4,693 matches
-
au fost extinse trei ani mai târziu prin publicarea lucrării Din clasicii noștri. Contribuții la ideea unui protocronism românesc, Editura Eminescu, București, 1977. Analiza referitoare la protocronism la Katherine Verdery, op. cit., pp. 172 și urm.; Ana-Maria Cătănuș, op. cit., pp. 186-187. Evocarea lui Edgar Papu la Ion Vianu, Amor intellectualis. Romanul unei educații, Editura Polirom, Iași, 2010, pp. 388-389. 46 ANIC, Fond CC al PCR, Secția Propagandă și Agitație, dosar 10/1972, f. 62. 47 Idem, Fond CC al PCR, Secția Cancelarie
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
să indice un efect ulterior de durată al succesului de piață înregistrat în 1975 cu Delirul, repercutat și asupra romanelor ulterioare ale lui Preda, dintre care Cel mai iubit dintre pământeni, publicat chiar în 1979, ridica și el probleme de evocare/interpretare a unei perioade istorice complicate, aceea a represiunii staliniste din anii '50. 49 ANIC, Fond Comitetul Pentru Presă și Tipărituri, dosar 18/1976, ff. 18-19. 50 Ibidem, f. 18. 51 Marin Preda, Jurnal intim, pp. 84-85. 52 Cf. ibidem
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Dumitrescu de la Facultatea de filologie din București. Ce a urmat? După recomandările de rigoare, după o foarte scurtă introducere în probleme tipografice, studentul a început să trateze cu mine problema tipăririi unei reviste care avea să se numească Albatros". În evocarea momentului Sergiu Filerot încearcă să dea un răspuns și celor care s-ar întreba ce l-a determinat pe tânărul editor să accepte să tipărească pe bani puțini o revistă a unui student oarecare, pentru că "Geo Dumitrescu avea cam tot
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
oarecum în linia lui Macedonski. Se mai identifică drept trăsături distinctive ale liricii lui Tonegaru tentația de a banaliza viziunile, care "vine din satisfacția poetului de a se ști stăpânul absolut al lor și nu atât din neîncrederea în literatură", evocarea nu e nostalgică, ci ironică, Tonegaru construiește, de asemenea, o "mitologie a anorganicului", iar "lirismul său nu provine din nostalgia purității ci din mecanismul acestor disonanțe care pot fi depistate de la alăturările de cuvinte până la "fronda" celui care își refuză
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fost considerat cel din Iliada, în care se prezintă scutul lui Ahile, descriere atât de precisă încât va stimula și alți autori să urmeze acest model. Dacă inițial trăsăturile principale ale poemului ekphrastic ar fi trebuit să fie puterea de evocare (indiferent dacă textul era predominant descriptiv sau, dimpotrivă, cu accente narative) și claritatea 230 prezentării, în epoca modernă, aceste cerințe se modifică. Obiectele descrise inițial nu erau obligatoriu opere de artă, ci, mai degrabă, unele utilitare, din universul imediat, cotidian
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
zefirul/ Pe cînd eu plîngeam de dor?...” Cum se vede: o retorică facilă, diminutive folclorice, epitete uzate. Lîngă „Marguerite”, „Alean” apare mult mai pregnant decît ar fi fost plasat altundeva singur: un pastel realist, în tonuri de gri, sobru și evocare cu un accent nostalgic scurt, dramatic: „E-n zori, e frig de toamnă,/ Și cît cu ochii vezi/ Se-ncolăcește fumul,/Și-i pîlcă prin livezi.// Răsună, trist, de glasuri/Cîmpiile pustii,-/ Și pocnet lung, și chiot/S-aude-n deal la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
al oamenilor. La fiecare vîrstă, desigur, cu alte sentimente și atitudini. Unii l-au evocat ca făcînd parte din peisaj, prezență statornică, indicînd drept loc favorit al său o bancă așezată sub o salcie. într-un fel, cred, au exagerat. Evocările lor seamănă a litografii romantice. Trebuie deci corectate prin cîteva precizări. Una ar fi că Bacovia folosea grădina publică (aflată nu departe de casa sa) altminteri decît majoritatea băcăuanilor. Aceștia căutau aglomerația, forfota intensă. Fiecare voia să vadă și să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
referitor la aspectele dramatice. „Măhălălile” (cei trei „ă” sună fabulos, grozav, evocă adîncimi, „funduri”) aveau firește și aspecte idilice, pitorești, dar acestea nu l-au atras. Bacovia s-a atins numai o dată de unul, în poemul în proză „De Paști”, evocare duioasă a unei fete frumoase, Maria (Lazu), victimă a prostituției, moartă în 1913. „Măhălălile” erau, pentru el, spații de refugiu, nu spații pentru explorări literare. Pornea către ele ori de cîte ori „nu știa unde să se (mai) ducă”, cînd
