3,956 matches
-
abătut în bună măsură de la vechile ritualuri, urmând un curs firesc de modernizare. Dintre obiectele și obiceiurile legate de ritualul nunții au dispărut: steagul (brad împodobit cu o năframă cu franjuri și cu panglici de diferite culori) - purtat de un fecior (stegar) pregătit de naș - și mersul terfarilor (mersul cu daruri al socrilor mici, împreună cu rudele lor, la casa mirelui). Nu se mai practică ritualul „Sângeorgiului“. În trecut, în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), după ieșirea de la biserică, un flăcău
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
Sf. Petru și Pavel din Dearbon, Mich., de către părintele Ion Surducan și de către Părintele John Ivașcu. Sicriul cu corpul neînsuflețit al lui Șofron a fost condus la locul de vecinică odihnă de domnii Emil Homănă, Ramen Triff, John Santeiu și feciorul, și cei doi nepoți Carol și Aurel Stan, în cimitirul Woodmere. După înmormântare s-a servit o pomană la hală, pentru toți participanții. A fost așa multă lume, care a luat parte la înmormântare, încât hala s-a dovedit neîncăpătoare
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
acum se găsește din anul 1800. În cimitirul satului există o capelă ridicată de către Toma Găletariu, cel mai înstărit țăran din Valea Mureșului, spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Povestea acestui “chiabur ” este uimitoare și neobișnuită. Povestașii spun că Toma, fecior tânăr și frumos, dar cam sărac, a plecat de acasă, să se înroleze în armată. Dar a nimerit în ceata lui Pătru Mantu, vestit haiduc bănățean din Bolvașnița de Caransebeș. După un “atac” asupra gărzilor imperiale austro-ungare de la Garnizoana din
Țela, Arad () [Corola-website/Science/300310_a_301639]
-
ales că, tot atunci, lui Miron (om ajuns la 70 de ani) "îi murise giupâneasa". Miron Costin s-a rugat mult să fie dus la Iași, să se dezvinovățească în fața lui Vodă, dar Macrei, om fără milă, l-a decapitat. Feciorii lui Miron au fost închiși dimpreună cu alți boieri care fuseseră la sultan să-l pârască pe Cantemir. Poarta turcească a dat ordin ca boierii închiși de Cantemir să nu fie omorâți, însă domnitorul i-a pus să plătească cheltuielile
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
are preot pe părintele NICOLAE POPA, iar parohia răsăriteana îl are preot pe părintele NICOLAE ANCAU. Obiceiurile tradiționale, specifice localității Porumbacu de Sus, dintre care la loc de frunte se situează cele desfășurate la solstițiul de iarnă de către cetele de feciori. Datinile și obiceiurile au constituit în satul tradițional din totdeauna cadrul în care s-a plămădit întreaga noastră producție spirituală, principalele momente de materializare în cântec și poezie a năzuințelor, bucuriilor și durerilor țăranului român. Cele mai frumoase datini, cu
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
cadrul în care s-a plămădit întreaga noastră producție spirituală, principalele momente de materializare în cântec și poezie a năzuințelor, bucuriilor și durerilor țăranului român. Cele mai frumoase datini, cu implicațiile lor poetice, sunt legate de sărbătoarea Crăciunului. Cetele de feciori, în număr de două (Răsăriteana și Apuseana) se constituie, de obicei, la lăsatul postului de Crăciun, când își aleg prin vot deschis și persoanele care conduc: primar și crâșmar. Cetele au următoarele atribuții: Statutul fiecărui membru al cetei este relevat
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
își aleg prin vot deschis și persoanele care conduc: primar și crâșmar. Cetele au următoarele atribuții: Statutul fiecărui membru al cetei este relevat printr-un semn distinctiv, constând în elemente de port și podoabe specifice. În ajunul Crăciunului, ceața de feciori pornește spre biserică alături de muzicanții dinainte stabiliți, pentru a primi binecuvântarea preotului. Merg apoi să colinde preotul, primarul, dascălii și pădurarii, fetele de măritat, după care începe colindatul fiecărei gospodării. Pe drum de la o casă la alta, ceața merge manifestandu
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
realizată în anul 1903, aflăm că preotul George Vamoș s-a născut în 28 aprilie 1862. S-a căsătorit, în 11 august 1885, în anul în care a preluat parohia greco-catolică din Giacăș, cu Filomena Muntean și au avut nouă feciori (George, Eugeniu, Emiliu, Nicolau, Ioan, Ilie, Victor, Aurel și Alexandru) și trei fete (Filomena, Valentina și Veturia). Dintre copii, s-a stins primul Emiliu, în 1904, urmat de Nicolau, în 1914, Ilie, în 1925 și Ioan în 1927. Preotul George
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
