14,680 matches
-
unei lecții de laborator În: A) variantă clasică (explicația profesorului alăturată demonstrației experiențelor) și B) varianta modernă (bazată pe activitatea experimentală proprie a elevilor). Subiectul: Reacții chimice, clasa a VII-a d) Despre tehnica organizării experimentuluitc "d) Despre tehnica organizării experimentului" Din punct de vedere organizatoric, lucrările experimentale se pot desfășura fie individual (pe teme separate, lucrând fiecare elev În mod independent, având asigurate toate condițiile tehnico-materiale necesare), fie În echipe (2-3 elevi) - atunci când nu dispunem de suficientă aparatură și instalații
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În practica școlară actuală se remarcă tendința de trecere de la lucrările frontale la lucrările pe echipe și spre cele individuale, forme organizatorice de mai mare eficiență. Având pe masa de lucru asigurate (total sau parțial) substanțele, materialele și aparatura necesară, experimentele individuale sau cele În echipă se pot efectua În mod independent, cu minimum de indicații date de către profesor sau pe baza unei fișe de lucru elaborată În prealabil de către acesta. În fișele respective, mersul experimentelor este descris incomplet, rezumându-se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
substanțele, materialele și aparatura necesară, experimentele individuale sau cele În echipă se pot efectua În mod independent, cu minimum de indicații date de către profesor sau pe baza unei fișe de lucru elaborată În prealabil de către acesta. În fișele respective, mersul experimentelor este descris incomplet, rezumându-se numai la indicații absolut necesare. Se recomandă ca aceste fișe să fie În așa fel concepute Încât să-i situeze În permanență pe elevi În fața unor probleme noi (fișe problematizante) care se cer a fi
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aduc, eventual, corecturile necesare, se discută În colectiv aspectele observate În conduita elevilor În cursul desfășurării activităților propuse. Întrucât elevii nu au experiență În efectuarea unor asemenea lucrări, până la deprinderea treptată a acestei proceduri de Învățare este necesar ca fiecare experiment să fie cu exactitate pregătit de către profesor, asigurându-se condiții tehnico-materiale optime și aplicarea unor măsuri organizatorice stricte de punctualitate și disciplină În așa fel Încât, pe parcurs, să nu intervină nici un fel de perturbări. O conducere În bune condiții
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pe parcurs, să nu intervină nici un fel de perturbări. O conducere În bune condiții a activității elevilor face necesar ca, mai Înainte de orice, profesorul să se asigure că aceștia au o idee clară după care se vor conduce În desfășurarea experimentului, că vor efectua experiențele În lumina unei Întrebări centrale, a unui punct de vedere bine conturat, că ei cunosc obiectivele de urmărit. Fără precizarea acestor puncte de plecare, elevii nu Își vor putea explica și nu vor fi În stare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
precizarea acestor puncte de plecare, elevii nu Își vor putea explica și nu vor fi În stare să interpreteze corect ceea ce observă, ceea ce rețin. De la sine se Înțelege cât este de important ca profesorul să stăpânească bine teoria și mecanismul experimentului, să cunoască structura (fazele) diferitelor tipuri de experiment, să-i ajute pe elevi să urmărească sistematic activitățile În care sunt angajați, intervenind Însă cu prudența necesară. El trebuie să sugereze, cu măsură, ceea ce ei nu pot descoperi singuri, având grijă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
vor putea explica și nu vor fi În stare să interpreteze corect ceea ce observă, ceea ce rețin. De la sine se Înțelege cât este de important ca profesorul să stăpânească bine teoria și mecanismul experimentului, să cunoască structura (fazele) diferitelor tipuri de experiment, să-i ajute pe elevi să urmărească sistematic activitățile În care sunt angajați, intervenind Însă cu prudența necesară. El trebuie să sugereze, cu măsură, ceea ce ei nu pot descoperi singuri, având grijă să nu se substituie efortului personal al acestora
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și demonstrativ care stă la dispoziția școlii și care de-a lungul anilor de studiu devine din ce În ce mai subtil. Se practică, astfel: demonstrația obiectelor și a fenomenelor reale, În starea lor naturală de existență și de manifestare (demonstrație pe viu); demonstrația experimentelor de laborator (experimentul demonstrativ); demonstrația acțiunilor și a comportamentelor; demonstrația cu ajutorul reprezentărilor grafice (tablouri, fotografii, planșe, desene, hărți, planuri, scheme, grafice, tabele statistice etc.); demonstrația cu ajutorul desenului pe tablă; demonstrația prin intermediul modelelor (fizice, figurative etc.); demonstrația cu ajutorul mijloacelor tehnice audiovizuale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
