4,485 matches
-
de coacăze, vișine etc. și apoi radem aluatul rămas pe răzătoarea mare. Rețeta nr. 102 Înghețată de caise „Rodica“ Ingrediente: 6 gălbenușe, 200 g zahăr, 1 l lapte, un pahar mare cu frișcă, 300 g caise. Mod de preparare: Se freacă spumă gălbenușurile cu zahărul, se adaugă laptele fiert și răcit și se pune la foc, amestecând mereu până ce se îngroașă (nu trebuie să fiarbă în clocote mari). Se lasă compoziția să se răcească. Când s-a răcit compoziția, se adaugă
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
coajă sau pieliță. Rețeta nr. 105 Prăjitură cu caise delicioasă Ingrediente: 350 g făină, 1 praf de copt, 250 g margarină Unirea, 200 g zahăr, 5 ouă, 150 g smântână, zahăr pudră, 2 kg caise. Mod de preparare: Zahărul se freacă cu margarina, apoi se adaugă gălbenușurile și smântâna, făina în care am pus praful de copt, apoi se încorporează albușurile bătute spumă și se încorporează încet ca să nu se lase albușurile. Într-o tavă de aragaz unsă cu unt și
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
200 g unt sau margarină Unirea, 250 g făină, 5 ouă, 250 g zahăr, un praf de copt, arome în special vanilie 2-3 plicuri, unt pentru uns tava, 1 kg vișine fără sâmburi sau congelate. Mod de preparare: Untul se freacă cu 100 g zahăr, se adaugă gălbenușele, făina amestecată cu praful de copt. La urmă batem 5 albușuri spumă cu 150 g zahăr. Compoziția se toarnă într-o tavă de aragaz 30x30 cm unsă cu unt și tapetată cu făină
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
mari, 26 pișcoturi de șampanie. 200 ml lapte. Mod de preparare: Spălăm portocalele, apoi le radem prin răzătoarea mică. Apoi portocalele le tăiem în rondele subțiri. Așezăm pe o farfurie adâncă straturi de portocale și straturi de zahăr 100 g. Frecăm gălbenușurile cu 100 g zahăr și adăugăm gelatina dizolvată în lapte călduț 200 ml. Punem zeama rămasă de la portocale, precum și coaja rasă și fierbem tot la foc mic, mestecând mereu. Batem separat albușurile ca la bezea cu 100 g zahăr
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
Tony pe trepte în jos. Grecii lui Platon spuneau că asta e “pedeapsa celor vii”... Din păcate, nu avem Cred că mintea mea o ia razna. Cuțitul se-nvârte nemilos în șale. Mă îmbrac mai mult târâș. “Unde pleci?”, se freacă doamna mea la ochi. “Îmi iau lumea-n cap!”. Ajung la cel mai mare spital din București. La Fundeni, unde nu mai există bani nici pentru feșe, dar se fac transplanturi scumpe. Știm de ce... Mă oprește un tânăr în uniformă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
un aparat performant”. Eu știam că au primit din Statele Unite cele mai moderne dotări. Îmi dă trimitere la Spitalul de Urgență. Aici, scot iar plicul. Alt medic amabil mă unge pe burtă cu un gel scârbos și începe să mă frece cu un fel de ventuză: vede pe ecran toată cariera mea. “Dă-te-n căcat să-ț bată nasu!” Căldură mare, mă clatin. Nu cred să mai rezist cu transportul în comun și cu banii stau prost: iau leafa abia
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
medicamentele, dar cu ce? Ne aflăm în plină reformă de peste un deceniu și toți au venit cu tacâmuri de-acasă. “Domnu! Mâine, aut! Aut!” Duminică la spitalul de elită. Ia urina, dă urina! Nu amestecați probele! Trage, domne, apa! Femeile freacă pe coridoare zi și noapte. Curățenia este singurul lucru admirabil aici. “Vizita! Dom’ doctor Toflăuță!”, se aude pe cordior. Pe ușă intră un personaj între două vârste, nebărbierit macho, pare bonom și grăsun. Patul lui Zubar e gol - omul face
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
îndoială. Pisica nu a mai stat la codeală. A țâșnit din brațele ocrotitoare ale stăpânei și într-o clipită a dispărut între frun- zele copacului. Copac din care se și deprinseseră câteva păsărele. Jos, la rădăcinile copacu- lui, doamna își freca, cu dispe- rare mâinile și suspina înăbușit. Se uita în stânga și-n dreapta, în speranța vreunui ajutor. Numai că nu se afla nimeni prin preaj- mă, iar domnul cel amabil și cu mobilul la el dispăruse demult. Plângea sughițat și
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
virtuțile fertilizante ale menhiriâor era încă împărtășită de către țăranii europeni la începutul secolului actual, în Franța, pentru a avea copii tinerele femei practicau "glisada" (lăsându-se să alunece de-a lungul unei pietre) și "frecarea" (așezându-se pe monoliți sau frecându-și burta de anumite stânci)8. Această funcție genezică nu trebuie explicată prin simbolismul falie al menhirului, deși un asemenea simbolism este atestat în anumite culturi. Ideea primă și fundamentală era "transmutarea" strămoșilor în piatră; fie prin intermediul unui menhir "substitut
