4,121 matches
-
stăpânea pe toți. Iar toți cei ce credeau erau laolaltă și aveau toate de obște. Și își vindeau bunurile și averile și le împărțeau tuturor, după cum avea nevoie fiecare. Și în fiecare zi, stăruiau într-un cuget în templu și, frângând pâinea în casă, luau împreună hrana întru bucurie și întru curăția inimii. Lăudând pe Dumnezeu și având har la tot poporul. Iar Domnul adăuga zilnic Bisericii pe cei ce se mântuiau". (Fapte 2, 38-47)3 Același lucru se repetă, nu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
oțetit fiind de ranchiuni și de incoerențele vârstei, când i-a ținut isonul domnului Tănase la spălat (în direct) cadavre liberale sau când au hohotit amândoi în prime time, cutremurați la gândul prigoanei carcerale a domnului Vântu, ceva s-a frânt în mine, suporter amuzat și cititor asiduu al lui Mircea Dinescu. De aceea, mărturisesc că am urmărit cu simpatie show-ul său de Revelion. Reîntors la timpurile mitice, când poesia ținea loc de logos, când trecerile de ev erau celebrate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
avut de toate; Pe unele le lași uitate, Pe altele le pui în cărți. Lucrurile se îndreaptă, Nu-s motive pentru tângă: El și-a rupt doar mâna dreaptă, Dar scrie cu mâna stângă. Chiar și stânga de și-ar frânge, Tot nu-i vreme de-ntristare: Autorul nu se plânge Cât mai are și picioare.
La Costache Ostap by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84175_a_85500]
-
față de cei defavorizați!“. Da, dar celor doi le era foame atunci... LA LOC teleCOMANDA Alex SAVITESCU Schizo-frenezia noului „fotbal“ Analiza e o bombă sexy, după care-și răsucesc mințile toți indivizii României. Privind la dânsa, femei și bărbați, deopotrivă, își frâng gâtul și-și cresc riscul de a face strabism. Analiza răscolește imaginația aproape oricărui șef de platou și aproape a oricărui invitat în emisiuni de televiziune, unde se discută despre fotbal. Analiza trezește, în sufletele acestora, hambâțul de a vorbi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
primul an al veacului XIX organizează așa numi tele ,,academii”, prilej de prezentare a noilor sale lucrări. Între 1796-1800 muzicianul surzește și urmează o epocă întunecată a vieții sale. Nici surzenia și nici cumplitele suferinți fizice datorite bolilor, nu pot frânge voința de luptă a Titanului. Una după alta apar marile simfonii,concerte instrumentale,cvartete, sonate, întreg lanțul lucrărilor care au ridicat numele lui Beethoven în rândul celor mai de seamă creatori din istoria artelor. Ultimii ani ai vieții sunt plini
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
capitol VI din Evanghelia după Ioan, apostolul Pavel relatează în Prima Epistolă către Corinteni ultima Cină a lui Iisus Hristos. Apostolul neamurilor spune în această epistolă: Domnul Iisus, în noaptea în care a fost predat, luând pâine și binecuvântând, a frânt-o și a spus: Acesta este trupul meu care se frânge pentru voi; aceasta să o faceți întru pomenirea Mea de fiecare dată când veți mânca." La sfârșitul mesei, făcu la fel cu paharul cu vin, spunând: "Beți dintru acesta
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Epistolă către Corinteni ultima Cină a lui Iisus Hristos. Apostolul neamurilor spune în această epistolă: Domnul Iisus, în noaptea în care a fost predat, luând pâine și binecuvântând, a frânt-o și a spus: Acesta este trupul meu care se frânge pentru voi; aceasta să o faceți întru pomenirea Mea de fiecare dată când veți mânca." La sfârșitul mesei, făcu la fel cu paharul cu vin, spunând: "Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
buza umflată-căcălău stau la poarta sufletului tău de tembelă criminală. Că de ce nu-ți lași tu unchiul tău bătrân ca un hârb să-ți pipăie măcar un pic dolofanul, în zorii zguduiți de ziuă, sau la amiază, colea, când se frânge raza-n paișpe de plăcere pe tingire, sau în amurguri prelinse ca un sânge prins pe bubuoaiele senectuții, Doamne-ajută-mă, că nu fac păcat, și nice tu, că doar așa pun și eu un deget două pe buci, ca pe o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
mândră țară; Vom păstra pământul, glia, Niciodată să nu piară! Când românul râde, cântă Soarele în crâng și vântul, Șuierând blând, când se-avântă, Poartă zâmbetul, cuvântul. Când românul nostru plânge, Plânge lângă el pământul, Izvorând dureri și sânge, Întristând, frângând și cântul. Ești copil isteț, ai minte; Poți ușor să afli dacă ,,Â’’ apare în cuvinte. Câți de ,,â’’ pe-aici se joacă? Vezi baloane colorate Ce spre-albastrul cer plutesc. Literele desenate Să citești eu te poftesc! LITERA ,,B’’ ,,B
