4,454 matches
-
când prin grădina Sf. Gheorghe ne ațineam după o fe melă În dezmăț, ziua nămiaza mare, un cârd Întreg de bărbați, și mai tinerei, și mai bătrâiori, și mai spălați, și mai nederetecați, dar toți vră jiți parcă de foșnetul fustelor ei, de legănatul ei obraznic pe șolduri și de mirosurile iuți pe care le lăsa dâra În urma ei, această servitoare fugită de la stăpân și bătând acum ciamburul pe ulițele Bucureștiului, ca Într-o junglă erotică răsunând tăcut și Înfundat de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ispite? și apoi, când să mai fi avut timp și de unde răbdarea și as tâmpărul cuminte, abia intrați aici, ca să deliberăm și să ne aplicăm, gospodărește, la amănuntul plicticos al dezbrăcatului de bluza cu nasturii ei prea mult Înșiruiți, de fusta cu copcile ei prea mult capsate, de cămașa cu anexele ei minore și prea de tot fragile, care acum zăceau toate, bucăți-bucăți, la picioa rele zeiței rămase, goală și dreaptă, numai În ciorapi și În pantofi? și, după astea toate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
futut, el le futea așa cum te-ai spăla pe dinți sau ai bea un kil de vin bun...) s-au lărgit cuprinzând în cercuri din ce în ce mai întinse femeile din oraș: actrițele de la teatru, profesoare, doctorițe sau, mă rog, oricine era-n fustă și-l făcea să i se scoale era musai să treacă pe la el. Și acesta era tot un exercițiu, important, de putere, pe care tovarășul Cameniță și-l reprezenta pitoresc, în stilul butucănos al minții lui neșlefuite, dar foarte exact
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
de-a face cu un om de treabă, dar cam bleg: „Nu e murdărie, e cafea“. La fel s-a întâmplat când domnul Popa i-a atras cu delicatețe atenția doamnei Gângu că are o mizerie mare chiar pe fundul fustei. „Ei, și matale - s-a alintat doamna Gângu când i s-a pomenit de fund -, nu e pată, e desertul de la un parastas. M-am așezat, pardon, cu dosu’, pe o bucată de tort.“ După o lună, inginerul Vrabie a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
-mi făcuse niciodată vreun rău. Totuși, m-am simțit oribil, ca și când aș fi aflat că femeia de care mă îndrăgostisem pentru prima și ultima oară mortal, fără speranță, la vârsta de douăzeci de ani, era, de fapt, un bărbat cu fustă. Sosia Unul dintre meseni semăna atât de tare cu un actor american celebru în urmă cu vreo treizeci de ani, că rămâneam ca prostul tot timpul cu privirea spre el. Provocator nu era doar faptul că îi semăna perfect și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mai petrec alte evenimente care să intereseze organele. Doar în șifonier e oarece înghesuială, în timp ce căpșunile din farfurie s-au împuținat. „Serviți o căpșună“, îi spune doamna Potcoavă colonelului, care interpretează greșit amabilitatea gazdei și-i bagă viguros mâna sub fustă. Doamna Potcoavă a mai avut de-a face cu colonei obraznici. Strânge tare picioarele - e de speriat ce forță au unele femei când e să strângă - și țipă: „Atenție, vine bărbatu-miu. Auleo, ne căsăpește!“. Bietul colonel! De unde să știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
atunci, am rămas cu convingerea că foamea, patriotismul și sexualitatea au ceva în comun. Balul se ținea în cantina unei școli profesionale și dura trei ore. Mămicile vegheau de pe margine și-și împingeau odraslele în ring sau le țineau de fustă, în funcție de impresia pe care le-o făcea lor băiatul. În cele trei ore de dans, simțeam exact ce simțeam și la vârsta de opt ani, când mă jucam de-a mama și de-a tata, iar uneori și de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
dată peste cap. Și e normal să fie așa, când până și polițistul din intersecție se uită ca boul, cu fluieru-n gură la etajul opt. „Da, domnule - zice el cu autoritatea pe care i-o dă fluierul -, se vede clar fusta și o mână. Fusta e liliachie.“ Dacă polițistul vede o Sfântă liliachie înseamnă că se uită la etajul nouă, unde-s rufe la uscat în balcon. Un domn în etate care știe să se facă ascultat zice: „Se înmulțesc fenomenele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
e normal să fie așa, când până și polițistul din intersecție se uită ca boul, cu fluieru-n gură la etajul opt. „Da, domnule - zice el cu autoritatea pe care i-o dă fluierul -, se vede clar fusta și o mână. Fusta e liliachie.“ Dacă polițistul vede o Sfântă liliachie înseamnă că se uită la etajul nouă, unde-s rufe la uscat în balcon. Un domn în etate care știe să se facă ascultat zice: „Se înmulțesc fenomenele. În curând, oameni buni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
