4,858 matches
-
ierni geroase; -influențe scandinavo-baltice: în Grupa Nordică a Carpaților Orientali și Podișul Sucevei, cu temperaturi scăzute; -influențe pontice:pe litoral, cu amplitudini termice mai mici. Pe teritoriul țării predomină circulația aerului din partea de vest (vânturile de vest). Frecvent, în jumătatea estică a țării și în Câmpia Română, bate din nord-estul continentului crivățul, un vânt geros iarna și uscat vara, determinând existența unor temperaturi scăzute iarna (între -6°C și 0°C) și secete vara (peste 23°C). În anumite depresiuni submontane
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
ebraică: פְּרָת "Perath"; în kurdă: "Ferat"; în azeră: "Fərat"; în persana veche: "Ufrat"; în siriacă: ܦܪܬ "Frot" sau "Prâth"; în turcă: "Fırat"; în akkadiană: "Pu-rat-tu") este un mare râu ce formează limita vestică a Mesopotamiei, limita estică a acesteia fiind constituită de un alt mare râu, Tigrul. Atât ul cât și Tigrul izvorăsc în Turcia și se varsă, reunite, pe teritoriul Irakului, în Golful Persic. În Biblie Pământul Făgăduinței promis de Dumnezeu lui Avraam și descendenților săi
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
potențială campanie germană împotriva Poloniei. În anexa secretă a tratatului, germanii și sovieticii căzuseră de acord asupra împărțirii Europei Răsăritene, inclusiv a Poloniei, în două sfere de influență. Treimea vestică a Poloniei urma să revină Germaniei, iar cele două treimi estice, Uniunii Sovietice. Deși serviciile de informații ale Aliaților occidentali ajunseseră în posesia datelor concrete despre trocul germano-sovietic cu privire la Europa Răsăriteană, prevederile anexei secrete ale tratatului nu au fost aduse la cunoștința guvernului polonez. Atacul german trebuia dat inițial la ora
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
suprem polonez, mareșalul Edward Rydz-Śmigły, a ordonat retragerea trupelor în sud-est, spre așa numitul capul de pod românesc. Între timp, germanii strângeau încercuirea forțelor poloneze de la vest de Vistula, (în regiunea Łódź și în jurul Poznańului), înaintând mai adânc în Polonia estică. Varșovia, aflată sub bombardamente aeriene intense încă de la începutul războiului, a fost atacată de trupele terestre pe 9 septembrie și a fost asediată pe 13 septembrie. În acest timp, germanii ajunseseră în fața orașului Lwów. Pe 24 septembrie, 1.150 de
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
Dacia Inferior (Oltenia) și Dacia Superior (Banatul și o bună parte a Transilvaniei). [...] Domițian a împărțit (86 e.n.) în două marea provincie Moesia de la nord de Haemus (Balcani). Partea vestică a acesteia avea să fie numită Moesia Superior, iar cea estică, inclusiv Dobrogea, Moesia Inferior. v. p. 13 ș.u.” Mihai Gramatopol a mai scris: „Această cărțulie a fost scrisă pentru cei ce asemenea lui Gogu nu și-au vândut sufletul, ca Ion și Vasile, fără să știe, și pentru cei
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
lui sedimentar. Intercalațiile de amfibolite și gnaise, ca și o parte din numeroasele lentile de cuarț și pegmatite din cadrul cristalinului getic, se înscriu în relieful munților Godeanu, alcătuind vârfuri mai înalte, abrupturi cu microrelief framântat sau stânci izolate. La extremitatea estică, sedimentarul pânzei, format din conglomerate și gresii permiene, alcătuiește un relief specific de dezagregare. Formațiunile sedimentare ale autohtonului, reprezentate în special prin calcare, gresii, conglomerate, marno - calcare, argile jurasice și cretacice, apar în versantul nordic al masivului, iar în valea
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
