în Cauza Geleri împotriva României (paragrafele nr. 43 și 60), și Hotărârea din 15 octombrie 2020, pronunțată în Cauza Muhammad și Muhammad împotriva României (paragraful 115)]. ... 30. În esență, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza Muhammad și Muhammad împotriva României a considerat că, pentru a putea să beneficieze de protecția art. 1 din Protocolul 7, un străin pentru care s-a solicitat „expulzarea“ pentru motive de securitate națională
DECIZIA nr. 420 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263603]
-
așadar nu există nicio justificare pentru care angajatorul să nu acorde sporul pentru condiții deosebit de periculoase și sporul pentru condiții deosebite de muncă. ... 13. Pârâtul a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată, susținând, în esență, că sporurile prevăzute de articolul unic lit. A pct. 1 și 2 și lit. B pct. 8 din anexa nr. 2 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 se acordă pentru activitatea desfășurată în cadrul programului de muncă. Cum
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
salarizare și trebuie incluse în salariul lunar, iar activitatea de gardă trebuie salarizată tarifar prin raportare doar la salariul de bază, fără posibilitatea adăugării sporului pentru condiții deosebit de periculoase. ... 16. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, susținând, în esență, că prima instanță a reținut în mod greșit aplicabilitatea Deciziei nr. 59 din 28 septembrie 2020, prin raportare la obiectul cauzei cu care a fost învestită, și, față de prevederile art. 8 și 11 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
și Asociații, într-o cauză având ca obiect anularea unor decizii de impunere, printre care și o decizie prin care s-a stabilit un debit aferent contribuției la asigurările de sănătate. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că textul de lege criticat reglementează o taxă ascunsă sub forma unei cotizații în schimbul căreia nu este oferită nicio contraprestație. Agenția Națională de Administrare Fiscală este responsabilă doar cu colectarea taxei, și nu cu prestarea unui serviciu de sănătate
DECIZIA nr. 350 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262398]
-
dispozițiilor art. 4 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepția a fost ridicată de Elena Radu într-o cauză având ca obiect contestația formulată împotriva măsurii de carantină. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că Legea nr. 136/2020, în ansamblu, este neconstituțională în raport cu prevederile art. 141 din Constituție privind Consiliul Economic și Social coroborate cu cele ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept și alin. (5) privind principiul securității juridice
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
în anulare formulate în contencios administrativ, și nu pe calea excepției de nelegalitate, respectiv dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, Curtea reține că, în jurisprudența sa, s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitate acestora, statuând, în esență, că prin excluderea actelor administrative cu caracter normativ din sfera de control, pe calea excepției de nelegalitate, se urmărește un scop legitim, respectiv asigurarea securității raporturilor juridice și respectarea competenței instanțelor specializate. De asemenea, admiterea acțiunii în anulare a unui
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
structuri ar trebui să o aibă, și afectează inclusiv independența funcțională/operațională a instituțiilor, de vreme ce procurorii șefi, pentru a avea o finanțare corespunzătoare, depind de voința procurorului general al României, care este numit politic. ... 51. Se arată că de esența luptei anticorupție și împotriva crimei organizate este asigurarea independenței reale, efective a structurilor (parchetelor) și procurorilor care funcționează în acest domeniu. Este necesară menținerea consacrării legislative a principiului autonomiei și independenței funcționale a Direcției Naționale Anticorupție, acest principiu constituind garanția
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
să fie reglementate prin lege specială. ... 89. Guvernul a transmis Curții Constituționale punctul său de vedere, prin Adresa cu nr. 7/7.803/2022 din 1 noiembrie 2022, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 7.803 din 3 noiembrie 2022, prin care consideră, în esență, că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 90. Cu privire la criticile de natură extrinsecă arată că există o jurisprudență constantă a instanței constituționale, care, în mai multe rânduri, a respins ca neîntemeiate critici similare celor din prezenta cauză (Decizia nr.
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
precum și ale art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze obiecția de neconstituționalitate. ... (2.) Analiza obiecției de neconstituționalitate (2.1.) Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă 118. Curtea observă că autorii sesizării susțin, în esență, că legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3)-(5), art. 69 alin. (2), art. 75, art. 76 alin. (3) și art. 148 din Constituție, deoarece, pe de-o parte, a fost avizată
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
criticat și, prin urmare, nu poate primi critica privind neconstituționalitatea legii adoptate în lipsa avizului Comisiei de la Veneția. ... (2.2.) Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă 129. În ceea ce privește prevederile art. 13 din lege se susține, în esență, că menționarea respectării „principiului continuității“ este imprecisă, nefiind clar dacă se referă la principiul continuității activității de judecată sau la principiul continuității completului de judecată. ... 130. Curtea observă că textul criticat se regăsește în prezent într-o formă identică în
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
se face este strict determinată, de maximum un an, și, de asemenea, se realizează numai cu acordul judecătorului. Ca atare, nu pot fi reținute criticile formulate. ... 136. În ceea ce privește prevederile art. 28 din lege, autorii sesizării consideră, în esență, că este important pentru completul de 5 judecători să-și poată schimba jurisprudența în condiții mai lesnicioase decât o întreagă secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Se susține că a condiționa aceasta de acordul Secțiilor Unite ar putea
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt enumerate la art. 31 alin. (1) din lege, iar cele ale adunării generale a judecătorilor Înaltei Curți sunt precizate expres la art. 32 alin. (2) din lege. Astfel, în esență, colegiul de conducere aprobă Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă, precum și statele de funcții și de personal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție; aprobă înființarea completurilor de judecată, compunerea acestora și listele de permanență corespunzătoare; organizează și supraveghează
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]