este mult mai suportabil decît versiunea umană. Conceptul pe care Îl au indienii despre decență și igienă e ceva asemănător cu cel al animalelor, adică, indiferent de gen sau vîrstă, ei Își fac nevoile pe marginea drumului, femeile ștergîndu-se cu fustele pe care le poartă, iar bărbații deloc, continuînd-și apoi treaba ca și pînă Înainte. Juponul pe care-l au femeile cu copii este literalmente un depozit de excremente, urmare a felului În care Își șterg odraslele de fiecare dată cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
mai convenabil așa, deoarece acum puteam „face uitată“ seringa pe care ne-o Împrumutaseră. Am avut parte de o mîncare Îngrozitoare și scumpă Împreună cu un indian ce făcea parte din tribul yagua și arăta foarte ciudat - era Îmbrăcat Într-o fustă roșie din paie și purta cîteva coliere din aceleași paie; Îl chema Benjamín, dar nu vorbea spaniolă aproape deloc. Un pic deasupra omoplatului stîng avea o cicatrice datorată unei Împușcături de la o distanță mică, din cauza unei „vinganza“∗, potrivit spuselor sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
cunoscuții noștri, nu prea numeroși, dar deosebit de tenaci, vin cu toții să ne viziteze in corpore, zădărnicindu-ne astfel orice ocupație cât de cât folositoare... Seară de seară mă culc târziu, iar dimineața, când mă îmbrac, sunt nevoită să-mi prind fustele cu ace de siguranță, ca să nu cadă. Am început să studiez limba română, lucrând destul de alandala cu Ion, pentru că ba e el ocupat, ba eu, ba are dânsul prieteni în vizită, ba eu sunt nevoită să-i servesc pe musafirii
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
nu reușeau să emită decât niște scârțâituri și zgomote apocaliptice. Pe drept cuvânt, la auzul acestei "muzici" sinistre cu inflexiuni ucigașe, copiii se simțeau cuprinși instantaneu de o teamă paralizantă, căutând brusc un punct de apărare și ascunzându-se înapoia fustelor mamelor ca în spatele unor inexpugnabile metereze fortificate. Șintărul nu era o persoană iubită; dimpotrivă. Cine pronunța numele lui trăia cu impresia că își spurcase și otrăvise cavitatea bucală cu o substanță rău mirositoare, lipicioasă și înecăcioasă, simțind imperios nevoia unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
extrem de colorat, vesel, tunsă simpatic etc. În ciuda diformităților sale evidente, exprima mult optimism, bucurie de a fi și dragoste de viață. Cea de a doua, o tânără de religie musulmană. Îmbrăcată extrem de modern, stilul streetwear, tricou maron-cafeniu al armatei americane, fustă pantalon de aceeași culoare, bijuterii moderne și pline de viață. Cu un detaliu esențial: fularul islamic riguros pe care îl poartă pe cap, aproape până la limita sprîncenelor trase cu khol negru, care-i pune în evidență ochii și mai negri
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
religiozitate că ar fi făcute din Fibre Sintetice. Se strângeau ghem și se îndesau într-o punguță rotundă din pânză de aceeași culoare, cu un căpețel croșetat lăsat afară. Puteau fi cărate așa, strânse ca o mingiucă și flendurate pe lângă fuste, sau puteau fi strecurate în poșetă. E drept, dacă le burdușeai bine, se lungeau cât o zi de post și țineau la cărat cât vechile nețuri de sfoară. Pentru că amândouă cuvintele - și fibră, și sintetic - erau ceva absolut nou, străin
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
alb. Și însoțea cu fidelitate femeia română din cea mai fragedă copilărie până pe ultimul drum (nu de puține ori, m-am întrebat dacă doamnele întâlnite uneori în biserici, culcate pe câte-un catafalc - ultima masă de examinare! -, purtau, la umbra fustelor și florilor, perechea de chiloți tetra, care, în ochii Sfântului Petru, va fi fost un foarte precis indiciu geopolitic și poate chiar moral-religios). Fiindcă veni vorba: chilotul tetra era un vajnic apărător al sus-numitei moralități, indiferent de unghiul de abordare
