12,418 matches
-
fost făcut în 1971 și datorită popularității, tradiția a continuat, covorul de flori atrăgând numeroși turiști. Ca să ajungi la piața centrală, trebuie să treci pe o stradă pietonală, unde sunt de o parte și de cealaltă numai magazine sau restaurante, galerii sau cofetării, patiserii, ori cafenele. De asemeni nu poți veni la Bruxelles fără să nu vezi simbolul orașului care este statuia unui copil care urinează, numită Manneken Pis. Dacă vreun artist ar realiza azi o astfel de statuie, pesemne mulți
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370760_a_372089]
-
amfiteatru, pe toată lungimea parcării, în fața căruia se găseau bănci din beton în trepte ca pe un stadion, sau mai bine spus ca într-un teatru în aer liber.Clădirea apărea precum o loje cu multe încăperi, sau ca o galerie romană de unde puteai urmări pe vremuri luptele de gladiatori. Zidurile groase ne însoțeau tot timpul, întreaga cetate fiind înprejmuită cu acestea, late și foarte înalte, construite din piatră și străjuite din loc în loc cu turnuri de observație. turistic. De aici
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > MARILENA GHIORGHIȚĂ - VERNISAJUL EXPOZIȚIEI “COPACUL” Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1928 din 11 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului MARILENA GHIORGHIȚĂ - VERNISAJUL EXPOZIȚIEI “COPACUL” Joi, 7 aprilie 2016, la Galeriile de Artă Ploiești a avut loc vernisajul Expoziției de pictură “Copacul”, autor Marilena Ghiorghiță, membru al Asociației Artiștilor Plastici, Ploiești. La festivitate au participat artiști plastici prahoveni, ziariști, persoane pasionate de pictură și, în mod deosebit, de pictura Marilenei Ghiorghiță
VERNISAJUL EXPOZIŢIEI “COPACUL” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370832_a_372161]
-
întocmind un scurt ISTORIC DE FAMILIE, o plachetă-recunoștință pentru persoanele dragi din familie, care au contribuit în mod direct sau indirect la formarea și desăvârșirea personalității sale. Lucrarea este o scriere-document, mărturie stând înscrisurile vremii, alături și de o generoasă galerie foto. Tonul cărții este melancolic-evocațional, amintirea celor ce nu mai sunt devine rezerva de putere necesară pentru a merge către înainte. O carte palimpsest, despre istoria unei familii notabile ale mioriticei Țării Vrancei, care a dăruit lumii și vieții pe
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
de fapt a omenirii, dorul nestăvilit de acasă, iubirea, încrederea în forța mântuitoare a rugăciunii, toate acestea fac din opera și creația Elenei Angheluță Buzatu un tot unitar eclectic, versatil, mereu inovator, subtil și elocvent, postând-o pe autoare în galeria poeților de valoare ai contemporaneității. Poezia sa este plină de flori, de culoare, de sentiment, de încredere. Acest simplu fapt ne reamintește că doar încrederea este cea care poate construi ori demola universuri, așa după cum frumos spunea înțeleptul: Dacă în
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
a atins culmea movilei împădurite pe când ultimele perechi mondene ale orășelului din vecinătate, părăseau navă basilicii medievale, - un edificiu cu toate însemnele triumfului și ale decăderii de care avusese parte de-a lungul veacurile și care, recent fusese transformat în galerie de artă. Se simte bine în dupăamiaza, peste care mirosul ierburilor scăpate din coasă lasă dare aproape palpabile. Nu ia în seamă scrâjnetul cauciucurile înfipte-n prundișul curții interioare, zgomot ce pare a fi numai efectul unui mecanism infernal. Prezentul
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