stă la dispoziția școlii și care de-a lungul anilor de studiu devine din ce În ce mai subtil. Se practică, astfel: demonstrația obiectelor și a fenomenelor reale, În starea lor naturală de existență și de manifestare (demonstrație pe viu); demonstrația experimentelor de laborator (experimentul demonstrativ); demonstrația acțiunilor și a comportamentelor; demonstrația cu ajutorul reprezentărilor grafice (tablouri, fotografii, planșe, desene, hărți, planuri, scheme, grafice, tabele statistice etc.); demonstrația cu ajutorul desenului pe tablă; demonstrația prin intermediul modelelor (fizice, figurative etc.); demonstrația cu ajutorul mijloacelor tehnice audiovizuale (proiecții fixe, dinamice
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a transformărilor succesive, a fazelor, a momentelor sau a etapelor principale de evoluție sau de desfășurare a unor fenomene, procese, evenimente etc. Mai ales atunci când cunoașterea fenomenului cere prezentarea „decurgerii” lui, iar școala nu dispune de condițiile necesare realizării unor experimente, o astfel de prezentare imaginară suplinește În bune condiții faptul real; ea se poate substitui desfășurării unor experiențe de chimie ori de fizică, fie prea primejdioase, fie prea costisitoare sau imposibil de a fi provocate În cadrul modest al unui laborator
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu dublu caracter - ipotetic și sistemic (metodologic), ceea ce servește cunoașterii, studiului faptului real, Învățării. Intervențiile modelelor În cursul desfășurării lecțiilor sunt justificate În funcție de nevoile de explicare, nevoi care depășesc simpla stabilire de relații cauzale. Adeseori utilizarea modelelor vine În completarea experimentului. Considerăm utilă și precizarea potrivit căreia implicarea modelelor În studierea obiectelor, fenomenelor și relațiilor dintre ele poate avea loc nu numai la nivelul de referințe empirice, ci și la nivelul de referințe al abstracțiunii. Și la acest nivel, modelele pot
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu fidelitate sistemul original, forma exterioară și structura internă a acestuia, dar executate la altă scară de mărime (de obicei micșorate, miniaturizate). Așa sunt diferitele machete (ale unor aparate, mașini, instalații etc.). Utilizând o machetă, elevii efectuează, de fapt, un experiment, numai că acesta nu se realizează pe obiectul În original, ci pe un substitut al său. De exemplu, În loc să se studieze principiul de funcționare a unui motor cu ardere internă, pe viu, direct pe motorul real, se studiază pe o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
49). Reprezentând forma cea mai riguroasă a analogiei, această transcripție În simbolică matematică a unui mod de desfășurare, a unui proces (de alcătuire a unui sistem, a unei structuri etc.) poate fi completată cu datele rezultate din observație și din experiment, concordanța venind să ateste valoarea modelului matematic. Multe dintre acestea se referă la reprezentarea sistemului solar, a structurii atomilor, a structurii nucleelor atomice, moleculelor etc. De exemplu, schemele geometrice ale mișcării corpurilor cerești, modelul geocentric, modelul circular heliocentric al lui
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
arbitri (studenți) = A; părți conflictuale (reprezentanți ai Întreprinderilor În cauză, aici echipe de studenți) = P1, P2 și experții (studenți, echipe de studenți) = E (fig. 11): Fig. 11. Reprezentarea grafică a organizării jocului de arbitraj - Jocul de reprezentare a structurilor - un experiment sugestiv Întreprins de T.J. Plati, În scopul explicării teoriilor abstracte ale structurii atomului (mărime, formă, număr al straturilor, substraturilor și orbitalilor) se reduce la aranjamentul scaunelor din laborator și fixarea ordinii de ocupare a locurilor de către elevi Într-o asemenea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu accent pe efortul de căutare, descoperire, pentru susținerea unor aplicații complexe cum ar fi: tratarea critică a informațiilor, cercetarea fictivă, rezolvarea de situații-problemă, formularea de decizii etc. Este vorba, În general, de strategii creative, de tipul problematizării, observației explorative, experimentului faptic, jocului educațional ș.a. Calitatea structurală a softurilor este asigurată de respectarea anumitor criterii, asupra cărora nu putem stărui aici (Istrate, 2000, p. 41). În construcția softului pot fi implicate diferite metode didactice obișnuite, Între care: instruirea programată (În care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
certitudini În ceea ce privește eficacitate sa În realizarea obiectivelor cognitive, IAC se dovedește inoperantă În privința atingerii obiectivelor de ordin practic; - dacă prezintă mari facilități În simularea producerii și manifestării unor fenomene, procese, acțiuni etc. ea nu poate Înlocui, totuși, practicile experiențelor și experimentelor de laborator și nici formația prin cercetare de laborator sau de teren; - dacă IAC creează un nou mediu de Învățare centrat pe intercomunicarea cu calculatorul, există riscul de a se pierde obișnuința discuțiilor, a argumentării și contraargumentării, de a se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
secolele al XVII-lea și al XVIII-lea au avut loc mai ales în afara universităților și chiar în opoziție cu acestea. Dezbaterea științifică se desfășura mai ales în academii, cercuri și societăți științifice, organizate adeseori în opoziție cu universitățile, în timp ce experimentele din diverse domenii precum fizica sau chimia erau determinate mai degrabă de nevoile sau curiozitatea unor meșteri sau inventatori fără legătură cu instituțiile de învățământ superior. Unul dintre întemeietorii metodei științifice, Francis Bacon, afirma: „Cât privește regulile aplicate în școli
