12,214 matches
-
un fapt sufletesc conștientizat, "conștiința reacțiunilor biologice prin care organimul își mijlocește adaptarea"162. Ea se trăiește așa cum este trăită orice simțire organică internă; și este condiția intuiției timpului și a intuiției raționale a acestuia. Diferența dintre ideile celor doi filosofi iese în evidență și atunci când vorbesc despre relația duratei cu timpul fizic. Bergson face din acesta din urmă noțiunea duratei; sau, în cuvintele autorului, spațializare a duratei: "Dacă timpul, în forma în care și-l reprezintă conștiința reflexivă, este un
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
der Naturcausalitat (1893) și încheind cu Timp și destin (1940), C. Rădulescu-Motru se referă "critic" la conceptul kantian al timpului. Ca intuiție pură a priori și legat de conștiința transcendentală (de subiectivitate), timpul lui Kant este o construcție abstractă, socotește filosoful român, este timpul matematic, nu timpul real, destinul. Acesta din urmă este legat de individ, este legea lui de finalitate. Argumentele lui Kant privind timpul ca intuiție a priori dovedesc, de fapt, că geneza lui nu are legătură cu datele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dimpotrivă, experiența este posibilă numai prin intuiția a priori a timpului; așa încât, el este condiție a experienței și nu invers. Calitățile timpului matematic (ale timpu-lui-abstracție amintit mai sus) sunt și calitățile timpului ca intuiție a priori (ale timpului kantian), socotește filosoful român. Amândouă sunt uniforme, omogene, infinite. Dar sunt astfel din temeiuri diferite: timpul matematic, pentru că transcende experiența sensibilă, iar timpul ca intuiție a priori, întrucât condiționează această experiență, așa încât el nu depinde de ea. Fiindcă filosoful german face din timp
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ale timpului kantian), socotește filosoful român. Amândouă sunt uniforme, omogene, infinite. Dar sunt astfel din temeiuri diferite: timpul matematic, pentru că transcende experiența sensibilă, iar timpul ca intuiție a priori, întrucât condiționează această experiență, așa încât el nu depinde de ea. Fiindcă filosoful german face din timp "legea determinismului naturii", această intuiție a priori nu ar fi decât timpul despre care vorbeau filosofii mecaniciști din sec. al XVIII-lea. Concluzia lui C. Rădulescu-Motru este următoarea: "Timpul aprioric, în care o conștiință în genere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
transcende experiența sensibilă, iar timpul ca intuiție a priori, întrucât condiționează această experiență, așa încât el nu depinde de ea. Fiindcă filosoful german face din timp "legea determinismului naturii", această intuiție a priori nu ar fi decât timpul despre care vorbeau filosofii mecaniciști din sec. al XVIII-lea. Concluzia lui C. Rădulescu-Motru este următoarea: "Timpul aprioric, în care o conștiință în genere, transcendentală, ordonează experiența, este timpul restrâns la succesiunea cauzală mecanică, este timpul măsurătoarei matematice"168. În Estetica transcendentală a primei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este interesat de problema genezei timpului, ci de funcțiile acestuia pentru cunoaștere, în sensul întemeierii posibilității cunoașterii științifice ca necesară și universală. C. Rădulescu-Motru contestă tocmai inadecvarea timpului, în înțeles kantian, la rezultatele științelor, îndeosebi ale psihologiei, din perioada postkantiană. "Filosoful român credea că progresele pe care le-ar fi făcut psihologia de la Kant încoace ar crea premisele rezolvării problemei sale (problema posibilității unei cunoașteri cu valoare necesară și universală n. C.) pe baza datelor cunoașterii pozitive. Sistemul său de metafizică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sensuri care trimit la o "realitate"; el posedă o funcție constitutivă față de fenomen și este necesar în arhitectonica subiectivității transcendentale. Programul pe care și-l propune C. Rădulescu-Motru în filosofia sa este sensibil diferit de cel kantian; iar legitimitatea criticilor filosofului român, relative la filosofia kantiană, este justificată prin asumpțiile pe care sistemul său se întemeiază. Cert este faptul că încadrarea teoretică pe care C. Rădulescu-Motru o propune pentru noțiunea timpului este alta decât cea a filosofiei transcendentale a lui Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
decât cea a filosofiei transcendentale a lui Kant. Există însă și sensuri ce le apropie. Timpul kantian nu este destinul personalist-energetic, dar este asemenea timpului matematic despre care vorbește C. Rădulescu-Motru, timp folosit pentru măsurare, spune el, de științele fizico-chimice. Filosoful român nu neagă timpul-instrument, dar, în manieră bergsoniană, îl consideră inautentic (ne-real). Poate că și ideea condiționării intuiției timpului de către intuiția destinului are un anume accent kantian, o legătură cu timpul-condiție a priori a intuiției empirice. Totuși, distanța dintre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