sine. Împăcata cu lumea. De ce s-ar mai supără că o fluiera golănește calfele pietrarilor, lucrătorii care, după un proiect aproape utopic, încearcă de ceva ani buni să refacă navă, turnul și podul de straja,- o parte din construcția cu galeria de apărare susținută de pilaștrii împodobiți monumental cu capete de lei și grifoni înspăimântători. Mărțina abordează zâmbetul acela, care nu te încurajează dar nici nu te respinge. Tiinerii în salopte roase și tricouri umezite de transpirație se retrag și curând
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
pocni din degete l-a ,,prins,, pe turistul ăla japonez, i-a vândut măsuța cam șchioapa, dar... sculptata fin în lemn de trandafir levantin. O piesă de care, ea se cam saturase s-o vadă și dimineața și seara în galerie, în spațiul situat departe de forfota orașului. Nici în vesmintele ei ciudate, mai potrivite pentru o diva, decât pentru negustorul sadea,care era, Mărțina nu se mai simte la fel. Bluză din mătasă, largă și cu volane uriașe la umeri
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
cicatricile de pe fața paznicului înarmat, nu vede mutra insului care, de data asta, o privește cu un strop de toleranță inexplicabilă. Chiar o lasă să atingă exponatele din vitrine, să le cerceteze întorcându-le pe toate fețele. În jur, toata galeria de artă medievală respira că un atlet ce a încheiat maratonul. Ei doi fac parte din întreg și întregul pulsează de nu mai are vreo importanță dacă ceea ce se vede, este vis sau realitate. Important este că femeia iubește. Nebunește
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
exemplu arîk, arîg, arig, care înseamnă „canal“ și care sunt derivate din verbul „a săpa“ (vezi Sevortian, op. cit., p. 189, comparate cu dravidiana foarte multe detalii și chiar cu „a ara“. Și mai interesantă este existența unui lat. class. arrugium „galerie de mină“, cuvânt de origine iberică care a dat sp. arroyo, arrugie, atestat în 1729 cu sensul „canal de scurgere în mine (NDE, 48). Arrug seamănă bine cu arîg din turcice - mai ales cu mong. arug- pentru a nu le
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
Acasă > Eveniment > Actualitate > EXPOZIȚIA DE FOTOGRAFIE „ROMÂNIA CIVILĂ. SPIRIT ȘI EXPRESIE” ȘI LANSAREA ALBUMULUI CU ACELAȘI NUME Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1798 din 03 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Eveniment la Galeria de Artă Senso Expoziția de fotografie „România Civilă. Spirit și expresie” și lansarea albumului cu același nume. Sunt expuse și cele 23 de fotografii ale regretatei jurnaliste Teodora Maftei, victima Colectiv reunite sub titlul „The London Unedited” Galeria de Artă
EXPOZIŢIA DE FOTOGRAFIE „ROMÂNIA CIVILĂ. SPIRIT ȘI EXPRESIE” ŞI LANSAREA ALBUMULUI CU ACELAŞI NUME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369912_a_371241]
-
Eveniment la Galeria de Artă Senso Expoziția de fotografie „România Civilă. Spirit și expresie” și lansarea albumului cu același nume. Sunt expuse și cele 23 de fotografii ale regretatei jurnaliste Teodora Maftei, victima Colectiv reunite sub titlul „The London Unedited” Galeria de Artă Senso a găzduit un eveniment cu totul special care are de fapt mai multe repere: vernisajul expoziției de fotografie „România Civilă. Spirit și expresie” și lansarea albumului cu același nume, o ediție de colecție care cuprinde toate fotografiile
EXPOZIŢIA DE FOTOGRAFIE „ROMÂNIA CIVILĂ. SPIRIT ȘI EXPRESIE” ŞI LANSAREA ALBUMULUI CU ACELAŞI NUME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369912_a_371241]
-
a găzduit un eveniment cu totul special care are de fapt mai multe repere: vernisajul expoziției de fotografie „România Civilă. Spirit și expresie” și lansarea albumului cu același nume, o ediție de colecție care cuprinde toate fotografiile expuse pe simezele Galeriei Senso și a cărui prefață este semnată de Oana Georgescu, coordonatoarea proiectului „România Civilă” și realizator Senso TV. Expoziția prezintă 64 de fotografii surprinse de Sebastian Marcel Oros (colaborator Senso TV) în timpul evenimentelor ce s-au derulat după fatidica noapte