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1) Cu acesta începe „Tabloul de iarnă”: „Ninge grozav pe cîmp la abator/ Și sînge cald se scurge pe canal;/ Plină-i zăpada de sînge animal-/ Și ninge mereu pe un trist patinor...” 2) Localizarea profesorului e confirmată, într-o evocare, de Isaiia Răcăciuni: „într adevăr, mi-aduc aminte că acum 25 de ani, lîngă abator era un patinaj... Și de cîte ori voiam să-l rechem în minte decorul acelui patinaj nins, reciteam versurile lui Bacovia”.3) Cînd citești sau
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
compusă pentru „O ceasul trist al renunțării”. Le-am lăsat însă deoparte pe cele ale lui Constantin Doboș, care sînt anterioare și, pe deasupra, una conține informația că Bacovia s-a întreținut cu poetul „cu ochi albaștri” născut la Bucești. în evocarea „Ștefan Petică”, acesta scrie: „Prin anul 1902 (corect e 1903, an menționat de Bacovia într-o pagină de „însemnări biografice” - n. m.), pe cînd eram student la Medicină (ulterior a făcut Dreptul - n. m.), întovărășit de poetul Bacovia (cu care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
limuzine și (a) celor mai somptuoase vile, țara femeilor plătite cu zeci de milioane (Ciuley), țara celor mai numeroase petreceri’’.2) Dar, fie că ,,Amurg’’ este din 1914, fie din 1930, Bacovia e primul care îl folosește în poezie pentru evocarea unei situații socio-economice noi, provocatoare. De obicei, el era foarte atent la simetriile din poeme. Regula aceasta l-ar fi obligat să folosească pe ,,milionar’’ și în ultimul vers. N-o face; folosește pe ,,miliardar’’. Explicația abaterii e simplă. Pentru
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fiind decorat cu „Steaua Romîniei în grad de comandor”.8) Era „iubit și stimat de concetățenii săi”, după aprecierea unui coleg. „Fire artistică”, a fost, dacă pot zice așa, și oleacă de scriitor. Pe lîngă articolele din „Secerea”, a publicat evocări din timpul Războiului Mondial, în „Bacăul”, sub titlul „Pagini din dosul frontului”: „O execuție” (25 februarie 1931), „Tranșeele din Bacău” (9 martie 1931), „Eu...la Pretorat” (23 martie 1931), „Sărmanul murg’’ (30 martie 1931), „Patinajul...” (6 aprilie 1931). înainte de a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în ,,Anuarul Liceului...”, p. 1. 22. Tipicar, acesta le cerea elevilor și unele ,,cunoștințe netrebnice”: de exemplu, la ,,Geografie-fizică și politică”, să știe toate țările ,,de la Europa la Oceania”, cu mulțime de amănunte. 23. Manuscris, p. 246. 24. în toate evocările, listele de profesori ai Liceului încep cu el ori cu Panaite Topliceanu. Prezent la centenarul instituției, Al. Piru declara unui reporter culegător de impresii: ,,Păstrez o vie amintire profesorilor mei azi trecuți în lumea umbrelor, lui Lascăr Veniamin, lui Grigore
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
culturii romînești. 3. ,,Ateneu”, 19, nr. 6, iunie 1983, p. 34 Cu aceste ocazii, mi-am dat seama că apărătorii memoriei lui Tabacaru n-au știut unde să-l caute și ce să aleagă, bun pentru publicul larg, din el: evocările și articolele sale, care, selectate, meritau să revadă lumina tiparului într-o antologie. Profesorul nu numai că avea gust literar, dar avea și condei de scriitor. Iată secvențele de mai jos despre slăbiciunile și drama lui Panait Cerna: Era un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
probleme ontologice, Bacovia a închis, destul de devreme, cărțile altora ca să gîndească singur. Trăirea în agonal reclamă înțelepciune. El privește oamenii și lucrurile cu „dioptria filosofică” ce-i devenise caracteristică. Originea fiecărei poezii deale sale o constituie întîmplările personale, biografice, dar evocarea lor tinde către un sens general. Din fiecare pagină se ridică scepticul care supune judecății morale excesele lumii moderne. înainte de Cioran, cu care este tot mai des comparat, Bacovia a avut tăria interioară de a nu se lăsa cuprins de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ai notat cheltuielile! - și să te răstignească pe masa ei de studii”. (Opere, 6, p. 115-116) Stimulatoare, afirmațiile acestea nu se potriveau, însă, prin ton, cu moderația, ca să nu zic cu rezerva mea. Eu cred mai mult în puterea de evocare decît în „știință” (teorie), care - mi am dat seama - e întotdeauna parțială. De aceea volumul al doilea l-am pus sub pavăza constatării lui Iorga că „în nimic nu putem ști tot”, surprinzătoare dacă ne gîndim la vasta erudiție a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
N-a fost numai donator, ci și receptor. Vreau să spun că a luat și el de la alții, „a împrumutat”. E drept, nu prea multe, totuși aspectul n-ar trebui trecut cu vederea. De pildă, acea imagine întîlnită într-o evocare de Dora Adam (Aurel Savela) -, a oglinzii care răsfrînge pianul ce pare un catafalc -, cronologic anterioară „Poemei în oglindă”. O cercetare detaliată va evidenția (peste ce a amintit I. M. Rașcu) destule „reminiscențe” din Al. Macedonski, A. Vlahuță, Ion Păun-Pincio
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