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
câte se pare, percepția profesorilor că acești elevi pot avea performanțe deosebite a condus la îmbunătățirea rezultatelor lor. Studiul i-a interesat mai ales pe cercetătorii interacționiști, fiind concentrat pe dinamica micro de la nivelul claselor școlare. Schaeffer (1986) menționează un experiment care a confirmat rezultatele studiului privitor la efectul de expectanță a profesorului într-o tabără de instrucție a armatei israeliene: recruții care fuseseră etichetați, iar aleatoriu, ca având un mare potențial au învățat, într-adevăr, mai mult decât colegii lor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
inovații și Îmbunătățire a activității. De exemplu, programele de instruire În cadrul marilor organizații ajută beneficiarii acestora să Înțeleagă mai bine organizația și pe ei Înșiși. Se are În vedere un proces de absorbție a cunoștințelor explicite prin folosirea simulărilor sau experimentelor pentru a exersa cele Învățate. Noile concepte și metode Învățate pot fi puse În practică În situații virtuale. 3.4.4. Spațiul În care se creează cunoașterea Același profesor Nonaka numea locul În care se naște cunoașterea ca fiind Ba
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
presupusa rațiune de a fi a lucrurilor și cu natura esențială a omului. Dimpotrivă, pentru adversarii săi (pentru „reacționari”), trecutul îndepărtat respectiv este descris ca o construcție himerică și utopică, iar încercarea revoluționarilor de a-l restaura apare drept un experiment filozofico-politic hazardat, când nu chiar „satanic”, cum credea Joseph de Maistre în ceea ce privește Revoluția Franceză. Invers, filozoful revoluționar susține că trecutul apropiat a presupus adulterări, denaturări ale naturii originare, ale istoriei etc. în timp ce, iarăși invers, oponentul său ideologic „reacționar” crede a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cu „gândirea slabă” (Vattimo) și cu post-structuralismul. Ficțiunea postmodernă este, la limită, o nouă formă de mitizare. Apetențele general umane pentru ceea ce Jung numea „imagine primordială” (arhetipală, funciar nereprezentabilă) explică sensibilitățile postmodernității pentru mitic și imaginar. Imaginalul mitic este un experiment uman cu care raționalul culminează, și nu ceva care precede orice tip de raționalitate așa cum apărea el în cazul lui Platon. Glisând practic de la o extremă la alta a câmpului raționalității, miticul este instanța care definește, încadrează și dă măsură
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cunoscute în mod direct decât nouă. Intervine atunci procesul dedublării ființei gânditoare; ea gândindu-se este conștientă că încearcă soluționarea unei probleme și o controlează. Studiul obiectiv al fenomenelor sufletești a început abia în ultimele decenii ale secolului trecut. Primele experimente s-au centrat pe aspectele generale ale vieții psihice, aspecte comune tuturor (pentru fiecare om, un excitant este perceput numai dacă are o anumită intensitate minimă; în cazul unor emoții puternice, sunt prezente modificări fiziologice etc.). Deci psihologia elaborată în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihologiei școlare se vădește atât pe plan teoretic, cât și practic. În raport cu teoria pedagogică, psihologia a avut și un aport de ordin istoric: la începutul secolului psihologii au inițiat cercetări în școli și sub impulsul lor s-au organizat primele experimente pedagogice. Așadar, putem vorbi despre contribuția psihologiei școlare la introducerea metodei experimentale în pedagogie. Experimentul pedagogic este extrem de complex, fiindcă trebuie avute în vedere numeroase variabile, ținând atât de ambianța școlară, de profesor, cât și de factorii inerenți elevilor, subiecți
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a avut și un aport de ordin istoric: la începutul secolului psihologii au inițiat cercetări în școli și sub impulsul lor s-au organizat primele experimente pedagogice. Așadar, putem vorbi despre contribuția psihologiei școlare la introducerea metodei experimentale în pedagogie. Experimentul pedagogic este extrem de complex, fiindcă trebuie avute în vedere numeroase variabile, ținând atât de ambianța școlară, de profesor, cât și de factorii inerenți elevilor, subiecți de o mare diversitate. De aceea experimentul în școală capătă un caracter interdisciplinar; în cadrul său
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihologiei școlare la introducerea metodei experimentale în pedagogie. Experimentul pedagogic este extrem de complex, fiindcă trebuie avute în vedere numeroase variabile, ținând atât de ambianța școlară, de profesor, cât și de factorii inerenți elevilor, subiecți de o mare diversitate. De aceea experimentul în școală capătă un caracter interdisciplinar; în cadrul său psihologul are un loc important. Am văzut că, permanent, pedagogul care vrea să inoveze învățământul trebuie să apeleze la concluziile psihologiei, la cercetarea psihologică, pentru a putea aprecia resursele și rezultatele oricărei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]