iarnă, tinerii din sate se pregătesc cu mult timp înainte. Se strâng în fiecare seară, cu rândul, pe la casele fiecăruia dintre ei, unde fac repetiții la colinde. Colindătorii sunt organizați în cete, în funcție de vârstă, incepand cu grupul celor mici până la feciori de însurat. De remarcat că și conținutul colindelor diferă de la o grupa de colindători la alta. Colindul începe în seara de ajunul Crăciunului. Prima dată pornesc copii mai mici care merg cu “Steaua” sau cu “Craii”. Urmează apoi feciorii mari
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
până la feciori de însurat. De remarcat că și conținutul colindelor diferă de la o grupa de colindători la alta. Colindul începe în seara de ajunul Crăciunului. Prima dată pornesc copii mai mici care merg cu “Steaua” sau cu “Craii”. Urmează apoi feciorii mari care trec din casă în casă și colinda numai la casele unde s-a obținut încuviințarea gazdei. După ce colinda în curte sau în casă, colindătorii sunt serviți cu țuică sau vin, primesc colăci, pecina și bani. Cu banii strânși
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
să pună în valoare această resursă, deoarece în jur exista o cantitate imensă de lemn, din care se putea obține ușor energia termică de care era nevoie în proces de fabricare a sticlei. Ideea a prins la János cel tânăr, feciorul baronului, și acolo, la marginea poienii, după ce Lupu și-a mutat stâna în altă poiană, a construit, mai mult din lemn, o șură mare și un cuptor special în care nisipul avea să fie topit în sticlă. La început, pentru
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
Exemple: fragi=fraji; merge=merje, vergea=verjea. -"C" urmat de "e" ori "i" se pronunța "Ș " dar (o alofonă locală) un Ș mai catifelat decat cel normal(literar). Exemple: faci=fași; toarce=toarșe; cineva=șiniva, cerne(făina)=șerne, ciuruie=șiuruie, fecior=feșior. "NOA"-ul ardelenesc dar pronunțat fiecare sunet(literă) cu aceeaș intensitate,acelaș accent. Se pune de regula la început de expresie si are sensul de "ei, hei, măi, mai". Exemple: noa ai fost la târg; noa hai sa plecăm
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
alt obicei tradițional maghiar. Această manifestare are loc în ultima zi de Farsang, sărbătoare tradițională care începe după Boboteaza și se sfârșește după Lăsatul Secului în așteptarea primăverii este un obicei legat de învierea timpului anual. La acest ritual participa feciorii și fete care poartă diferite măști, care parodiază în principal nuntă și logodna. Măștile sunt animaliere (urs, lup) și umane (doctor, ghicitor, preot, țigan, mire, mireasa), confecționate după imaginația fiecăruia. Această perioadă de distracții se încheie în așa numita "miercure
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
de un băiat ca semn al dragostei lui pune pe ascuns seară un brad împodobit pe poarta casei în seara ajunul de Paștelui. În cea prima zi de Paști un alt obicei care sete specific staului Periș este furatul porților. Feciorii se sfătuiesc, se asociază mai mulți și îl pedepsesc pe gospodarul mai „cărpănos”, care obișnuiește să fie mai „închis”, mai putin comunicativ, mai putin prezent în viață comunității. De cele mai multe ori, sunt însă vizați gospodării care au fete de măritat
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
armată a fugit împreună cu mamă-sa și s-a adăpostit pe dealurile acestea, pierzându-i-se urma. Aici s-a căsătorit, noi nu ne tragem din același loc cu celelalte familii de «Dăncești»!”" (stabilindu-se pe dealul numit „Bonzărești”). Un fecior de la Moci, de pe moșia vreunui grof, se refugiază la „Pădure”, se căsătorește, stabilindu-se pe un deal opus primului și anume la „Dăncești”. S-au scurs de atunci câteva generații, din această spiță sunt numeroase familii cu numele de Danciu
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
cu Steaua, prin poezia căreia vestesc pe gospodarii satului "„Că azi Maria, naște pe Mesia”", gospodarii îi primesc pe urători și îi cinstesc acum cu bani, dar mai demult îi cinsteau cu mere, nuci și covrigi. Seara mai târziu, ceata feciorilor pornea cu „Turca”, obicei de colindat în care o parte colindă, în timp ce un flăcău joacă acoperit de un covor împodobit cu „cănaci” colorați și sprijinit de o bâtă, terminată cu un „clonț” mobil, care se închide și se deschide la
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
