5,879 matches
-
are loc ospățul și bucatele servite la masă. Arta prozastică a lui Negruzzi este inconfundabilă. ION CREANGĂ POVESTEA LUI HARAP - ALB Subiectul „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă este un basm cult, o capodopera a genului, plecând Însă de la izvoare folclorice naționale și universale. A apărut În „Convorbiri literare”, la 1 august 1877. Subiectul povestei, că așa o numește autorul, este aparent simplu, specific basmelor populare, cu eroi și motive tradiționale, unde supranaturalul se Împletește cu realul personajelor țărănești din Humuleșlii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este repus În drepturi; Spânul este demascat și pedepsit. În desfășurarea epicului, personajele sunt umanizate, ceea ce permite individualizarea lor și crearea unei psihologii complexe neîntâlnite În basmul popular. HarapAlb devine un erou exemplar, nu prin Însușiri miraculoase (ca În basmele folclorice), ci prin autenticitatea lui umană. Stăpânit adeseori de frică, plin de naivități si slăbiciuni omenești, este nevoit să dea primele probe de curaj și bărbăție. Bunătatea și mila Îl situează În registrul simbolistic al forțelor binelui. Prin ele Își face
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
drept răsplată pentru omenia sa. Prin ei, Harap Alb constată ciudățeniile firii omenești, are prilejul să cunoască psihologia umană. Concluzii In „Povestea lui Harap Alb” Creangă a retopit structuri epice tradiționale, Într-un stil individualizat, purtând amprenta modernității. De inspirație folclorică sunt: tema (triumful binelui asupra răului) și motivele (călătoria, pețitul, muncile, proba focului, Încercarea puterii, izbânda mezinului, căsătoria), personajele (Craiul, Verde Împărat, Împăratul Roș, fata acestuia, Spânul, Harap Alb), ajutoarele eroului (Gerilă, Setilă, Ochilă, Flămânzilă, Păsări-Lăți-Lungilă, Sfanta Duminică, Crăiasa furnicilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și determină atitudini reprobabile din partea sătenilor. Surprinderea unor asemenea aspecte demonstrează talentul scriitorului, cunoașterea În profunzime a universului rural, frământat de o multitudine de contradicții sociale. Calitatea romanului constă În Îmbinarea elementelor narative: redarea unor tablouri de ansamblu; prezența elementelor folclorice; psihologia mulțimii; forța și bucuria petrecerii, specifică maselor și indivizilor. Analiza psihologică se dezvăluie ca o mare calitate a scriitorului. Structura psihică a personajelor este surprinsă În toată complexitatea (Ion, Zaharia Herdelea, Titu Herdelea, Belciug, Vasile Baciu, Ana etc. Compoziția
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nuvelei o constituie ieșirea din timp și spațiu și trăirea În două planuri existențiale, unul real și unul fantastic. Dacă În proza interbelică fantasticul avea drept suport practicile Yoga și Tantra (vezi „Secretul doctorului Honiberger”, „Nopți la Serampore”), sau mituri folclorice autohtone („Domnișoara Cristina”), iar scriitorul crea două universuri de referință, realul și irealul, corespunzătoare dialecticii sacru - profan, expusă În studiile sale cu caracter filosofic, În creația de după război, această opoziție are o altă perspectivă. În nuvela „La țigănci”, ca și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
numeroase semnificații. Fetele simbolizează Parcele (zeițe romane ale destinului, Nona- Decuma- Marta), parcurgerea etapelor de către personaj semnifică ritul trecerii, probele-rituri ale inițierii. Episodul următor dezvoltă motivul labirintului, Întâlnit și În alte creații ale lui Mircea Eliade. Hora fetelor Înseamnă motivul folcloric al ielelor: „În clipa următoare, se simți prins de mâini și fetele Începută să se Învârtească În cerc, strigând și șuierând și parcă vocile veneau de foarte departe. - N-ai ghicit! N-ai ghicit! Auzi el ca prin vis. Încercă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Un pedagog de școală nouă” etc. În unele nuvele, I. L. Caragiale cultivă proza de observație psihologică și naturalistă: „O făclie de Paște”, „Păcat”, „Două loturi”, „În vreme de război” ori realizează capodopere ale genului fantastic fabulos, plecând de la un filon folcloric, sau de la motive din proza europeană, ca de pildă, motivul lui Belfegor, preluat de Machiaveli și de La Fontaine. Remarcabile sunt următoarele nuvele: „La hanul lui Mânjoală”, „Kir Ianulea”, „Calul dracului”. 4. I. L. Caragiale despre teatru Unul dintre momentele importante În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
treia, în do major, opus 52 (1904-1907), scrisă de Jean Sibelius, reprezentantul școlii naționale finlandeze. Sursa de inspirație pentru lucrarea sa o reprezintă folclorul finlandez, influențele sale simțindu-se încă din prima parte. Ludmila Sprîncean consideră că "ideea preluării materialului folcloric într-un gen atât de complex precum este simfonia, este miezul unei creații care va trece rigorile timpului atât în patrimoniul național, cât și în cel mondial"486. Istorie și politică În Acorduri europene vs. Jurăminte de vasalitate, Marius Jurcan
