6,437 matches
-
școli de stat în care limba unică de predare să fie maghiara (ibidem, p. 348). Însușirea limbii maghiare devenea un imperativ funcțional al statului maghiar, a cărui legislație statua ca finalitate a procesului educațional necesitatea ca toți copiii, indiferent de fundalul lor etnic, la bilanțul primilor patru ani de școală, "să fie în stare a-și exprima la înțeles, în graiu viu și în scris, gândurile în limba maghiară" (Ghibu, 1915, p. 107). Considerată drept expresia culminantă a politicilor de maghiarizare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
continuau să fie minimale. Jumătate dintre copiii recenzați nu frecventau școala, iar aproape 80 la sută dintre români erau analfabeți în 1889. În mediul rural, în care trăia majoritatea covârșitoare a românilor, lucrurile erau cu atât mai nesatisfăcătoare. Pe acest fundal au venit reformele educaționale realizate în timpul celor trei ministeriate ale lui Spiru Haret (1897-1899, 1901-1904, 1907-1910), orientate în special înspre învățământul rural. În pofida eforturilor acestuia, reformele educaționale, deși au avut un efect ameliorativ, nu au schimbat radical tabloul general. Situația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Concepția despre naționalitate Evantaiul dintre avangarda reflecției istoriografico-politice și ariergarda consensului societal oficializat în literatura didactică se deschide din nou în amplitudine. Desigur, întreaga epocă interbelică stă sub semnul "consensului naționalist" (Livezeanu, 1998, p. 24). Ceea ce nu înseamnă că pe fundalul acestei consensualități generice nu există o marjă largă de variabilitate. Înfăptuirea statului român unitar a ocazionat o bifurcație a discursului care a radicalizat tendințe existente în epoca precedentă. Pe de o parte, discursul românismului (atât de pregnant în pedagogia bărnuțiană
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Legii din 1948". Fără să îl numească explicit, principalul defect diagnosticat de autoritățile române a fost, cu siguranță, obligativitatea limbii ruse decretată la 1948, care douăzeci de ani mai târziu dispare din noua legislație. Învățământul românesc este de-rusificat pe fundalul ieșirii de sub tutelajul politic al Moscovei. Învățământul obligatoriu, pe care legea de la 1948 îl diminua la 4 ani (art. VI), noua lege din 1968 îl stabilește la 10 ani (art. 6, art. 26), prelungind astfel și mai mult influența statului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
inteligibilă: prin "cronotop" se înțelege relația dintre timp ("chronos") și spațiu ("topos"); iar în filosofia herderiană, sufletul popoarelor este exprimat plenar în limba poporului respectiv, care este marca distinctivă și garantul său identitar. Istoria românilor și Geografia României asigură cronotopia (fundalul spațio-temporal) în care evoluează spiritul național, exprimat în Limba și literatura română. Deși garantează posibilitatea minorităților naționale de a beneficia de învățământ în limba maternă (art. 8, al. 2), legea din 1995 stipulează totodată obligativitatea studiului și însușirii limbii române
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românilor este completat de afirmația că "în fiecare dintre aceste mituri etnogenetice există atât o doză importantă de adevăr științific, cât și o mare dorință a popoarelor respective de a avea certitudini cu privire la originea lor" (p. 8). Pe baza acestui fundal teoretic, autorii invită cititorii să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8), sau "cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10). După relatarea poveștii istorice despre dubla asimilare în urma căreia a rezultat poporul român (prima, prin romanizarea populației
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
europene, națiunea a încetat să mai fie ideea motor a conștiinței istorice românești. În locul ideii naționale, democrația liberală a fost instalată ca principiu evaluativ în privința trecutului românesc. Noul binom evaluativ, aplicat maniheistic, devine democrație/ liberalism vs. dictatură/totalitarism. Pe acest fundal dominat de ideea de democrație liberală și a celei de societate deschisă, se precizează tot mai clar "cultul societății civile", însoțit de credința cvasi-mesianică în puterea izbăvitoare a societății civile de a împlini destinul liberal și vocația democratică a românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca revendicările de confruntare a trecutului comunist să fie ignorate în mod sistematic. Deși au fost vehiculate în arena publică încă din 1990, beneficiind de un larg suport social, aceste revendicări nu au avut succes decât în 2006, când, pe fundalul unor conflicte politice în interiorul cărora președintele în funcțiune, T. Băsescu, a speculat simbolic și a capitalizat politic "fereastra de oportunitate" a condamnării oficiale a regimului comunist (vezi Abraham 2008, pp. 13-17 pentru detaliile și dedesubturile politice ale deciziei prezidențiale de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