istorice ale personalității, acesta se deschide către modelul filosofic propriu personalismului, activ în filosofia europeană, însă pe alte temeiuri decât personalismul energetic, în perioada în care C. Rădulescu-Motru își făcea publice lucrările care alcătuiesc acest sistem filosofic. Modalitatea în care filosoful român ajunge la determinismul prin finalitate în aspectul său formal este condiționată de filosofia kantiană, așa cum am încercat să dovedim în subcapitolul anterior; iar felul în care el ajunge la aspectul de conținut al determinismului prin finalitate este legat mai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a da un conținut "științific" schemei determinismului prin finalitate, în fond, fiind vorba și aici despre neostoita sa încercare de a așeza afirmațiile filosofice pe temeiul faptelor științifice. În toate lucrările, chiar și în cele târzii (Timp și destin, Etnicul...) filosoful evocă rezultate ale științelor (cu precădere din biologie, psihologie și sociologie) și folosește aceste rezultate în susținerea și ilustrarea unor idei filosofice pe care el însuși le formulează sau pe care le selectează din filosofia europeană, mai veche sau mai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de muncă; la fel de departe se află și profesionistul și omul de vocație, de personalitatea mistică. În Lecții de logică, lucrare publicată de C. Rădulescu-Motru în 1943, dar care reproduce în primele două părți ale sale cursul de logică ținut de filosof în anul universitar 1914-1915, găsim o caracterizare succintă a mentalității primitivului, adică a unui aspect al personalității mistice. Astfel: a) mentalitatea primitivului este pasivă; ea nu analizează raporturile dintre obiectele intuiției externe; b) "primitivul nu face deosebire între important și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
teoretică a personalității în genere și a formelor sale; viziunea generică va înlocui explicația locală. Totuși, prezentarea formelor personalității capătă consistență dacă sunt luate în seamă și explicațiile locale, așa cum este aceea a mentalității primitivului, din primele opere ale lui filosofului. Momentul personalității mistice este conservat în istorie. Sufletul mistic poate fi regăsit chiar în structura personalității energetice, dar, de regulă, nemanifest. În unele momente el iese la suprafață. Îl recunoaștem în optimismul nemăsurat, care în politică se traduce "sau prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fapt în tehnica redării artistice a unui fond mistic; în filosofie, în acele argumentări care pun realitatea lucrurilor în dependență de suflet prin mijlocirea ideilor, sau a intuiției, sau a voinței. În exemplele de mai sus contează tehnica mistică, socotește filosoful, iar nu fondul mistic, etern în sufletul omului. Misticismul a ajuns chiar obiect de comerț. Produsele lui sunt opere de religie, artă, filosofie, politică, apoi mărfuri tehnic-industriale, care scormonesc în ființa omului, scoțând la iveală efuziuni emoționale. Sufletul mistic nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mistic drept treaptă în evoluția formelor de personalitate. Dar semnificația aceasta este, înainte de orice, așa cum se întâmplă și la Lévi-Bruhl, aceea a unui mod de existență autonom, structurat original, activ în anumite condiții sociale și plasat într-o perspectivă istorică. Filosoful român accentuează alte elemente ale sufletului mistic față de cele care apar accentuate în descrierile lui Lévy-Bruhl. Acesta din urmă insistă pe mentalitate, C. Rădulescu-Motru pe sistemul de aptitudini care definesc munca omului primitiv; căci ceea ce definește o formă stabilă a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
față de cele care apar accentuate în descrierile lui Lévy-Bruhl. Acesta din urmă insistă pe mentalitate, C. Rădulescu-Motru pe sistemul de aptitudini care definesc munca omului primitiv; căci ceea ce definește o formă stabilă a energiei personalizate, după socotința sa, este munca. Filosoful român găsește în operele lui Lévy-Bruhl și în general în lucrările de antropologie culturală, etnologie, sociologia comunităților arhaice, probe pentru ideea sa privind existența unei prime întruchipări umane în forma sufletului mistic. Personalitatea misticului este, sub aspectul structurii sale, ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitate, deoarece apare ca "punct" spre care "se dirijează" energiile lumii și pentru că ea însăși este moment al personalizării energiei ce pregătește alte momente ale acestui curs. Al doilea înțeles al sufletului mistic: structura sufletească a copilului, este abordat de filosoful român în contextul discuției despre vocație. Sistemele contemporane de psihologie, între care teoriile lui Pierre Janet, ale lui Jean Piaget nu i se par satisfăcătoare, deoarece folosesc un înțeles necorespunzător al eului și afirmă un raport nefiresc între eu și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de psihologie, între care teoriile lui Pierre Janet, ale lui Jean Piaget nu i se par satisfăcătoare, deoarece folosesc un înțeles necorespunzător al eului și afirmă un raport nefiresc între eu și personalitate. De exemplu, P. Janet consideră că "eul filosofilor (despre care vorbesc filosofii n. C.) este transportat la începutul vieții"189, cu toate că el este o achiziție târzie a dezvoltării psihice individuale. De altminteri, există niște stadii ale acestei evoluții: stadiul acțiunii reflexe, perioada limbajului și a comenzii și perioada