jocului este veselă, ritmată dar într-un moment se transformă în doină jalnică. Atunci Turca se prăbușește, iar băiatul mascat, adică „bgidușul”, motivează că gazda sau fata gazdei „s-a uitat lung” și a deochiat-o. În timp ce gazda, găzdoaia, fata și feciorul lor erau chemați să prindă de cănacii Turcii pentru ca aceasta să-și revină și să joace din nou, se cânta următorul descântec: Apoi doina este schimbată în melodie de joc și turca își revine și începe din nou jocul. După ce
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
care în spațiul rural românesc, prin solemnitatea cununiei și a nunții, primește cea mai mare importanță, imaginea rămânând în amintirea participanților foarte multă vreme. Cei doi protagoniști, adică mirii, se cunosc din sat, din șezătoare, de la muncă sau de la petrecere, feciorul a umblat la fată, la pețit, părinții s-au înțeles, a avut loc o petrecere de logodnă și, la o dată stabilită, are loc nunta. Invitația era făcută în mod solemn de o ceată de feciori și fete care se numeau
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
de la muncă sau de la petrecere, feciorul a umblat la fată, la pețit, părinții s-au înțeles, a avut loc o petrecere de logodnă și, la o dată stabilită, are loc nunta. Invitația era făcută în mod solemn de o ceată de feciori și fete care se numeau chemători, îmbrăcați de sărbătoare, ce umblau din casă în casă pentru a vesti nunta și pe locuitori ca să participe la acel important eveniment: "„Să nu vă țineți mândri și măreți, Și să vă faceți cale
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
de către pictorul Constantin Zafiu, fiind împodobit cu catapeteasmă și mobilier - sculptate din lemn de stejar Despre toponimul Cucova circulă o legendă , conform căreia după lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri din zonă dupa numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre aceștia - Cucu (numele altuia - Sascu a fost dat satului Sascut, cel al lui - Mândru - satului Mândrișca, cel al lui Scurtu - satului Scurta, etc...). La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
sec. al XVIII-lea, de un grup de refugiați proveniți Transilvania. Despre toponimul Mândrișca circulă mai multe explicații.: O legendă locală suține că după lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri din zonă dupa numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre aceștia - Mândru (numele altuia - Sascu a fost dat satului Sascut, cel al lui Cucu - satului Cucova, cel al lui Scurtu - satului Scurta, etc...). O explicație mai prozaică asociază toponimul cu numele unei
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
Seacă este scos și vândut, în ultimul sfert al secolului al XVI-lea de Petru Șchiopul, în prima sau în a doua domnie (1574-1579 ;1582-1591) lui Paos vornicul pentru „caii buni" sau „aspri". De la acesta satul trece prin moștenire la feciorii săi Ionașco, Pătrașco și Gavrilaș. Aceștia împovărați de greutăți și nevoi, sărăcesc și vând satul lui Dumitrașcu Ștefan, mare logofăt (1623-1630) și soției sale Zinica, fat lui Mogâldea vornicul, cu 400 de taleri, facându-se și acte domnești. Din această localitate
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
Moldova (Cuejdiu, Chiojdeni) și în Ungaria (pentru amănunte: Legenda istorisește despre o familie de moșneni care s-ar fi statornicit în localitatea Bătrâni (azi comună de sine stătătoare) care avea doi flăcăi și o fată. Când le-a venit sorocul, feciorul cel mare s-a așezat pe valea Chiojdului, întemeind o așezare nouă: Chiojdul Mare (astăzi Starchiojd), cel mic a înființat Chiojdul Mic (astăzi Chiojdu), iar copila s-a măritat și s-a așezat mai la sud-est, unde a deschis un
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
Corvin include Valea Rodnei la orașul Bistrița. În registrele asupra contribuției strânse de orașul Bistrița din satele Văii Rodnei figurează "Rebre minor" însemnând „Rebrișoara” sau „Klain - Rebre” (1577). Într-o scrisoare a șoltuzului Sucevei din anul 1638 este amintit Grigore, feciorul popii din Rebrișoara. La 1642 satul avea 43 de gospodării dintre care 8 familii cu câte două perechi de boi, 16 cu câte o pereche de boi, iar 12 fără animale de tracțiune. În anul 1691 "Popa Toma și Toader
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
descrieri amănunțite a acestui obicei străvechi. La Rusalii se ieșea cu jocul "de-a lungul" de la Macău și se duceau până în Ulița Mare și până la moară. În Ulița Mare se făcea jocul bărbuncul. Când veneau jandarmi maghiari îi prindeau pe feciori și îi duceau la oaste pentru câțiva ani. Jocul era organizat de doi chizeși care angajau muzicanți în Vinerea Mare sau pe la Crăciun. Aceștia erau răsplătiți cu bucate și cu bani. Muzicanții erau primași (care cântă la vioară), contrabași și gordonași
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]