4,049 matches
-
de a stabili sensul, „mecanismul” unei opere, poetica e, totuși, capabilă să-l identifice, să-l particularizeze, să-l definească prin el Însuși. Intrarea În rezonanță cu o structură, ecoul unui efect - iată cum textul literar, neconstrâns, cade În capcana generalizării. A interpretării pe care o provoacă, pe care o atrage prin simpla sa existență. O existență Încă insuficient probată, dar evidentă - structură dedusă din oglinda unei imagini, din săgețile de sensuri trimise dincolo de granițele sale. Altfel spus, din imposibilitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cu stringență individualitatea specifică logonevroticului, unii suportând mai 85 greu defectul, dar cu demnitate și optimism, fără crize, alții având manifestări mai accentuate ca la puberul normal. Numărul de cazuri al cercetării noastre este mic, ceea ce nu ne permite o generalizare a concluziilor, dar se impune cercetarea unui număr mai important de cazuri, pe diverse criterii și pe o perioadă mai îndelungată, care să permită creșterea științifică a coeficientului de obiectivitate în observarea fenomenelor. Extinderea în plus a metodologiei de studiu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ocupă de creșterea și educația lor și în general a acelora cu care intră în relații ei își însușesc progresiv limba și tehnica vorbirii. Având însă capacitatea articulatorie restrânsă (aportul verbo-motor fiind în plină formare) posibilități incipiente analitico-sintetice de comparare, generalizare, abstractizare și în general atenția, memorie, voința în curs de dezvoltare, copii nu și pot însuși deodată forme corecte de vorbire ceea ce explică greșelile de pronunțare a unor sunete la antepreșcolari și preșcolarii mici, alterarea, înlocuirea sau inversarea lor. La
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
motorii ale rostirii, cu prevalența aspectului distonic și dispraxic, aspecte mult mai rezistente la tratament decât cele paralitice. Se observă insuficiența lexicală, sărăcia de vocabular cât și greutățile în evocarea cuvintelor, ceea ce duce la tulburarea funcțiilor superioare ale limbajului: abstractizări, generalizări, dificultăți în structuralizarea vorbirii în cuvinte, propoziții și fraze. Propozițiile sunt frecvent eliptice de predicat sau de subiect, afișând deprinderi defectuoase de coarticulare și de organizare contextuală, cât și posibilități reduse de autocontrol. Prezintă capacitatea deficitară de percepție auditivă (auz
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
creației independente a cuvintelor, adăugând la rădăcina unor cuvinte, diferite sufixe, prefixe, terminații care dobândesc în practica vorbirii o relativă independență (pânărie în analogie cu brutărie, paezește în analogie cu povestește). Această născocire este firească și dovedește creșterea capacității de generalizare a scoarței cerebrale. Toate cele expuse pe scurt, ne dau tabloul preșcolarului normal, care având acest „simț al limbii”, în condițiile de educare și îndrumare justă, cu o dezvoltare motrică și psihică generală, corespunzător, poate face față cerințelor perioadei următoare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
două nivele, lexia și grafia făcând obiectul altei preocupări. Din punct de vedere simptomatologic sunt evidente simptomele de tip afazic asociate cu o tulburare intelectuală, manifestată prin tulburări de evocare, de folosire a simbolurilor, de formulare prepozițională, de abstractizare și generalizare, cu ecou asupra laturii instrumentale a limbajului. Tulburările de recepție și de înțelegere, de interpretare a limbajului sunt asociate cu fenomene de dezintegrare fonetică. În sens invers, tulburările de recepție sau emisie nu pot fi izolate de tulburări ale laturii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
celor doi ciobani: [Ciobanul 1: "Ai auzit că rușii-s pe lună?"]; [Ciobanul 2: "Toți, măi, toți?"]), de la formularea unor ambiguități polisemantice ("Am privit cum apare luna de pe deal.") pînă la confuziile terminologice (""Arbitrariul" i-a despărțit pe boxeri"), de la generalizarea abuzivă a licențelor poetice precum metonimia ("Îl știam om cu cap... ") sau sinecdoca ("Tot românul e născut poet.") pînă la substituțiile semantice nepermise ("l-a ajutat să nu mai sufere = "l-a ucis"), de la semiafirmarea adevărului ("Nu am mîncat biscuiții
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a-i induce în eroare, după cum arată și Vechiul Testament în povestea în care Iehova îl îndeamnă pe Abraham să-și sacrifice fiul, Isaac (Geneza 22:1; cf. Milton 1934:305). Cu toate acestea, în ciuda caracterului universal valabil al acestui exemplu, generalizarea lui Simmel rămîne adevărată: Structurile sociologice diferă evident în funcție de măsura în care minciuna este prezentă în cadrul lor. (Simmel 1950:312-313) Aceste diferențe apar, cel puțin în parte, datorită modurilor variate în care activitatea celor care mint influențează diverse structuri. Aceștia
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