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
publicații este de a promova și de a face cunoscută limba, literatura, arta și civilizația poporului român. Tema revistei este comunicată prin câteva rubrici fixe, chestiunile tratate fiind cele legate de problemele pe care le ridică limba română, de obiceiuri folclorice și de tradiții, prezentarea unor texte care aparțin literaturii române și finlandeze în versiune bilingvă, impresii de călătorii vizând cele două țări etc. Ion Stăvăruș vorbește, în rândurile următoare, despre intențiile curajoase de a redacta niște culegeri bilingve al căror
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
despre literatura finlandeză contemporană și despre noua orientare a școlii finlandeze de folclor despre care mărturisește că și-ar dori să știe mai multe. Acesta menționează că savanții finlandezi sunt "cel mai bine pregătiți ca să realizeze (...) valorizarea materialelor etnografice și folclorice în perspectiva universală a Istoriei Religiilor"751. Acest lucru se datorează arhivelor folcloristice de care dispun, dar și de materialul lingvistic pe care și-l pot însuși cu ușurință (limbile de circulație, rusa, maghiara sau alte limbi fino-ugrice)752. Ioana
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
câte cârciumi are Sibiul?». Deja e o fază superioară să vii la un festival. Și îmi doresc ca din același snobism să se ducă și la un festival de muzică cultă, la Sala Thalia. Chiar și unul de bună calitate folclorică. Bineînțeles că sunt împotriva manelelor, care sunt un adaos proletcultist de abjectă calitate a muzicii țigănești, iar muzica lăutărească pierde tot mai mult teren din cauza manelelor, care nu ne aparțin“. Nu o dată, directorul Sibiu Jazz Festival a luat atitudine împotriva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
cu cât sunt ei mai vestiți și mai bine plătiți, cu atât mai mare e prestigiul satuluiă. Se cântă cu orgă, saxofon, baterie, mai rar vioară. Dar se cântă neapărat live. Muzica e populară, dar nu e cea de la „Tezaur folcloric“. Se cântă hiturile momentului - fiindcă există și așa ceva. La ora 12 noaptea se face o pauză de masă, timp în care adolescenții merg la discotecă. După ora 2 noaptea intervine neapărat și un moment când se cântă tangouri și vals
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
marțiale) au devenit altceva decât în China, patria lor de origine, încât astăzi sunt greșit menționate ca fiind invențiile Japoniei. Se pare, totuși, că origami (arta împăturirii hârtiei), cha no yu (ceremonia ceaiului), ikebana (arta aranjării florale) și kabuki (teatrul folcloric) sunt proprii acestei țări, cu toate că unii istorici reclamă faptul că izvoarele scrise în acest sens sunt puține la număr. Cauza ar putea fi că japonezii, spre deosebire de chinezi și coreeni, nu au cunoscut scrisul decât în sec. al IV-a d.H.
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
convingerilor și idealurilor frumoasei vârste a tinereții». Vatra luminoasă de cultură, care era Academia, avea precedentele ei în revistele tradiționaliste care fuseseră Făt-Frumos (15 martie 1904 - 1 februarie 1906) sau Paloda literară (20 ianuarie 1904 - 28 decembrie 1904) , în revista folclorică Ion Creangă care mai apărea (1908 - 1912 ; 1915 - 1921), în vestita Miron Costin (1913 - 1919) care încă făcea istorie... Terenul era fertil, Tutoveanu ca și Tudor Pamfile ori preotul Ioan Antonovici se dovediseră spirite libere, atașate tradiției, dar nu doar
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Al. Vlahuță, Al. Macedonski, V. Voiculescu, V. Eftimiu, Mihai Codreanu ș.a. (p. 292). Folclor Artur Gorovei, Noțiuni de folclor, București, Cartea Românească, 1933. După ce arată ce înțelege prin folclor, autorul face un scurt istoric al folclorului (termenul, revistele cu preocupări folclorice) și al domeniului cuprins (citează opiniile lui Paul Sébillot, A. Gittèe, Weinhold, Ov. Densușianu, Romul Vuia, A.Van Gennep). În continuare se ocupă de înțelesul cuvântului „popor” în folclor, metoda de culegere și clasificare a materialelor (Paul Sèbillot, Hoffmann - Krayer
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Moraru, Dinu, V. Voiculescu. Discreția binelui și strălucirea geniului (2) Convorbire cu d—na Gabriela Defour, în „Lumea magazin", nr. 4/1997 Moșescu, Octavin, Vasile Voiculescu, în „Viața Buzăului", 1979, nr. 484/7 septembrie Muntean, George, V. Voiculescu și fabulosul folcloric, în „Viața Românească", nr. 2/1970 Muntean, George, V. Voiculescu — dimensiunea autobiografică a operei, în „România literară", an III, 1970, nr. 926/februarie Nițescu, M., Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Ed. Humanitas, 1995 Nițulescu, Jules, Despre știință și literatură, în