sunt văile Șuculețul și Bistra Mărului. sunt accesibili dispre mai multe zone, dinspre valea sau culoarul Bistra (localitatea Bucova, Caraș-Severin, fiind un bun punct de plecare), dinspre Hațeg aflat în județul Hunedoara, dinspre Poiana Mărului, dinspre Munții Godeanu, dinspre partea estică a munților Retezat, respectiv dinspre mai multe localități de pe culoarul Timiș - Cerna, aflate la sud de Caransebeș pe drumul spre Orșova. În munții Țarcu predomină sisturile cristaline slab metamorfozate, străpunse de masive granitice, și formațiunile vechi, paleozoice și mezozoice, ce
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
Mare. Primește afluenți din munții Țarcu pârâiele Tomeasa, Netiș și pârâul Pietrei, Bistra și Valea Mare, cu obârșie în căldările glaciare de sub vârfurile Custurii, Bloju, Petreanu și de sub Dealul Negru. Râul Rece izvorăște dintr-o căldare glaciară aflată pe fața estică a vf. Țarcu; are o lungime de circa 34km. Râul Lung, de 29 km lungime și afluentul său Pârâul Alb, de 24 km, își au obârșiile pe versantul vestic al vf. Țarcu. Mai la nord urmează pârâiele Armenis, Ilova, Bolvășnița
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
ochii americanilor și englezilor a devenit evidentă după înfrângerea germanilor în [[bătălia de la Stalingrad]]. Între [[12 martie|12]] și [[19 martie]], [[Anthony Eden]] a căzut de acord cu [[Franklin Delano Roosevelt]] ca [[Linia Curzon]] să devină baza pentru viitoarea frontieră estică poloneză postbelică. În noiembrie [[1943]], [[cei trei mari]] (URSS, SUA și Regatul Unit) s-au întâlnit în cadrul [[Cnferința de la Teheran|Conferinței de la Teheran]]. Atât Roosevelt cât și Churchill căzuseră de acord în mod oficial ca granița răsăriteană a Poloniei postbelică
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
deciziilor care s-au luat la Ialta. Reprezentanții polonezi și-au prezentat argumentele cu privire la granițele postbelice ale țării la [[Conferința de la Potsdam]], unde cererile polonezilor pentru ocuparea unor teritorii care făcuseră parte până la război din Germania au fost acceptate. Teritoriile estice ale Poloniei, pe care Uniunea Sovietică le ocupase în [[1939]], cu excepția zonei orașului [[Białystok]], au fost anexate de URSS odată pentru totdeauna, iar majoritatea locuitorilor de etnie poloneză au fost alungați. În zilele noastre, aceste foste teritorii poloneze sunt parte
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
Arkansas este un comitat care se găsește în partea estică a statului Arkansas. Conform recensământului din anul 2000 efectuat de United States Census Bureau populația comitatului era de 20 749 de locuitori. Comitatul are două sedii, localitățile De Witt, pentru districtul său sudic, și Stuttgart, pentru districtul său nordic. Comitatul
Comitatul Arkansas, Arkansas () [Corola-website/Science/304885_a_306214]
-
drept, în special în domeniul dreptului public și dreptului internațional public. În domeniul economiei austrieci de seamă au fost Friedrich von Hayek, Karl Popper, și Joseph Alois Schumpeter. Numele țării din limba germană, "Österreich", înseamnă în traducere "țara/țărmul/marginea estic(ă)", fiind derivat din cuvântul compus din germana veche, Ostarrîchi. Este foarte posibil ca acest termen să reprezinte o traducere aproximativă a denumirii din latina Evului Mediu a numelui regiunii, "Marchia orientalis", care se traduce prin "granița de est", întrucât
Cultura Austriei () [Corola-website/Science/304911_a_306240]
-