EXPOZIŢIA DE FOTOGRAFIE „ROMÂNIA CIVILĂ. SPIRIT ȘI EXPRESIE” ŞI LANSAREA ALBUMULUI CU ACELAŞI NUME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369912_a_371241]
-
Televiziunea Online Senso TV, dar și fotografii memorabile ce aparțin colegului nostru Sebastian Marcel Oros (...) ” (Oana Georgescu, albumul „România Civilă. Spirit și expresie”) Toate reportajele video realizate de echipă Senso TV incluse în proiectul „România Civilă” și însoțite de impresionante galerii foto se regăsesc aici: https://www.sensotv.ro/romania-civila Proiectul „România Civilă” a apărut la inițiativa Ancăi Vlad, Președinta Fundației Fildas Art, cu mult înainte de tragedia din clubul „Colectiv”. Imediat după aceea, membrii echipei Senso TV au încercat să surprindă
EXPOZIŢIA DE FOTOGRAFIE „ROMÂNIA CIVILĂ. SPIRIT ȘI EXPRESIE” ŞI LANSAREA ALBUMULUI CU ACELAŞI NUME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369912_a_371241]
-
România Civilă». O campanie care nu numai că a prins contur atât de repede și atât de frumos, dar care impresionează prin diversitatea, manieră și sensibilitatea abordării fiecărui subiect ce gravitează încă în jurul Colectiv”. În Memoriam - Teodora Maftei Pe simezele Galeriei Senso au fost expuse și cele 23 de fotografii realizate de jurnalistă Teodora Maftei în ultima sa vacanță petrecută la Londra. Victima a tragediei din Colectiv, ea a dovedit tuturor prin imagini, încă odată, spiritul, sensibilitatea și profesionalismul remarcabile. Prezenți
EXPOZIŢIA DE FOTOGRAFIE „ROMÂNIA CIVILĂ. SPIRIT ȘI EXPRESIE” ŞI LANSAREA ALBUMULUI CU ACELAŞI NUME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369912_a_371241]
-
sughițe de frică. Aerul dinăuntru era atât de cald, încât băiatul fu nevoit să-și scoată mănușile, căciula, fularul și haina, pe care le lăsă lângă intrare, pe săniuța devenită nefolositoare acum. - E un labirint de tuneluri, zise Fulgușor privind galeriile care porneau din tunelul principal. Pe unde să o luăm? Țuchi sări în fața lor începând să se tânguiască cu glasul său ascuțit: - Moșul închis! Moșul speriat! - Ei bine, zise Ionuț, cel puțin se pare că în curând vom afla unde
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
țopăi pe o piatră care le stătea în cale și, deodată, îl văzură prins într-o plasă care se ridicase din senin, agățându-l pe micuț de tavanul întunecos. - Ajutooor! Ajutoooor! Țipetele țupândăului se împrăștiară în ecouri de-a lungul galeriilor. Cocuța scoase din pălăria ei înaltă un cuțitaș, se cățără pe peretele stâncos ca și cum ar fi fost trunchiul unui brad și reuși să taie legătura plasei. Țuchi se prăbuși pe pământ cu țipete ascuțite. - Perfect, s-a zis cu elementul-surpriză
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
arici, bombăni Fulgușor, trăgând cu furie săgețile înfipte în burtica lui. Noroc că am fost eu și nu vreunul dintre voi! Capcanele se declanșau la tot pasul, așa că nu putură înainta destul de repede. Fulgușor devenea din ce în ce mai slab, pe măsură ce înaintau prin galeria aleasă de Țuchi. Tocmai când credeau că nu vor mai ajunge nicăieri și că intraseră într-o mare încurcătură, ajunseră într-o sală uriașă, în mijlocul căreia, cei doi moși erau legați de picioare și atârnați de tavan. Țupândăul sări în
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
clopoțelul tău? Moș Crăciun îl mângâie pe creștet. - Ai să vezi chiar acum. Cocuța, ia dă-mi clopoțelul de argint! De îndată ce moșul clătină clopoțelul, începu să ningă, apa de pe pereții și tavanul sălii îngheță, formând țurțuri ascuțiți și de prin galerii se adună o mică armată de țupândăi. Țuchi începu să bată din palme și să țopăie pe umerii lui Moș Nicolae, Fulgușor își recăpătă puterile, iar Ionuț se trezi cu o pereche de patine noi în picioare. - Ei, acum, Ionuț