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și literatură, în „Cronica", an. V, 1970, nr.15/11 aprilie Oarcăsu, Ion, Sonetele — „Psalmi de taină", în „Tribuna", an. XI, 1967, nr. 43/26 octombrie Oprișan, I., Prezența multiplă a culturi populare în literatura română contemporană, în vol. Temelii folclorice și orizont european în literatura română, Editura Academiei RSR, București, 1971, articol reluat în vol. Oprișan, I. Redescoperirea culturii populare, Editura Vestala, București, 2008, p. 143-162 Ornea, Z., Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980 Papadima
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
selecta cu parcimonie elementele semnificative pentru cunoașterea operei și personalității lui Vasile Voiculescu, reușește să ni-l prezinte în statura pe care o are în memoria cititorilor avizați. Scriitorul s-a născut în anul 1884 în comuna Pârscov, veche vatră folclorică din zona Buzăului, într-o familie de țărani păstrători de datini și foarte evlavioși - factori care au avut o mare influență asupra propriului său moral, a creației lui literare. Anii de studiu la Buzău și București, cu șederea la gazde
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
opoziția urban/rural pe care tu o urmărești în atâtea locuri. Poate, pur și simplu, Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" era un spirit citadin, de aceea s-a integrat într-o cultură cosmopolită. După scrierile de tinerețe, în care materialele folclorice românești sunt valorificate, el s-a distanțat de acest filon - oare și pentru că Eliade XE "Eliade, Mircea" făcuse deja asta, iar autohtonismul lui Eliade XE "Eliade, Mircea" , s-a arătat ulterior, se lega într-un mod dubios de trecutul său
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
și rapiditatea detectării sursei căutate sunt câteva avantaje incontestabile oferite de internet. Constați, însă, și alte lucruri care îți dau de gândit. Dincolo de sistemul de ghidaj extrem de facil, te pierzi în orizontul tuturor surprizelor: idei și date circulând la modul folcloric, preluate tale-quale, fără „a se face caz” de ideea responsabilității personale. Lipsa de autoritate și de spirit critic nu par să deranjeze; preluarea și interpretarea după ureche duc la o devălmășie „post-modernă” cel puțin derutantă. Comunicarea „culturală” pe internet devine
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
făcuse economie la ață de cusut! Instruit și educat în „orânduirea burghezo-moșierească”, nu 106 înțelege că „avântul constructiv” al comuniștilor se îndreaptă spre risipă și, până la urmă, spre sărăcie și foame. Această „evoluție” din anii 1970-1980 este sancționată la modul folcloric: „Decât mult și fără rost mai bine puțin și prost!”. Contrar aparențelor de „dezvoltare și progres”, se instaurează treptat procesul de deteriorare a calității în general, a calității umane în special. Astfel că „societatea socialistă multilateral dezvoltată” a lui Ceaușescu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și rapiditatea detectării sursei căutate sunt câteva avantaje incontestabile oferite de internet. Constați, însă, și alte lucruri care îți dau de gândit. Dincolo de sistemul de ghidaj extrem de facil, te pierzi în orizontul tuturor surprizelor: idei și date circulând la modul folcloric, preluate tale-quale, fără „a se face caz” de ideea responsabilității personale. Lipsa de autoritate și de spirit critic nu par să deranjeze; preluarea și interpretarea după ureche duc la o devălmășie „post-modernă” cel puțin derutantă. Comunicarea „culturală” pe internet devine
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
făcuse economie la ață de cusut! Instruit și educat în „orânduirea burghezo-moșierească”, nu 106 înțelege că „avântul constructiv” al comuniștilor se îndreaptă spre risipă și, până la urmă, spre sărăcie și foame. Această „evoluție” din anii 1970-1980 este sancționată la modul folcloric: „Decât mult și fără rost mai bine puțin și prost!”. Contrar aparențelor de „dezvoltare și progres”, se instaurează treptat procesul de deteriorare a calității în general, a calității umane în special. Astfel că „societatea socialistă multilateral dezvoltată” a lui Ceaușescu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
reținut și de către instanță că fostul ministru a transferat peste un milion de euro în conturile unor off shore-uri. Vorbim despre diverși funcționari publici acuzați că au luat sute de mii de euro. Dar s-a păstrat și această componentă folclorică, a dosarelor în care înregistrăm foloase aparent nesemnificative. Au fost magistrați cercetați că au luat un curcan, o gâscă și așa mai departe. — La Sibiu, de pildă, un acuzat îi repara mașina procurorului-șef. Asta era mita. — Una dintre fapte
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
tehnicii și civilizației americane, luptând din greu cu natura, cu trecutul ei plin de incursiuni dușmane, cu ceea ce reprezenta la data când America era abia descoperită, cu spontaneitatea ei, cu lipsa de așa zisă cultură, dar cu bogatul ei tezaur folcloric, grupul de americani m-au ascultat și și-au dat seama că oamenii de la noi și-au creat o viață spirituală și materială, care le-a dat posibilitatea să rămână o țară omogenă, capabilă de a-și însuși rezultatele
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]