numelui regiunii, "Marchia orientalis", care se traduce prin "granița de est", întrucât era situată chiar la estul Sfântului Imperiu Roman. Derivarea cuvintelor din latină, trecute prin filiera germanei vechi ne permite azi să folosim prefixul "Austr-" cu semnificația de "est/estic" spre deosebire de același prefix, "Austr-", dar provenit în limbile moderne din latina "clasică", semnificând sudic, așa cum ar fi, spre exemplu, numele Australiei de azi, care a fost obținut prin prescurtarea denumirii "Terra Australis", adică "Pământul aflat la sud." Numele locuitorilor Austriei
Cultura Austriei () [Corola-website/Science/304911_a_306240]
-
Brookhaven, New Jersey, SUA. Proiectantul reactorului este Lyle Borst, iar construirea propriu-zisă a avut loc între anii 1947-1950. Reactorul este construit în formă de cub cu latura de aproximativ 7 metri, traversat de 1369 de canale de combustibil. Pe latura estică și vestică există câte 30 de orificii care corespund câte unui canal în grafit. Aceste orificii erau utilizate pentru a permite neutronilor să iasă afară din reactor, putând fii utilizați în experimente(exemplu: activare cu neutroni). Controlul reactorului era realizat
BGRR () [Corola-website/Science/305630_a_306959]
-
de plante, endemisme carpatice sau rodnene. Rezervația naturală Piatra Rea, 50 hectare, este protejată în special pentru abundența exemplarelor de floare de colț (Leontopodium alpinum). Rezervația mixtă „Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei”, 100 hectare, este situată în partea estică a Munților Rodnei, pe versantul sudic al Muntelui Măgura. A fost declarată rezervație în anul 1977. Denumirea acestei arii geologice și peisagistice protejate vine de la nuanța verzui-albăstruie a izvorului carstic, unul din afluenții de obârșie al râului Iza. Peștera s-
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
de unde se pot întreprinde călătorii în jungla din bazinul Amazonului. La recensământul din 2007, Manaus a avut populația de 1,646,602 de locuitori (vezi: http://www.ibge.gov.br/cidadesat/topwindow.htm?1). Orașul se află la pe malul estic al lui Rio Negro, la 1700 km de Belém unde se află gura de vărsare a Amazonului în Atlantic. Orășelele din apropirere, Careiro da Várzea, Iranduba, Itacoatiara, Novo Airăo, Presidente Figueiredo și Rio Preto da Eva, au fost integrate în
Manaus () [Corola-website/Science/305736_a_307065]
-
de către imigranții din Insulele Azore, Portugalia. În secolul al XIX-lea orașul a primit mulți imigranți din alte părți ale lumii, în special germani, italieni și polonezi. Marea majoritate a populației este de origine europeană. Orașul este situat pe malul estic al Rio Guaiba (Lacul Guaiba), în locul în care cinci râuri converg pentru a forma Lagoa dos Patos (Laguna Rațelor), un lagună mare de apă dulce, navigabilă. Această joncțiune a devenit un important port, precum și un centru industrial și comercial al
Porto Alegre () [Corola-website/Science/305739_a_307068]
-
ca scop simplificarea procedurilor legale și juridice aplicabile teritoriilor, și la sfârșitul anului 2006 proiectul de lege se afla în dezbaterea Parlamentului Franței. Insulele se află în sudul Oceanului Indian, între 37° și 50° latitudine sudică și 50° și 80° longitudine estică și au o suprafață totală de 7.781 km², o altitudine maximă de 1.850m în Insulele Kerguelen. Teritoriul Adélie cuprinde zona dintre Punctul Pourquoi Pas și Punctul Alden , cu o lungime a coastei de 350 km și o profunzime
Teritoriile australe și antarctice franceze () [Corola-website/Science/305760_a_307089]
-
sunt situați în SV Carpaților Orientali, extinși pe direcția NNE-SSV, limitând partea de V a Depresiunii Brașov. În extremitatea de SV intrând în contact cu munții Țagla, prin intermediul depresiunii Sinca. Cuprinși între meridianele de 25°15' și 25°40' longitudine estică și paralelele de 45°35' și 46°15' latitudine nordică, acești munți se întind pe o suprafață de cca 1.000 km2 În cadrul Munților Perșani se individualizează 4 compartimente: Au o structură petrografică complexă, alcătuită din roci cristaline, calcare mezozoice