celebrări ori comemorări (absolvirea liceului, căsătoria, intrarea în câmpul muncii ori nașterea primului copil, poate chiar nunta de argint sau chiar nașterea primului nepot etc.), sunt situate în contextul realității comuniste. Dincolo de toate privațiunile create de sistemul comunist, acesta era fundalul social politic în care indivizii își trăiau viața, legau prietenii, întemeiau familii, iubeau și urau. În ciuda lipsurilor endemice cauzate de economia planificată socialistă, nu este deloc dificil de înțeles că oamenii ale căror evenimente sociale semnificative s-au consumat în timpul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-și viețile lor prozaice de toate zilele, în fabrici și birturi, în CAP-uri și cârciumi, muncind și bârfind, au făcut sistemul să meargă. Memorialul durerii, cu protagoniștii săi umani divizabili în disidenți și torționari, trebuie plasat și înțeles pe fundalul mai amplu al socialismului real, în care, pe lângă îngeri și demoni au existat, printre alții, și bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori (Rostás și Momoc, 2013). Astfel, imaginea alb-negru pictată de modelul carceral al societății românești sub comunist este pătată cu culoare, chiar dacă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
american. În contextul geopolitic al tensiunilor acumulate între Est și Vest (URSS vs. SUA), Statele Unite ale Americii au fost interesate de consolidarea RFG în blocul occidental, pe măsură ce URSS urmărea să creeze Republica Democrată Germană ca o colonie sovietică. Pe acest fundal geopolitic, SUA au promovat în RFG o "lectură exonerantă și minimalizantă" a trecutului nazist (Cioflâncă, 2007). Reticența de a confrunta trecutul a fost alimentată și de "miracolul economic german" (Wirtschaftswunder) din anii '50 care a întremat stima de sine a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutul nazist, un proces inițiat abia în anii '60, a condus către ceea ce ulterior s-a transformat în "obsesia față de trecut" care a introdus conștiința publică germană în "cămașa de forță a Holocaustului". În acest context cultural și pe acest fundal istoric a izbucnit "disputa istoricilor" (Historikerstreit) în cultura germană (1986-1989), ale cărei reverberații s-au răsfrânt departe dincolo de teritoriul disciplinar restrâns al specialiștilor. Puține din numeroasele dispute intelectuale care au punctat istoria gândirii Occidentale au reușit să încingă spiritele la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
experimentează concepții alternative asupra trecutului. A doua este consensuală și ortodoxă, reprezentată de literatura didactică aprobată oficial de autoritățile statale, încorporând elementele care fie consolidează ordinea socio-politică existentă, fie catalizează schimbarea în direcția programată de autorități. Una dintre asumpțiile de fundal ale analizei a constat în ideea că școala este instituția socială centrală prin intermediul căreia formula identitară și a memoriei colective elaborate de către elitele intelectuale plasate în avangarda reflecției istoriografice sunt difuzate în "corpul social". Literatura didactică prin care se propagă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că e o idee istorică, dar unde vrei să ajungi? continuă prințul să întrebe. (Vorbea cu atâta seriozitate și cu un aer din care lipsea orice umbră de glumă sau ironie la adresa lui Lebedev, de care își râdeau toți, încât, pe fundalul general al tonului celorlalți, devenea, fără voie, comic: încă puțin, și ceilalți ar fi început să râdă și de el, însă prințul nu observa acest lucru.) — Prințe, chiar nu vă dați seama că e smintit? spuse Evgheni Pavlovici, aplecându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
parte a romanului, Bell găsește un pretext pentru a ieși din rutină, plecând într-o odisee transamericană de tip On the Road (Jack Kerouac), dar echipat cu cameră de filmat pentru a surprinde existența sa și a altor americani pe fundalul grandios al uniunii, precum Ken Kesey (vezi) în timpul faimoaselor sale călătorii cu autobuzul psihedelic, presărate cu acid tests (vezi ACID TEST). Primul roman remarcabil și remarcat, răsplătit cu un National Book Award (vezi), este White Noise, publicat în 1985. Zgomotul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
legat de sport și cultura americană contribuind și ea la țesătura simbolică a romanului. Cosmopolis (2003), la fel ca și Falling Man (2007), este o încercare de transfer a temelor abordate de scriitor din precedentul în actualul mileniu, având ca fundal și cadru aceeași realitate new-yorkeză postmodernă. Miza în cele două romane este însă complet diferită. Romanul Cosmopolis poate fi văzut ca o anodină parodie post-postmodernă a unei ilustre parodii moderniste (James Joyce, Ulysses). Este vorba de rătăcirile unei zile din
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și numele: Custer Died for Your Sins: An Indian Manifesto, al aceluiași Vine Deloria, Jr., întemeietorul primului program masteral de studii amerindiene în SUA. Unii ar considera că înființarea Mișcării amerindiene (American Indian Movement, vezi AIM) în 1968 a fost fundalul important și contextul favorabil care au contribuit la impactul evenimentelor culturale ale anului 1969, pentru Momaday și pentru comunitățile amerindiene. Este însă demn de menționat faptul că, deși a existat un context tumultuos al mișcării militante amerindiene care a dat