variațiilor existente de la o cultură la alta în privința atitudinii față de minciună și a frecvenței acesteia din urmă. Deși în Occident, ca în multe alte culturi non-occidentale, înșelătoria și minciuna sînt tratate cu severitate, argumentele deja prezentate arată faptul că această generalizare are și excepții; de exemplu, despre populația San Blas Kuna, din nord-estul regiunii Panama, se spune că "le place să se păcălească unii pe alții" (Howe și Sherzer 1986:684). De asemenea, Basso (1987:355-356) scrie despre "preocuparea pentru înșelăciune
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
societăți mediteraneene, Peristiany (1976: 23) se referă la "folosirea defensivă a înșelăciunii și folosirea ofensivă a ridicolului", secretivitatea fiind cea de-a doua strategie defensivă practicată de familiile care țin să-și apere onoarea. Atitudinile grecilor față de minciună, conformîndu-se acestei generalizări, au fost menționate în capitolul 1, pe baza descoperirilor lui Ernestine Friedl. Asemenea strategii sînt semnalate și de un alt antropolog social, Juliet du Boulay, care a studiat un sat din insula grecească Euboea, în anii 1960. Comparînd observațiile sale
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sînt minciuni. Și nu mă gîndesc la involuntare, neintenționate, ci la minciuni spuse cu bună știință". Probabil că numai cineva de talia lui Shaw ar îndrăzni să se declare un "cretan" fără să se compromită. Totuși, ceea ce urmează se conformează generalizării lui Adams, deoarece editorul său, Stanley Weintraub (1970: xvi) comentează: "Shaw se prezintă așa cum ar fi vrut ca lumea să-și amintească de el... poate cel mai plăcut și amuzant G.B.S.". Aici nu e vorba de nici o autoiluzionare și cititorul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
au nevoie de ajutorul celor din jur pentru a reuși, însă în acest caz este vorba de cineva care se mințea pe sine, nesinceritatea sa manifestîndu-se mai degrabă prin gînd decît cu voce tare, și astfel nu se conformează acestei generalizări. Îi era teamă oare că (1) soțul ei o înșela, sau (2) că se înșela singură refuzînd să accepte infidelitatea bărbatului? Poate ambele variante îi provocau temeri. În orice caz, nu credea că alți oameni vor fi de partea segmentului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
la vremea aceea, pare mai puțin plauzibil în ziua de azi. El nu aduce nici o dovadă pentru a-și susține afirmațiile cu privire la "omul primitiv" și de fapt nici pentru justificarea celor referitoare la "viața modernă, civilizată". El nu amintește de generalizările lui Herbert Spencer despre minciuna din societățile non-industrializate menionate mai sus. Totuși, Spencer (1902:219) susține teoria lui Simmel cînd afirmă că pe măsură ce sporesc colaborarea voluntară și "activitățile industriei", crește și preponderența sincerității. Totuși, din ceea ce știm în prezent despre
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pregătire atât în procesul de antrenament sportiv cât și în cel al educației fizice școlare. Teoria jocului de fotbal studiază legătura cu celelalte științe - biomecanica, fiziologia, pedagogia, psihologia - precum și cu alte ramuri sportive. Ca atare, teoria jocului de fotbal, reprezentând generalizarea activităților practice, determină o îmbogățire a conținutului metodicii, care, la rândul ei, influențează în mod favorabil activitatea practică viitoare. Astfel se poate aprecia că fotbalul are o teorie - mai ales a tacticii - foarte dezvoltată. Desfășurarea jocului de fotbal pune în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
acțiuni, cu interese multiple pentru tot ce este nou. Pubertatea este considerată ca fiind o etapă de tranziție, întrucât saltul de la operațiile concrete la cele formale nu se înfăptuiește brusc ci, în mod treptat, abia la sfârșitul ei antrenând la generalizarea operațiilor propoziționale, pentru ca în studiul următor, cel al adolescenței, să funcționeze în deplinătatea lor. Din punct de vedere afectiv, preadolescentul se caracterizează printr-o mare sensibilitate, prin treceri succesive de la o stare la alta, prin fluctuații în dispoziții, etc. Tocmai
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
08.2003 Menționăm că această programă reprezintă curriculum-ul revizuit de Educație fizică pentru clasa a VII-a, parte integrantă a parcursurilor de învățare oferite elevilor în contextul școlarității obligatorii. Revizuirea prezentului curriculum a avut în vedere următoarele aspecte: 1. generalizarea învățământului obligatoriu de 10 clase, începând cu anul școlar 2003-2004; 2. menținerea și în perioada următoare a structurii și a alocărilor orare din actualul plan cadru de învățământ, aprobat cu O.M. nr. 3638/ 11.04.2001; 3. centrarea obiectivelor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
08.2003 Menționăm că această programă reprezintă curriculum-ul revizuit de Educație fizică pentru clasa a VIII-a, parte integrantă a parcursurilor de învățare oferite elevilor în contextul școlarității obligatorii. Revizuirea prezentului curriculum a avut în vedere următoarele aspecte: 1. generalizarea învățământului obligatoriu de 10 clase, începând cu anul școlar 2003-2004; 2. menținerea și în perioada următoare a structurii și a alocărilor orare din actualul plan cadru de învățământ, aprobat cu O.M. nr. 3638/ 11.04.2001; 3. centrarea obiectivelor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