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
să râdă de glumele ei nerușinate. Demeter nu a primit cupa cu vin roșu oferită de Metaneira, ci a cerut ciceon, un amestec din boabe de orz, apă și busuiocul cerbilor. Demeter nu 1-a alăptat pe Demophon, ci îl freca cu ambrozie și în timpul nopții îl ascundea "ca pe un tăciune" în foc. Copilul a început să semene din ce în ce mai mult cu un zeu: într-adevăr, Demeter voia să-1 facă nemuritor și veșnic tânăr. Dar într-o noapte Metaneira, surprinzând-o
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
la pielea de căprioară nebrisera vorba poate de un sacrificiu însoțit de consumarea cărnii crude a animalului), despre "kraterizo" (de la krater, vasul în care se amesteca vinul cu apă, "băutura mistică"), despre "purificare" (catharmos), constând mai ales în a-1 freca pe inițiat cu argilă și făină, în cele din urmă, slujitorul îl ridica pe inițiatul prosternat ori întins la pământ, și acesta repeta formula: "am scăpat de rău, am găsit lucrul cel mai bun" și toată adunarea izbucnea în ololyge
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
candidaților cu o pulbere ori cu ipsos 23. S-a făcut încă din Antichitate apropierea între cele două fapte (cf. Nonnos, Dionys., XXVII, 228 sq.). Este vorba despre un ritual arhaic de inițiere, bine cunoscut în societățile "primitive": novicii își freacă fața cu o pudră ori cu cenușă, pentru ca 20 Firmicus Maternus, De errore profanarum religionum 6; Clemens din Alexandria, Potreptikos 11, 17, 2; 18,2; Aniobius, Adv. Nat., V, 19; textele sunt reproduse în O. Kern, Orphicorum fragmenta, pp. 110-111
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
un univers lipsit de grandoare sub semnul morții, al pustietății. Imaginea e deformată, ca și cum s-ar afla pe o pânză pe care un ochi neatent confundă dimensiunile, în care distanțele sunt relative: "privind cum norii încep de Lună să se frece" - sexualizarea universului revine, însă mai atenuată decât în primul volum, fronda nu mai e atât de evidentă, totul pare a se fi decantat într-un discurs al epuizării, al prefigurării morții. Întregul univers se restrânge la o panoplie "din această
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
dintr-unul de științele naturii, unde, sub lupe, ei apar hidoși: „în București sînt foarte multe cazuri de tifos exantematic. Această molimă, precum știți, se răspîndește prin păduchi. Poți fi oricît de curat, treci prin înghesuială, mergi cu tramvaiul, te freci de un individ suspect și te trezești cu jigania minusculă pe tine. Zadarnic protestezi că ești om civilizat, păduchele preferă rufăria albă. Ar trebui, pe de o parte, să fugi cu desăvîrșire de oameni, pe de alta, să te scuturi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pentru el, o formă de prizonierat, dezagreabilă. Lui Bacovia nu-i place, însă, nici scrisul ca profesiune liberă. Cînd se referă la el, în poezia sa, o face, aproape de fiecare dată, fără plăcere: „în van peste foi, singur, un condei/ Frec” („Monosilab de toamnă”), „Voi scrie un vers cînd voi fi liniștit”(„Destul”), „Dacă nu-i cu cine vorbi,/ Se scrie” („Glossă”)4) Deci numai în aceste condiții! Locul „inspirațiilor” și „gîndirilor” sale e, de cele mai multe ori, parcul, zăvoiul, cîmpul,- mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lecțiile de fizică) e contrariul „excelsior”-ului, o senzație pe care o au doar cei foarte obosiți și dezabuzați. în poemul lui Bacovia ea e precedată de afirmarea sentimentului inutilității și al eșecului: „în van peste foi, singur, un condei/ Frec./ Lampa plînge... anii tăi, anii mei/ Trec”. Vidul existenței, care îndeamnă la somn, uitare, abandonul conștiinței, e unul și același cu vidul morții. Abstract, termenul pare mai potrivit în proză decît în poezie. Unii dintre autorii de la în-ceputul secolului XX
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
