6,312 matches
-
unul dintre cele mai profunde fundamente ale matematicii. Majoritatea manualelor îi repetă pe greci și spun că geometria a apărut din nevoile egiptenilor de a studia terenul după fiecare inundație a fluviului Nil, dar eu o atribui mult mai mult esteticii și, respectiv, mult mai puțin utilității imediate, decât o fac cei mai mulți istorici ai matematicii. Al treilea aspect al matematicii, numerele, a apărut în urma calculului. Atât de fundamentale sunt numerele, încât un matematician celebru a spus odată că "Dumnezeu a făcut
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
noi, dar, așa cum am arătat în exemplul folosit deja, observăm că în simpla dezvoltare a unui concept ca acela de număr am optat pentru extensii care erau doar parțial controlate de necesitate și, adesea, după părerea mea, mai mult de estetică. Am încercat să facem din matematică un lucru consistent, frumos, și astfel am obținut un număr uimitor de aplicații de succes în lumea reală. Ideea că teoremele decurg din postulate nu se confirmă la o simplă observație. Dacă teorema pitagoreică
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
constă nu în consecințele, ci în conținutul ei. A mai rămas doar un punct, pe care-l voi expune foarte pe scurt, nu pentru că este neinteresant, ci pentru că este dificil și pentru că nu am calificările necesare unei discuții serioase despre estetică. Frumusețea teoremei matematice depinde în mare măsură de seriozitatea ei, așa cum, în poezie, frumusețea unui vers depinde de anumite îmbogățiri ale semnificației ideilor pe care le conține. Am citat două rânduri ale lui Shakespeare ca exemplu pentru frumusețea absolută a
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
regulat. De aici reiese o concluzie mai degrabă ciudată, aceea că matematica pură este cum nu se poate mai clar mai mult utilă decât aplicată. Un matematician pur pare a fi avantajat atât pe latura practică, cât și pe cea estetică. Deoarece ceea ce este folositor mai presus de toate este tehnica, și tehnica matematică se predă mai ales cu ajutorul matematicii pure. Sper că nu trebuie să mai spun că încerc să bârfesc fizica matematică, un subiect splendid, cu probleme formidabile în
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
de filosofi care au privilegiat văzul în dauna celorlalte simțuri: "Zadarnic am sta să căutăm reflecții, fie ele și modeste, sau analize demne de acest nume referitoare la mirosuri, parfumuri și miresme în lucrări de filosofie consacrate judecății de gust, esteticii, analizei sentimentelor, emoțiilor și percepțiilor artistice. Totul pentru ochi! Și, de asemenea, o bunăvoință față de ureche, pentru că aceste două organe țin lumea la distanță, spre deosebire de gust, de pipăit și de miros, care presupun carnea și trupul în totalitatea lui". (Onfray
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
care făcea din ea un manual de etică, un tratat despre ideal. Într-adevăr [...], conținutul tehnic al educației grecești a evoluat profund, reflectând profundele transformări ale civilizației în ansamblul ei; singură etica lui Homer este cea care, alături de valoarea sa estetică imperisabilă, putea păstra o forță de influențare permanentă". (Marrou, 1997, p. 35) 3.2. Prezentul și influența educativă a modelelor Mircea Eliade vorbea de "miturile lumii moderne" și de rolul mass-media în fabricarea și promovarea lor; ideea este că astăzi
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și punând în mișcare un vast proces de transformare 49. Teoreticienii nihilismului rus s-au angajat într-o revoltă antiromantică și antimetafizică a "fiilor împotriva părinților", contestând autoritatea și ordinea existente și atacând mai ales valorile religiei, ale metafizicii și esteticii tradiționale, considerate ca "nimicuri", ca iluzii destinate pieirii. Mișcarea nihilistă rusă a fost adesea mai curând dogmatică și rebelă decât critică și sceptică, subjugată de imperativul negării cu orice preț, al acționării în orice condiții, nu contează dacă printre ruine
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Oblomov (1856) de Goncearov, ce reprezenta nobilimea pasivă și conservatoare, a devenit promotorul unui radicalism democratic și progresist pe care dorea să-l răspândească prin intermediul literaturii și al romanului. (Din el se va inspira Lukács cu realismul său critic și estetica marxistă). Contestând cu hotărâre idealul artei ca scop în sine (Razrujenie estetiki, 1865: Distrugerea esteticii), Pisarev a dus nihilismul la consecințele sale extreme lăsând deoparte orice rămășiță de antropologism sau moralism și a acceptat în sens pozitiv apelativul de "nihilist
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
democratic și progresist pe care dorea să-l răspândească prin intermediul literaturii și al romanului. (Din el se va inspira Lukács cu realismul său critic și estetica marxistă). Contestând cu hotărâre idealul artei ca scop în sine (Razrujenie estetiki, 1865: Distrugerea esteticii), Pisarev a dus nihilismul la consecințele sale extreme lăsând deoparte orice rămășiță de antropologism sau moralism și a acceptat în sens pozitiv apelativul de "nihilist" popularizat de Turgheniev (Bazarov, 1862). Dar adevăratul creier al nihiliștilor din anii șaizeci a fost