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
Decadent: Suferința prietenului, succesul tău Veronica D. Niculescu Ce fac niște artiști dacă o prietenă se aruncă în piscina fără apă și ajunge pe un pat de spital, în comă? Își vor frânge mâinile neputincioși? Nu. Artiștii vor lua o cameră de fotografiat și vor crea pe furiș o operă de artă din trupul ei sfârtecat și învinețit, visând la succes. Pool ăNo Waterț/Piscină ăFără Apăț, de Mark Ravenhill, în regia lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
Pân' la gleznișoare, Pân' la pulpișoare. Iar ea, vai de ea! Nici că mai râdea, Ci mereu zicea: "Manole, Manole, Meștere Manole! Ajungă-ți de șagă, Că nu-i bună, dragă. Manole, Manole, Meștere Manole! Zidul rău mă strânge, Trupușoru-mi frânge!". Iar Manea tăcea Și mereu zidea. Zidul se suia Și o cuprindea Pân' la gleznișoare, Pân' la pulpișoare, Pân' la costișoare, Pân' la țâțișoare. Dar ea, vai de ea, Tot mereu plângea Și mereu zicea: "Manole, Manole Meștere Manole! Zidul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
se suia Și o cuprindea Pân' la gleznișoare, Pân' la pulpișoare, Pân' la costișoare, Pân' la țâțișoare. Dar ea, vai de ea, Tot mereu plângea Și mereu zicea: "Manole, Manole Meștere Manole! Zidul rău mă strânge, Țâțișoara-mi plânge, Copilașu-mi frânge!". Manole turba Și mereu lucra. Zidul se suia Și o cuprindea Pân' la costișoare, Pân' la țâțișoare, Pân' la buzișoare, Pân' la ochișori, Încât, vai de ea, Nu se mai vedea, Ci se auzea Din zid că zicea: "Manole, Manole
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Manole, Când se încerca De-a se arunca, Iată c-auzea Din zid că ieșea Un glas nădușit, Un glas mult iubit Care greu gemea Și mereu zicea: "Manole, Manole, Meștere Manole! Zidul rău mă strânge, Țâțișoara-mi plânge, Copilașu-mi frânge, Viața mi se stinge!". Cum o auzea, Manea se pierdea, Ochii-i se-nvelea, Lumea se-ntorcea, Norii se-nvârtea, Și de pe grindiș, De pe coperiș, Mort bietul cădea! Iar unde cădea, Ce se mai făcea? O fântâna lină, Cu apa
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
La bărbatul tău acasă. Lasă mamă, lasă tată, Că de-acum ești măritată, Lasă frați, lasă surori, Lasă grădina cu flori, Că tu singură-ai să fii O grădină de copii. Lado, lado, nu mai plânge, Mijlocelul nu-ți mai frânge Că acasă te-i întoarce Când pe strat inul s-a toarce. Și la maică-ta te-i duce, Chiar atunci și nici atunce. Când bondariu-a face miere, Când a face plopul pere Și răchita vișinele, Să-ți alini pofta
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de un dublu curent care niciodată nu se confundă. Fiecare dintre cele două corespondente răspunde unor idei pe care nici nu le-a simțit, nici nu le-a exprimat, nici nu le-a aprofundat ea însăși. Inspirația și ansamblul sunt frânte, fragmentate. Uneori este vorba de o culegere de nuvele (In der Irre) dintre care unele sunt de Carmen Sylva, altele de D-na Kremnitz. Această alianță este mai degrabă folositoare pentru cea din urmă decât utilă criticii, pe care o
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
urmă, îți dorești atât de mult ca tatăl să ajungă în fine la magazinul unde lucrează fosta lui nevastă și să se împace cu ea, cu Stefek și cu Elka, încât, dacă nu se va întâmpla așa, el nu va frânge numai inima lui Stefek, ci și inima ta. Cum se termină basmul veți afla, probabil, la anul, când e posibil ca filmul să fie adus la București. Sztuczki, 2007. Scenariul și regia: Andrzej Jakimowski. Cu: Damian Ul, Ewelina Walendziak, Rafal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
pe el. Hermaphrodite. Dansatorul, tot complet dezbrăcat, se află pe un fel de soclu. O lume prea mică în care va trebui să se descurce. Să-și joace rolul. E o lume de pe care poate oricând să cadă, să-și frângă gâtul. Scaunele sunt așezate de astă dată direct pe scenă, de jur împrejurul acestui soclu meschin. Începe un dans foarte asemănător cu al femeii. Zbatere și, în cele din urmă, chinuită, înălțarea. Trupul este expus fără milă sub reflectorul ale cărui raze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