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
teoriile lui Pierre Janet, ale lui Jean Piaget nu i se par satisfăcătoare, deoarece folosesc un înțeles necorespunzător al eului și afirmă un raport nefiresc între eu și personalitate. De exemplu, P. Janet consideră că "eul filosofilor (despre care vorbesc filosofii n. C.) este transportat la începutul vieții"189, cu toate că el este o achiziție târzie a dezvoltării psihice individuale. De altminteri, există niște stadii ale acestei evoluții: stadiul acțiunii reflexe, perioada limbajului și a comenzii și perioada credinței în puterea proprie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care trăiește. C. Rădulescu-Motru concepe eul ca început al personalizării energiei și condiție a personalității; eul preexistă oricărei forme de personalitate. Rolul său este acela de a se înconjura de o structură aptitudinală și împreună cu aceasta să alcătuiască o personalitate. Filosoful român mizează pe ideea că fără o distincție inițială între ceea ce aparține propriei individualități și ceea ce aparține altora nu este posibilă activarea socială a unui potențial psihic în sensul exercițiului muncii, deci al afirmării unei personalități. Psihologul francez procedează invers
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
că fără o distincție inițială între ceea ce aparține propriei individualități și ceea ce aparține altora nu este posibilă activarea socială a unui potențial psihic în sensul exercițiului muncii, deci al afirmării unei personalități. Psihologul francez procedează invers (în general, invers decât filosofii, cum ar spune psihologul însuși), căci eul este realitatea personalității dezvoltate, o formă a personalității sociale, ulterioară, în evoluția ontogenetică, celei corporale. "Eul" lui P. Janet este eul conștient de sine; "eul" lui C. Rădulescu-Motru este anticipația primară ce se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru este anticipația primară ce se individualizează și al cărei conținut este emoțional. Primul se află în personalitatea dezvoltată; cel de-al doilea este nucleul personalității, prin urmare, el este atotprezent în structura acesteia. În lucrarea Lecții de logică, filosoful român caracterizează astfel mentalitatea copilului: a) copilul este lipsit de atenția voluntară; b) el nu știe să "proporționeze" materialul dat de simțuri și este atras de faptele extraordinare; c) gândește în intuiții concrete, nu în cuvinte abstracte; d) la copil
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
gânduri ale lui C. Rădulescu-Motru, în Personalismul energetic și Vocația..., care pun sub semnul îndoielii valoarea culturală și de civilizație a altor zone geografice în sensul formării profesionistului. Am putea accepta, la limită, ideea unui europocentrism metodic, care îi permite filosofului ca, în structura culturală diferențiată a Europei, să stabilească locul culturii române. De altminteri, C. Rădulescu-Motru are grijă să extindă explicit hotarele referințelor geografice, iar prin gradul de generalitate al discursului face ca aceste granițe să nu aibă nici o semnificație
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
binevenită în contextul de față, al tematizării tipului-cultură și este, de asemenea, interesant de semnalat specificul ei pe fondul abordării acestei probleme în prima parte a secolului nostru. C. Rădulescu-Motru așază în relații de condiționare reversibilă cultura și civilizația. Unii filosofi ai timpului, între care Spengler, Keyserling, Berdiaev, găsesc, cum știm, o prăpastie între acestea două, cultura fiind însăși "viața" spiritualității, iar civilizația, moartea ei. Astfel, potrivit lui Berdiaev, contemporaneitatea pune problema legăturii dintre creație (cultură) și viață (existență sau civilizație), problemă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
iar eșecul culturii este un "eșec sfânt" necesar depășirii actualului nivel existențial al omului și înaintării lui către o existență propriu-zis spirituală. Punctul de vedere al lui Berdiaev este binevenit într-o "critică", o interpretare, a personalismului energetic, pentru că și filosoful rus ajunge la un personalism, unul religios însă, diferit, desigur, de cel "energetic". Potrivit acestui personalism (al lui Berdiaev), desăvârșirea omului este posibilă prin spiritualizare, într-o epocă finală "profetic-creatoare", nu prin cultura care este în putința omului actual. Dimpotrivă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
simbolică și organică, prevestind o viață viitoare; cealaltă (civilizația) este legată de pământ, este a nopții și urmărește întocmirea unei noi vieți, nu a unor noi valori. Apropierea acestui punct de vedere de cel al O. Spengler este evidentă. Și filosoful german găsește o prăpastie între cultură și civilizație, iar istoria îi apare ca o înșiruire de ca-tastrofe: "Istoria universală evoluează din catastrofă în catastrofă, indiferent dacă o putem înțelege și explica, sau nu"207. Ideea conflictului între cultură și civilizație
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]