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Erlösung, 1876), după un anume ecou inițial, a căzut repede în uitare, fiind redescoperită abia recent 59. Luând ca model Lumea ca voință și reprezentare, acesta pune la punct un sistem al pesimismului în șase părți: "Analitica facultății cognitive", "Fizica", "Estetica", "Etica", "Politica", "Metafizica", la care adaugă o anexă despre "Critica doctrinelor lui Kant și Schopenhauer". Totul se întemeiază pe o ontologie negativă care pornește de la principiul potrivit căruia "neființa este de preferat ființei". În explicarea facultății de cunoaștere, Mainländer urmează
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
secolelor? Noi ne delectăm cu ceea ce voi numiți coruperile noastre stilistice și îi delectăm împreună cu noi pe rafinații rasei noastre și ai vremii noastre. Problema este de a ști dacă excepția noastră nu este o aristocrație și dacă, în ordinea esteticii, pluralitatea sufragiilor nu reprezintă altceva decât pluralitatea ignoranțelor 76. Din aceste rânduri se desprinde clar idealul aristocrației estetice pe care Bourget îl cultivă și pe baza căruia el justifică idealul marelui artist. Deoarece între individ și societate există un raport
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Nietzsche. Prin determinarea pe care a dat-o libertății, el ar fi dat curs "scepticismului celui mai influent din toate timpurile"135. Dar rațiunea cea mai profundă pentru care Broch se îndepărtează definitiv de Nietzsche constă în primatul eticii asupra esteticii pe care acesta intenționează să-l impună, modificând în același timp și funcția artei: dacă la Nietzsche, aceasta este o funcție a vieții concepute în mod nihilist ca pură voință de putere, la el devine în schimb expresie și deschidere
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
entzauberten Welt. Philosophischer Extremismus zwischen den Weltkriegen, Fink, München, 1989. Bonesio, L. (ed.), Ernst Jünger e il pensiero del nichilismo, Herrenhaus, Bergamo, 2002. Bonola, M., "Al muro del nulla. Heidegger, Jünger e l'al di là del nichilismo", Rivista di Estetica, 23, 1983, pp. 131-150. Boutot, A., Heidegger et Platon. Le problème du nihilisme, PUF, Paris, 1987. Bréhier, E., recenzie de A. De Waelhens, La Philosophie de M. Heidegger, Revue philosophique de la France et de l'Étranger, 133, 1942-1943, pp. 165-169
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care o incumbă acea realitate. Este vorba de detectarea unei zone profunde a sensibilității umane existentă în noi, dar de cele mai multe ori ignorată și de care devenim conștienți în momentul în care suntem puși în rezonanță cu opera. În viziunea esteticii, orice operă de artă include un mesaj ce se transmite printr-un limbaj propriu. Caracteristic pentru acest mesaj este faptul că în procesul receptării lui se răsfrânge asupra laturilor și zonelor personalității umane: intelectuală, afectivă, morală. În esență, educația estetică
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
posibilitatea de practicare a handbalului de la o vârstă foarte mică până la una destul de Înaintată - reprezintă premisele care au stat la baza fenomenului de creștere a numărului de practicanți și simpatizanți. Dimensiunea educație fizică - alături de celelalte laturi ale educației (intelectuală, morală, estetică etc.) vine să completeze activitățile de formare- dezvoltare a personalității umane, aflată Într-un proces de „reașezare” În funcție de solicitările tot mai intense ale societății postmoderne. Astăzi, jocul poate Îndeplini diverse funcții În procesul pedagogic: mijloc și metodă eficientă de instruire
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
în senologie, Mihai Pricop, 266 pag., 1.200.000 lei • Éléments des syntaxe du français parlé, Sanda-Maria Ardeleanu, Raluca Balațchi, 188 pag., 170.000 lei • Electoratul din România în anii democrației parlamentare (1919-1937), Sorin Radu, 356 pag., 243.000 lei • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard Shusterman, 304 pag., 245.000 lei • Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus, 104 pag., 140.000 lei • Memoria autobiografică, Ticu Constantin, 388 pag., 350.000 lei • Pedagogie postmodernă, Emil
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și să descrie din nou după ce a descris, trecând de la un obiect la altul, fără altă cauză decât mișcarea privirii și a gândului, ca și cum ne-ar spune: Ați văzut furtuna; acum o să vedeți calmul și seninătatea". (1787: II, 442) Pentru estetica clasică, defectul major al descrierii constă în faptul că nu conține niciordine, nici limite și pare, din această cauză, supusă capriciilor autorilor. Critica este unanimă, de la Marmontel la Valéry, trecând pe la Viollet-le-Duc: Orice compoziție cât de cât reușită trebuie să