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
Poiana Mărului. Masivul Gîrbovei din Perșanii centrali este constituit în mare măsura din roci cristaline, ce dispar însă sub cuvertura de conglomerate, la care se adaugă bazalte și tufuri spre nord, gresii și marne la sud. Calcarele răspîndite în zona estică și, fragmentar, În cea vestică a acestor munți, au generat un relief carstic cu versante abrupte, chei, defilee, hornuri, lapiezuri, ca, spre exemplu, în porțiunea centrală a Defileului Oltului, pe văile Vîrghișului, Săratei, Lupșei, precum și cea mai înaltă cotă a
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
mai înalte culmi cu relief ruiniform: Vîrful Cetății, Creasta Crizbav, Gîrbova, Vîrful Negru, Runcul Bogatei, Harhamul Unguresc. Ele apar, de asemenea, și în Defileul Oltului. Marnele, argilele și gresiile sînt răspîndite pe flancul vestic al Perșanilor și, fragmentar, pe cel estic. Marnele și argilele cu diverse intercalații, avînd o duritate mai mică, creează un relief monoton și domol, cu văi largi și frecvente alunecări de teren. Un astfel de peisaj se întîlnește în culoarul Vlădeni, pe văile Comana, Lupșa, Șinca, Ormeniș
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
din acești munți. Avînd o lungime de 26 km și o lățime de 12 km, ei sînt încadrați la sud de Depresiunea Vlădeni, iar la nord de valea Oltului. Masivitatea, altitudinea și gradul de fragmentare ale acestora conturează două grupe: estică și vestică. Cea estică, mai înaltă și bine împădurită, cu înălțimi de peste 1.000 m (vârful Cetății - 1.104 m, vârful Horezu - 1.055 m, Coasta Țiganului - 1.034 m), alcătuită predominant din șisturi cristaline, corespunde nivelului suprafeței Poiana Mărului
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
o lungime de 26 km și o lățime de 12 km, ei sînt încadrați la sud de Depresiunea Vlădeni, iar la nord de valea Oltului. Masivitatea, altitudinea și gradul de fragmentare ale acestora conturează două grupe: estică și vestică. Cea estică, mai înaltă și bine împădurită, cu înălțimi de peste 1.000 m (vârful Cetății - 1.104 m, vârful Horezu - 1.055 m, Coasta Țiganului - 1.034 m), alcătuită predominant din șisturi cristaline, corespunde nivelului suprafeței Poiana Mărului. Conglomeratele calcaroase, odinioară suprapuse
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
muntele Negru (967 m), piscul Înalt (941 m), Runcu Bogatei (902 m), iar în vest pe Gârbova (933 m) și Fețeica (931 m). Grupa vestică a munților Bogatei are altitudini mai reduse, adesea cu aproape 500 m comparativ cu cea estică, excepție făcînd doar Măgura Pleașa (873 m). Ea este formată din culmi și măguri despărțite de văi adînci 250-400 m, depresiuni strîmte sau șei mai înalte. Văile Lupșa, Comăna și Veneția au versante domoale cu aspect de culoare depresionare chiar
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
au versante domoale cu aspect de culoare depresionare chiar și în cursul mijlociu, ce au facilitat pătrunderea așezarilor în munte. Culoarul depresionar de pe valea Bogății, fiind mai îngust, a fost utilizat doar ca pas între Brașov și Sighișoara. Față de grupa estică, unde satele au luat ființă pe rama muntoasă, în grupa vestică ele s-au stabilit mai întîi pe fundul plat al văilor și, ulterior, o parte din locuitori au coborît către Țara Oltului. Din această cauză se întîlnesc sate duble
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]