captivante „thrillere”, cărți vesele, „cărți de căpătîi” bogate în reflecții? Aproape sigur, ele erau cărți de istorie. Pe ce mă bazez? Pe observația că bătrînii, singuraticii, bolnavii citesc (o formă de alinare și de alienare) istorii, biografii de oameni celebri, evocări. Muribundul Tristan Corbière citea - am mai spus - „portretele” lui Sainte Beuve, iar ieri-alaltăieri, pensionarul François Mitterrand citea (cum a declarat într un interviu ) cărți despre istoria antică. Un cuvînt care la Lucian Blaga ar fi firesc, la Bacovia e neașteptat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
încurcate și delicate, pe care n-ar fi vrut să le divulge. Ulterior curiozitatea cercetătorilor n-a mai putut fi îngrădită. Presa a inițiat interviuri cu oamenii de success din toate domeniile, s-au publicat documente și scrisori, memorii și evocări, adică materiale utile alcătuirii biografiilor și monografiilor, lucrări care au devenit o necesitate culturală. Noi, romînii, am avut o oarecare întîrziere și în acest gen, situație regretabilă, care l-a făcut pe Ilarie Chendi să le adreseze confraților din vremea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
despre stările similare ale lui Bacovia, de „nebuniile” sale. Una din ele mi-a fost relatată nu demult (18 martie 2008), la telefon, de d-l Niculae Gheran, marele editor și, mai încoace, romancierul cu strălucite realizări în latura de evocare a Bucureștilor, ante și postbelici, din Arta de a fi păgubaș. în plus, un om cu o vervă irezistibilă, autogeneratoare, intensă, care dacă ar înregistra și transcrie ceea ce spune în convorbirile sale (preponderent monoloage)-, ar oferi un material la fel de prețios
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
teatru și literatură, 2004, p. 122123) că Arghezi, Mihai Codreanu, Philippide și alții au vorbit cu 25 de ani înaintea lui! De fapt, folosind cuvîntul „a vorbit”, exagerez: el doar a citit versuri. N-a formulat opinii, n-a făcut evocări, n-a relatat cum lucrează, nu și-a flatat și nu și-a mustrat cititorii. Deși difuzat de Radio, n-a avut, cred, niciodată, senzația comunicării prin acesta. I-a lipsit ceea ce aș numi instinctul dominării. Cine vorbește la Radio
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bacău amurgurile sînt în mod frecvent violete, dacă aci toamna e abundent și continuu pluvioasă sau dacă predomină culoarea gri, așa cum a afirmat poetul într-un interviu, ci pentru că imaginea «marelui sfios al literaturii romîne» nu se potrivește cu retorica evocărilor, sonoră. Bacovia trebuie - cred din ce în ce mai mult - înfățișat cu sobrietate, om și idee, o idee care însă nu mai poate fi ilustrată cu noul decor. Nimic din ceea ce poartă în cărțile de istorie literară ori în vorbirea curentă numele de „bacovian
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bacăul nu-i, cum își mai închipuie unii, o rezervație a naturii „cîntate”, dar mai mult plînse, de Bacovia și orice efort de identificare a elementelor „bacoviene” în peisajul actual ajunge la rezultate dezamăgitoare. Pe de altă parte, nu lipsa evocărilor (în afară doar de a celor bune) se resimte cel mai acut în bibliografia despre poet, ci lipsa de explicații (convingătoare pentru toți) a „fenomenului Bacovia”, de la geneză pînă la efecte. M-am decis: mîine voi vorbi despre necesitatea unor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
duminică din august (Alba); Fundata - Nedeea munților (luna iulie), Predeal - serbările zăpezii (februarie), Zărnești - Floarea de colț (Brașov); Herculane - festival „Hercules” de factură complexă În luna iulie, Turnul Ruieni - sat Zervești - Sărbătoarea narciselor (a doua duminică din mai) (Caraș-Severin); Padeș - evocarea istorică (mai), Tismana - festivalul cîntecului și portului popular din Gorj (aproximativ 15 august), Polovragi - Nedee tradițională (Gorj); Orăștioara de Sus - Întîlnire cu istoria (prima duminică din mai la Costești), Sălașul de Sus - Nedeea de la Sălașul de Sus, Sarmisegetusa - Nedeea de la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Casa Montana. - 2 microhidrocentrale. PADEȘ. - monumentul lui Tudor Vladimirescu; - monumentul Proclamației de la Padeș (1821); - m. arh.: Biserica din lemn; - m. arh. populară: Casa Constantin Nacu; - etnografie și folclor: - străveche vatra folclorică gorjenească, - colecție etnografică, - obiceiul pastoral măsuratul laptelui, - festivalul interjudețean „Evocare istorică”, spectacol de muzică și poezie În luna mai la monumentul lui Tudor Valdimirescu: - formație de dansuri laureată, - ansamblul de obiceiuri de nuntă (Însurățita). PEȘTIȘANI. - m. arh.: 6 biserici din lemn În Hobița, Boasca, Boroșteni, Gureni, Pestișani; - m. arh. populară
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]