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
plan, ceea ce, după părerea sa, nu este cazul povestirii. Spre deosebire de această sentință fără drept de apel și de această anarhie, mișcare, acțiune și ordine existente aproape prin definiție, povestirea corespunde în mod aproape firesc idealului atât de mult scandat de către estetica clasică. Ceea ce J. Ricardou va numi mai târziu (1978) "beligeranță textuală" este la fel percepută și de către Wey, la mijlocul secolului trecut " În descrierile lungi, măsura măiestriei este dată atunci când faci să fie atât de captivante, încât să poți evita încetinirea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ideea unor structuri pe baza cărora are loc construcția identității, alterității și imaginii, însă nu există niciun argument valid care să susțină ideea unor conținuturi moștenite ale acestora, așa cum vedeam că se întâmplă la nivelul arhetipului. Într-un studiu despre estetica alterității, Karl Ulrich Syndram consideră că imaginile stereotipale despre diferite națiuni intră în imaginar și în tradiție prin intermediul literaturii, reprezentările literare generând un imaginar cvasi-geografic care este legat din punct de vedere structural de lumea reală, întrucât conținutul imaginarului determină
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de modalitățile și formele în care acesta este cunoscut, forme care exced, de cele mai multe ori, filtrul rațional. În acest sens, dacă este vorba despre o logică în cadrul acestei construcții, cu siguranță că nu poate fi vorba decât de una simbolică, estetica alterității oferind, "prin implicațiile ei sociale și politice o perspectivă asupra felului cum cultura se referă la identitate și diferențiere"389. Devenirea întru celălalt subliniează și faptul că între identitate și alteritate există o zonă a interacțiunii și influenței reciproce
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
adus lui Ovidiu, după două milenii de la relegarea sa la Tomis. 4. Programul nostru de integrare a operei lui Demetrio Marin în cultura română cuprinde, pe lîngă cele trei volume, deja traduse și tipărite, încă un volum cu studii de estetică și alt volum cu studii de filologie creștină. În aceste domenii, s-a scris neașteptat de puțin în exegeza din țara noastră. Prin aceste cărți, învățatul român care a trăit, ca Ovidiu, departe de patria sa, se va întoarce în
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a înțeles că plăcerea estetică nu e un dat imuabil, ci o variabilă ce se negociază mereu, dinspre prezent spre trecut). În fond, după cum remarca Hans Robert Jauss, problema catharsis-ului "se pune numai în cadrele conceptuale prescrise de o estetică a reprezentării", focalizată pe acele tipuri de texte care să legitimeze autoproiecția empatică, identificarea receptorului (cititor sau spectator) cu un "model", sau, după cum am precizat, participarea imaginară la "acțiune", contemplarea globală a dramei. De aceea, tot în Poetica lui Aristotel
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
să-și întoarcă fața de la trecut, fără să înțeleagă de fapt că trecutul continuă să trăiască oricum, până și în cele mai "progresiste" forme de artă76. Prin urmare, modernismul "retro" se arată înclinat să reconfigureze polemic, pe lângă multe altele, însăși estetica presupus anacronică a melodramei, prin prisma unei sensibilități nostalgic-elegiace și a unei lucidități care se raportează la trecut ca la o dureroasă absență, dar și, compensativ, ca la o iluzie paradisiacă menită a camufla (făcând suportabile, prin transfigurare artistică) neantul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
teatrului, conform căreia artistul trebuie să-și piardă urmele în operă și să devină invizibil, asemeni lui Dumnezeu, pentru a-și putea privi impasibil "creația"- "spectacol" de undeva, din spatele cortinei, ca un regizor. Altfel spus, Flaubert deteatralizează proza și înlocuiește estetica reprezentării, de factură pur teatrală, cu o estetică "analitică", a percepției ironic-demistificatoare ce rupe vraja, făcând practic imposibilă identificarea cititorului/ spectator cu vreun "personaj" oarecare (de aici și reproșul imoralității operei sale, într-o epocă a triumfului imaginației melodramatice). Or
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
urmele în operă și să devină invizibil, asemeni lui Dumnezeu, pentru a-și putea privi impasibil "creația"- "spectacol" de undeva, din spatele cortinei, ca un regizor. Altfel spus, Flaubert deteatralizează proza și înlocuiește estetica reprezentării, de factură pur teatrală, cu o estetică "analitică", a percepției ironic-demistificatoare ce rupe vraja, făcând practic imposibilă identificarea cititorului/ spectator cu vreun "personaj" oarecare (de aici și reproșul imoralității operei sale, într-o epocă a triumfului imaginației melodramatice). Or, estetica melodramei definită și ca formă pur experimentală
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]