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
liceu. După un master la University of Wisconsin, unde îl cunoaște pe Raymond Smith, cu care se căsătorește aproape imediat, petrece tulburații ani șaizeci în Detroit, Michigan. Soții Smith sunt acolo în timpul violențelor urbane din 1967 din marele oraș industrial, fundalul pe care se plasează ultimele secțiuni ale romanului ce-i va aduce scriitoarei prima recunoaștere majoră. Lumea dezmoșteniților, a celor ce nici nu îndrăzneau să contempleze Visul American, o inspiră pentru primele realizări literare, povestiri și romane, figurând și în
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
văzuse la cursuri. Lucrurile devin foarte serioase când află că este vorba de persoane afro-americane, în slang-ul american cuvântul folosit neînsemnând "fantomă", ci "om de culoare" în sens peiorativ. Efectul necunoașterii slang-ului contemporan de către profesorul de clasice, pe fundalul corectitudinii politice a perioadei, înseamnă ruinarea unei cariere academice. Complotul împotriva Americii combină dimensiunea autobiografică cu istoria alternativă. Copilul Philip Roth, părinții și rudele, vecinii din Weequahic, cartierul evreiesc din Newark, New Jersey sunt foarte aproape de persoanele și locurile reale
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
urma să îl facă celebru pe Vonnegut, ca urmare a întâlnirii sale cu apocalipsa de St.Valentine's Night, Dresda, 1945. Urmează încă opt cărți, nu la fel de memorabile precum cele deja menționate, dar care completează imaginea unei epoci, plasată pe fundalul ceva mai larg al istoriei Pământului, inclusiv al viitorului său, mai mult sau mai puțin îndepărtat. Naratorul din Galapagos, de exemplu, este fantoma fiului lui Kilgore Trout, scriitor de science-fiction ce apare frecvent în alte romane, ce privește evoluția omenirii
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Country for Old Men al lui Cormac McCarthy, a cărui versiune cinematografică a câștigat mai multe Academy Awards (Oscar-uri) în 2007. Cu douăzeci de ani în urmă, McCarthy publicase Blood Meridian, care urma mai îndeaproape formula western, combinând, pe fundalul dramatic (dacă un meridian al sângelui nu e dramatic...) al frontierei americano-mexicane, persoane reale și personaje ficționale de la mijlocul secolului al XIX-lea. După succesul acestui roman western, considerat de mulți critici capodopera lui McCarthy, autorul a perseverat, scriind o
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
între coordonatele relativ stabile, urmărite în analiza „stării de spirit” avangardiste, așa cum se traduce ea la diversele nivele ale reflecției lui Voronca. Liniile unei „definiții” specifice a poeziei se conturează, la Ilarie Voronca, încă de la primele luări de poziție, pe fundalul proiectului general al desprinderii artei de formele convenționalizate ale trecutului cultural și de radicală înnoire a mijloacelor de expresie. Când, în Aviograma tipărită în 75 H.P. poetul expediază ironic „gramatica, logica, sentimentalismul ca agățătoare de rufe”, putem citi deja într-
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
lor avangardiști, cu programele constructiviste ale momentului, poetul român reușește astfel să-și coaguleze propria interpretare într-o sinteză elocventă, deschizătoare de drumuri pentru reflecția românească asupra limbajului poeziei. Chiar dacă nu e original în punctul de plecare, el reușește - pe fundalul manifestelor constructivist-integraliste - să surprindă cu remarcabilă acuitate punctele de contact, paralelismele revelatoare dintre diversele orientări novatoare, identificând, printre cei dintâi la noi, elementele cele mai productive pentru evoluții ulterioare. „Obiectivității” și ordinii intelectuale mallarméene și constructiviste, el le imprimă, pe
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
înviorează, uimește, pătrunde ca o injecție”, putem măsura investiția de tensiune vitală (futuristă), ce se vrea realizată în poem, depășindu-și calmul austerității abstracționiste sau admițând, cel mult, analogia cu constructivismul liric al unui Kandinsky sau al „suprematiștilor” ruși. Pe fundalul celor afirmate despre calitatea cuvântului și structura sintaxei poetice, „impresionismul” acesta e numai aparent, căci „notația” urmează doar unui impuls interior, intelectual-afectiv, într-o insubordonare ce se dorește totală față de realitatea dată, externă. Definiția imaginii - citată mai sus, după articolul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
suprarealiști, este și pentru el o adevărată obsesie. Și nu trebuie neglijată, pe de altă parte, nici atmosfera românească a deceniului al treilea, marcată - nu numai în interiorul avangardei - de căutarea „autenticității”, a „experienței”, a „trăirii” ori a „aventurii”, pe un fundal european existențialist (de la Kierkegaard și Nietzsche, la Bergson sau Lev Șestov). Când încearcă, așadar, să definească poemul, Voronca o face întotdeauna în termeni existențiali. Dacă afirmase - într-o notă la eseul A doua lumină - că: „Poemul nu «trebuie» să fie
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]