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pachet (venit din Occident), de la ruși (adusă de cei care făcuseră excursii acolo) sau cumpărată (subversiv, se-nțelege) de colegi de-ai noștri mai îndrăzneți din trenurile internaționale care opreau noaptea în gara Cluj: cupoane de pânză, lenjerie, bluze, pantofi, fuste, farduri, perdele și ciorapi. „Româncele sunt ieftine, se vând pe-o pereche de ciorapi“, se spunea cu obidă moralizatoare și cu grijă pentru imaginea națională în acei ani. Ca să fim drepți, o pereche de ciorapi nu era defel puțin lucru
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
copii?!“ Și așa zicea și tovarășa ingineră în gândul ei, închizând ochii de fiecare dată când dădea din greșeală buzna în câte un vestiar și o surprindea pe câte o muncitoare în timp ce tocmai strecura piepții ăia nefiresc de mari sub fustă. „Mare grijă, Tanțo, să nu-i încurci cu altceva“, râdeau cu toatele și făceau glume deșănțate, de ar fi înghețat și un bărbat dacă le-ar fi auzit. Rodicăi îi era rușine, zâmbea tâmp și își căuta fâstâcită de lucru, ascunzând
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
femeile gureșe cu mâinile în buzunarele halatului, încercând să fie serioasă. Dar tot o mai bușea râsul când le auzea povestirile. Și mai ales când știa că vin nopțile la muncă numai ca să-și tapeze un piept de curcă pe sub fuste, să ducă la copii. În sinea ei, înțelegea că nu e chiar ceea ce i se ceruse să facă pe linie de partid, să fie vigilentă. „Fii vigilentă, tovarășa Rodicuța, că nici nu știi ce fac cutrele alea bătrâne, în față
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
socialismului realist. Dar nici asta nu era suferință ar însemna să dau un titlu de noblețe mocirlei absurde în care trăiam. Lipsa de toate alea. La fel ca în 1984 a lui Orwell, lipseau șireturile de pantofi, vata, nasturii, chiloții, fustele, hârtia igienică. Cum nu-mi place debalarea intimității în public, nu voi da amănunte despre inovațiile igienice pe care trebuia să le facă femeia în momentele delicate ale fiziologiei sale ciclice. Eram însă foarte departe de dezinvoltura tinerelor domnișoare din
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
care acoperea parțial zdrențele pe care le aveam pe dedesubt. Problema era cu ce să asezonăm uniforma la școală și cu ce înlocuim la bairamuri. Colegele mele cele mai inventive sau care aveau mame care știau să croiască își scurtau fusta cu câțiva centimetri, lărgeau cordonul, adânceau decolteul. În ceea ce mă privește, nici eu nu eram inventivă și nici maică-mea nu știa să coase. Așa că eram terorizată de ideea că mă scoate la tablă și că or să se uite
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
din căminul Grozăvești. Femeia în fața oglinzii în care nu te vezi niciodată întreagă. Ce diferență între mine și prozatoarea mea preferată! Între oglinzile noastre, mai precis! Sac, zic, și m-apucă râsul. Pe la sfârșitul anilor ’80, erau la modă niște fuste lungi, gri, ca de sac, dar mult mai moi, mai păroase. Aș zice azi, cu un cuvânt al lui Susan Sontag, că erau camp. Aveau căptușeală. O mai păstrez pe-a mea pe undeva, n-am aruncat-o. E ca
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
de piatră (pe vremea aia i se spunea oficial „de aur“). Multă vreme am ținut haine din epoca de aur. Mi se pare neverosimil că le-am purtat. M-am luat și eu după fete și m-am trezit în fustă de sac. Mi-am luat chiar și un paltonaș de sac. Imediat după ’90 a fost mâncat de molii, în debara. Haine de sac? Horor! Cool! Niciodată nu mi-au plăcut cu adevărat hainele pe care le-am purtat în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
când ne-au lăsat în ultima lună de școală să ieșim din uniformă și să purtăm altceva, adică o uniformă a clasei noastre. Au fost discuții lungi. Unele au vrut haine roz, altele negre. Cam trei sferturi și-au făcut fuste roz de pânză topită, un material foarte la modă atunci și foarte practic, pentru că nu se șifona. Dacă mi-a plăcut ceva din perioada aia, ei bine, a fost pânza topită! În afară de mine și de Ceri, nu-mi mai aduc
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
material foarte la modă atunci și foarte practic, pentru că nu se șifona. Dacă mi-a plăcut ceva din perioada aia, ei bine, a fost pânza topită! În afară de mine și de Ceri, nu-mi mai aduc aminte cine și-a făcut fustă neagră. Poate Dodoloi. N-o văd în ruptul capului în fustă roz. Ba, mai mult, ne-am pus și tricouri negre. Era o culoare care ne reprezenta. Țară pustie în cap, Nina Hagen și Janis Joplin (le văzusem doar în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]