la 69% în 1999-2000. Neînrolarea în ciclul secundar a unui număr extrem de mare de copii de vârsta respectivă reprezintă o importantă sursă de excluziune socială. În mod special din cauza unei politici confuze în privința învățământului vocațional, suntem încă departe de obiectivul generalizării finalizării studiilor prin obținerea unei diplome profesionale. Proporția tinerilor ce nu reușesc să obțină o altă diplomă decât cea de capacitate se plasează în jurul a 15-16% dintr-o generație, la care se adaugă numărul celor ce nu au reușit să
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Îl obținem, Înțelegem ce este important pentru securitatea unui stat Într-un anumit caz. În cele din urmă, ca În cazul majorității conceptelor din domeniul relațiilor internaționale, trebuie menționată nevoia de studii de caz empirice pentru a putea Încerca o generalizare sau măcar anumite linii directoare despre ceea ce Înseamnă securitatea la un nivel mai ridicat decât cel al unui singur stat. Cu privire la acest lucru este regretabil că viziunea dominantă În acest domeniu rămâne cea elaborată În centrele de putere și academice
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Predicțiile bazate pe acest set de variabile funcționează bine mai ales pe termen scurt și mediu. Următorul set se referă la patternuri și circumstanțe În care anumite fenomene sau evenimente pot fi descrise ca situații sau secvențe sociale, subiect al generalizărilor „de bun-simț”. Aceasta nu Înseamnă că patternul descris va urma inevitabil. Ele sunt mai mult o bază pentru teorii rudimentare, care generează, mai degrabă, „reguli de predicție” valide, deși nici una dintre ele nu este inevitabilă. Câteva exemple: „aliatul inamicului este
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de previziune: Chiar dacă n-ar exista accidente sau incertitudini intrinseci, În sens probabilistic, tot nu ar putea fi făcute predicții despre toate evenimentele. Chiar dacă ființele umane nu ar avea libertate de alegere, societățile umane tot ar fi complicate dincolo de puterea generalizării științifice. Nucleul atomic și codul genetic sunt mai puțin complicate decât acțiunea sau interacțiunea socială și istorică. Acestea din urmă Încep să fie Înțelese abia acum (Kahn, 1973, p. 146). Din acest punct de vedere, spun acești autori, ne situăm
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
semnificativ capabilitatea Uniunii de a Întreprinde acțiuni autonome În situații În care resursele NATO nu sunt disponibile sau când o eventuală neînțelegere Între cele două părți va limita folosirea anumitor resurse de către UE. În fine, un alt factor care limitează generalizarea succeselor relative ale acțiunilor recente ale Uniunii În ceea ce privește crizele din Balcanii de Vest este, În același timp, unul din principalele motive ale succesului. UE este familiară și interesată direct de situația din regiune și din cele două țări, beneficiind atât
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
care a fondat-o în anii 1968-1980 și a condus-o cu multă măiestrie mai bine de un deceniu, până în anul 1981, când a plecat în Canada, desfășurând și acolo o activitate remarcabilă, la York University din Toronto). Ca o generalizare a entropiei Shannon (1948), Silviu Guiașu a introdus în anul 1968 conceptul remarcabil de entropie ponderată, asociind fiecărui rezultat al unui experiment și implicit cantității de informație sau de incertitudine pe care acesta o conține, o anumită pondere cu semnificații
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
cele mai diverse bazate pe entropia Shannon, deschizând calea apariției și dezvoltării unor noi teorii (teoria clasificării, teoria codurilor, teoria deciziilor, teoria jocurilor, teoria recunoașterii etc.), cu multiple și diverse aplicații în tehnică, ecologie, economie și științe sociale. Propunând o generalizare a entropiei lui Shannon (1948), Silviu Guiașu a introdus în anul 1971 conceptul remarcabil de entropie ponderată, asociind fiecărui rezultat al unui experiment și implicit probabilității sale de apariție o anumită pondere cu diferite semnificații practice [Guiașu (1971,1977)]. Ca
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
dovedi suficient pentru calculele aferente unei probleme de analiză statistică de mici dimensiuni. 6.4. Coeficientul de certitudine absolută ponderată (2009) Precizare. Pornind de la coeficientul de certitudine absolută ponderată Guiașu (2003), definit de relația (5.65), vom da acum o generalizare a acestuia pentru cazul ponderării rezultatelor unui experiment statistic de genul celor considerate mai sus cu semnificațiile specifice atât ale ponderării, cât și ale rezultatelor sau deciziilor la care se poate ajunge. Comentarii. În condițiile datelor din tabelul 6.4
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]