fost cu atâtea alte personalități medicale. Doctorul Topa este arestat în 1951, i se înscenează un proces politic și este condamnat la 10 ani temniță grea. Un articol (pe care l-am recepționat de pe Internet) are un titlu semnificativ: Destine frânte de Securitate. „Procesul membrilor Legației Italiei la București din toamna anului 1951 a demonstrat că Securitatea nu avea scrupule în inventarea unor acuzații grave. Toți cei implicați în respectiva mascaradă judiciară au ispășit ani grei de temniță în pușcăriile politice
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
sunt, în felul lor, și comentariile anonime la articolele din presă în legătură cu acest subiect. Admir și respect pe cei care își semnează intervențiile, indiferent care sunt acestea. Detest însă anonimii care-și camuflează înainte de toate lașitatea, apoi ignoranța, frustrările, ambițiile frânte sub varii pseudonime. Unul dintre ei se folosește de pretext pentru a acuza preoții catolici de pedofilie și pederastie. Consideră că este prea mare și insuportabil păcatul a sute de mii de preoți catolici în 1.700 de ani. Prostii
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
sau "creierul FNI", altul ca "eminența cenușie a marii lovituri de la firma X" ș.a.m.d. Fiecare tinde să construiască o legendă legată de persoana sa, în care a jucat rolul principal și în care un viitor măreț s-a frînt din cauza unei neatenții sau a unui complot căruia i-a căzut victimă. Aceste povești cu final trist au rolul de a demonstra că persoana respectivă nu este o infractoare sau că nu merita să ajungă în închisoare. Chiar și cadrele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-i ușurează munca. Simte instinctiv pericolul pe care-l reprezintă anumite persoane (deținuți, colegi, superiori sau vizitatori) și încearcă din răsputeri să le neutralizeze acțiunile, înfrîngîndu-le rezistența prin munci de uzură. În cazul deținuților recalcitranți urmărește îndeaproape botezul, care le frînge voința și spiritul nesupus și îi trimite la munci degradante și istovitoare: spălarea WC-urilor, curățarea cartofilor, spălarea podelelor, amenajarea bordurilor etc. În cazul colegilor și superiorilor considerați periculoși, îi învăluie într-o mantie a zvonurilor și bîrfelor, îi bombardează
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unde nonconformismul este apreciat doar de 1,36% (față de 13% la recidiviști de 10 ori mai refractari imperativelor instituționale). Obediența ca virtute interpersonală principală explică de ce ritualurile de inițiere practicate nu își pierd din importanță, ele avînd rolul de a frînge orice spirit nonconformist Spiritul conducător, autoritarismul și puterea de a comanda și a influența se bucură de aprecierea celor mai multe persoane din închisori, care situează această valoare pe locul doi în ierarhia valorilor interpersonale. Deși mai mult de 25% din indivizii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tren, mi-l închipui șerpuind pe lângă deal într-un nimb siniliu. Prin fața mea trece un militar cu o pâine în mână. Aș vrea să mă cheme mama la masă. De dormit însă n-aș dormi în ruptul capului, deși sunt frânt de oboseală. Lumea se întoarce de la serviciu, oameni grăbiți se perindă prin fața ochilor mei. Unul spune: Uite la ăsta, stă sub gard ca un godac. Ceilalți trec pe lângă mine și nu mă văd sau simulează că nu mă văd. Mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
firesc, ore și zile încărcate pentru domnul A, deoarece imediat după trezire la propriu și la figurat observă cu stupefacție că trei trandafiri, cei mai luminoși și mai catifelați, nu se mai aflau la locurile lor. Tulpinile firave fuseseră brutal frânte, încât se înălțau din pământ fără a mai purta în vârfuri acei bulgări ușori de petale înfoiate, mândre de culoarea lor desprinsă parcă din soare. Exasperat, domnul învățător interogă pe rând copiii din cartier și căută fără izbândă, dar cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
infinitatea de cuburi de cristal" . „împărăția fascinanului Odin", descrisă în Toma Nour sau Odin și poetul exprimă astfel „un sentiment dominant de evaziune ", iar eroul, <citation author="M. Eminescu">„cuprins de brațele albe ale zeului nordic, are sentimentul de a frânge condiția efemeră, atingând eternitatea prin integrarea în inerția polară " . </citation> Acest univers fantastic devine expresie poetică a sentimentului de nostalgie față de o lume pură, compusă din miile de cristale de gheață, adevărat „Eden alb "(cum îl numește criticul literar Eugen
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]