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
l-a zgâriat serios pe ochi. Fără barba lui, va fi nevoit să se întoarcă în Ținutul de Foc și să ne lase pe noi să ne petrecem Crăciunul în pace. Băiatul apucă forfecuța strălucitoare și porni cu viteză prin galeria înghețată, fără să simtă frigul care se făcea din ce în ce mai crâncen. Patina pe urmele de cenușă risipite deasupra pojghiței de gheață, gata să reteze dintr-o singură tăietură barba vrăjitorului, când avea să îl ajungă. Nu dură foarte mult până ce reuși
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
brumă. În ramuri - clopoței agață fără clinchet - Frunze stinghere, ruginii, de toamnă. La timpul prezent pădurea e la fel, Iar crivățul înspre apus întruna o destramă. Tabloul împlinit victimizează altul; El trebuie angelic înrămat, citit. Artiștii concurează prin zeci de galerii; Eu l-am expus, aici, prin verbul potrivit. Rămâne un tablou nocturn, dar viu Cu diadema unui curcubeu Cum am putut să mi-l imaginez În timp autumnal, care se lasă greu. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: TABLOU DE TOAMNĂ / Ion
TABLOU DE TOAMNĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370316_a_371645]
-
vă rog să vă lepădați farfuriile și celelalte obiec te zburătoare la subsol Și aveți grijă să nu vă mai beliți nasurile la femeile noastre po litice Sunt intangibile ca și trabucul vostru cibernetic În schimb puteți vocifera non-stop Odată cu galeria Dacă se strigă jos nu coborâți Și nici invers Cu ce sex ați intrat cu același sex ieșiți Că ce-i votat parlamentar se numește Restu-i România Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: Cursuri de limba română
CURSURI DE LIMBA ROMÂNĂ PENTRU EXTRATEREȘTRI ȘI OAMENI POLITICI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370377_a_371706]
-
biserică pentru a urmări talentul oratoric al preotului ca la un recital, fiind mai puțin preocupați de valoarea soteriologică, mântuitoare a învățăturii (cap. 25, p. 156). Așadar predicatorul trebuie să contracteze această pornire defectuoasă necăutând a dobândi un succes „de galerie” și slavă deșartă (cap. 26, p. 157). Este necesar a se îmbina aceste două calități ce nu sunt tocmai consonante: modestia și talentul, precum și o altă pereche antinomică: indulgența și severitatea. Echilibrul moral al preotului nu trebuie să se clatine
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
meritorie, prin construcții lingvistice de imagini inedite, clădite cu multă râvnă și pricepere în structuri metaforic - panteistice, printr-un mixaj noezic de real și fantastic, unde lipsirea și așteptarea transgresează cromatic dintr-un cadru predominant liric și ingenuu, într-o galerie de imagini ireale, în sonanțe autumnale (J. B. Pontalis), la o metafizică a liniștii din cuvinte, suspin și tăcere. (prof. dr. Gheorghe Apetroae, Sibiu, critic literar, scriitor) *** 4. ELISABETA LUȘCAN (Leșu, Bistrița-Năsăud) - MUGUR DE GÂND / BROTE DE PENSAMIENTO (versuri, A5
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
băncile nu-s sigure (apropo de marea criză financiară din 2001)... 19.12.2015 Istoria Țării de Foc. Muzeu pe strada San Martin, paralelă cu Maipú. 90 de personaje remarcabile (pozitive și negative). Vizitat mai întâi „El Jardin Temático”, fiindcă galeria se deschidea tocmai la 10:00. Apoi, magazinul alăturat de artizanat, „“La Ultima Bita/Bienvenidos”. În galerie, manechinele, figurinele sunt atât de bine făcute, de ai impresia că sunt reale. Îți zici: uite, acum or să se miște ori vorbească
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (3) – USHUAIA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369313_a_370642]