puțin sensibilitatea și înclinația. Nu pot totuși să mi-l imaginez ca virtuoz, capabil de un largo intens, de un molto vivace avîntat, scăpărător. De ce? Nu cred că avea, mai ales spre bătrînețe, putere în degete și rezistență la efort. Freca, din veche obișnuință, dacă pot să zic așa, un arcuș pe strune, monoton; se îngîna, în singurătate, gîndindu-se aiurea ori la sine, ca-n „Toamna murind”, în care penultimul vers e „îmi cade vioara și cad ostenit”. (Opere, 1978, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la o fereastră dintr-o tavernă din Pall Mall, când a trecut o trăsură frumoasă cu o tânără domnișoară care și-a ridicat privirea spre el. Trăsura a plecat, iar el și-a dat jos tichia de noapte în loc să-și frece gingiile și a stat la fereastră de la ora patru până la miezul nopții și nu a scos nici un cuvânt până la ora douăsprezece; după care a început să întrebe dacă o cunoaște cineva pe tânără" (1). Nimeni nu o cunoaște, iar după
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a țării își fac astăzi mâna, deocamdată, cu alegerea șefului regional al acestei bresle, iubită și disprețuită în egală măsură. Poeții blajini se transformă în fiare electorale, poetesele devin, cu bucurie, majorete persuasive, criticii se visează strategi, iar prozatorii își freacă mâinile cu speranța că vor avea material suficient pentru a plăsmui personaje de roman. Găștile literare dau în clocot, iar energia creativă, subțire și eterată, cum îi șade bine scriitorului român, se transformă în pasiune și fanatism electoral Și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de vechii sultani lui Mircea cel Bătrân și Ștefan cel Mare . Prevederile „tratatului”, desigur unilateral, redactat exclusiv de Poarta Otomană în limbajul pompos, nediplomatic („deșteptându-se el din somnul prostiei, căindu-se și întorcându-se la locul pocăinței și-a frecat fața de pământul servituții, oferindu-și grumazul robiei după fosta rânduială în jugul sclavieiă” etc) acordat lui Ștefan cel Mare fără ca diplomația românească să fi participat la redactarea documentului, cuprindea valoarea haraciului, dublat acum, la 6000 florini frâncești, să fie
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de salam de cur și fă trei ture de stadion, legat la ochi. J: Yes. ...după trei luni de antrenament draconic... Intră Jane San Moldovan, tot numai mușchi, în pantaloni bufanți. Sensei Moldovan îl privește părintește, se face că-i freacă una după cap, dar Jane San se ferește: S: Cred că ești pregătit. Ai făcut duș? J: Yes. S: Diseară mergem la crâșma unde ai luat bătaie. Nu tremura, ești cu mine (prim-plan pe sensei, muzică - tantaaaaaan!Ă J
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
9 4. își orientează mâinile deschise spre elevi, cu palmele față în față 8 19 27 5. își mișcă ușor mâna pe verticală / pe orizontală 3 4 7 6. trece în revistă clasa cu privirea 13 8 21 7. își freacă mâinile 7 2 9 8. își depărtează mâinile sau picioarele 6 7 13 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.= 14,047 df = 7 p =,050 Observator număr 2 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își încrucișează mâinile sau picioarele
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
11 4. își orientează mâinile deschise spre elevi, cu palmele față în față 8 13 21 5. își mișcă ușor mâna pe verticală / pe orizontală 2 6 8 6. trece în revistă clasa cu privirea 9 10 19 7. își freacă mâinile 6 4 10 8. își depărtează mâinile sau picioarele 7 6 13 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.= 16,275 df = 7 p =,023 Observator număr 3 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își încrucișează mâinile sau picioarele
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
16 4. își orientează mâinile deschise spre elevi, cu palmele față în față 2 2 4 5. își mișcă ușor mâna pe verticală /pe orizontală 1 7 8 6. trece în revistă clasa cu privirea 5 9 14 7. își freacă mâinile 10 5 15 8. își depărtează mâinile sau picioarele 0 6 6 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.= 24,899 df = 7 p =,001 Observator număr 4 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își încrucișează mâinile sau picioarele
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
18 4. își orientează mâinile deschise spre elevi, cu palmele față în față 5 3 8 5. își mișcă ușor mâna pe verticală /pe orizontală 1 9 10 6. trece în revistă clasa cu privirea 1 7 8 7. își freacă mâinile 10 3 13 8. își depărtează mâinile sau picioarele 1 7 8 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.= 26,625 df = 7 p =,000 Observator număr 5 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. își încrucișează mâinile sau picioarele
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]