4,666 matches
-
importante aduse de Bogdan Petriceicu Hașdeu lucrării lui Tocilescu "Dacia înainte de Romani", el dovedește prin citate paralele utilizarea de către autor a diferitor lucrări ale unor cercetători străini, fără a cita sursele respective, ba chiar folosirea unor simple manuale germane de gimnaziu. Foiletonul nu a avut nicio urmare, și după publicarea celei de a două părți, el cere ziarului să înceteze publicarea sfârșitul lucrării, din cauza certurilor pe care le avea cu Tocilescu la Biblioteca Centrală, unde acesta era director. Anghel Demetriescu îl
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
aprilie 2009, la reședința episcopala din Huși. Preasfințitul Părinte Ioachim Mares a văzut lumina zilei la 12 martie 1927 în comuna Măgiresti, județul Bacău, la botez primind numele de Ioan. A urmat școală primară în localitatea natală, pentru scurtă vreme, Gimnaziul “Petru Rareș” din Miercurea-Ciuc, Seminarul Teologic “Sfanțul Gheorghe” din Român și Facultatea de Teologie din Suceava (1946-1948), iar după desființarea acesteia, a trecut pe pamant transilvan, la Institutul Teologic Universitar din Cluj (1948-1950). Aici a obținut și diplomă de licență
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]
-
, născut "Romul Joantă", (n. 4 septembrie 1948, Boholț, județul Făgăraș) este un mitropolit român, membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. A crescut într-o familie ortodoxă fiind cel mai mic dintre cei cinci copii. A absolvit gimnaziul și liceul în orașul Făgăraș. A urmat cursurile Facultății de Teologie din Sibiu între 1970-1974 și la încheierea lor a susținut examenul de licență în 1974. Între 1982-1985 face studii de doctorat la Institutul Saint Serge din Paris. Printre profesorii
Serafim Joantă () [Corola-website/Science/308646_a_309975]
-
a fost un cleric ortodox român, care a îndeplinit demnitatea de episcop ortodox al românilor din SUA și Canada (1935-1939). Tuns în monahism în 1925, a fost ales episcop misionar pentru românii din America la 24 ianuarie 1935. Urmează cursurile Gimnaziului în Albă lulia și Blaj, apoi cursurile Institutului teologic din Sibiu (1902-1905) învățător la școlile primare confesionale din Sebeș-Alba, Ludușș-Sibiu și Pâclișa-Alba (1905- 1908), preot paroh în Seica Mare-Sibiu (1908-1919), confesor militar (1917-1918), consilier referent economic la noul Consistoriu eparhial
Policarp Morușca () [Corola-website/Science/308681_a_310010]
-
a-și câștiga existența, o papetărie. Personalitatea puternică și bagajul de cultură al mamei au avut o înrâurire deosebită asupra formării lui Jabotinski ca om și intelectual. La 7 ani a fost trimis de mama sa să învețe la un gimnaziu rus, unde a fost primit cu greutate, din cauza politicii care limita admiterea de evrei. De la opt ani a început să învețe ebraica cu scriitorul Yehoshua Hana Ravnitzki. De mic a fost atras de literatură și limbi. A citit cu nesaț
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
unde ajunseseră refugiați evrei izgoniți de autoritățile otomane din Palestina. El s-a angajat aici în organizarea taberei și l-a întâlnit pe Yosef Trumpeldor, militant sionist cunoscut și fost veteran al armatei ruse. El prezentă lui Trumpeldor și absolvenților gimnaziului ebraic „Herzliya” din Tel Aviv, aflați printre refugiați, planurile sale de înființare a unei unități militare evreiești. După numeroase demersuri pe lângă autoritățile militare britanice din Egipt, ele au acceptat constituirea unui regiment evreiesc numit „Regimentul Sion al conducătorilor de catâri
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
() a fost un pictor, sculptor și grafician român, cu activitate de seamă în pictura monumentală bisericească. Operele sale cele mai cunoscute sunt iconostasul și pictura cupolei din Catedrala Mitropolitană din Sibiu, respectiv Capela Gimnaziului Catolic din Budapesta. s-a născut pe 21 martie 1866 în comuna Ludoșul Mare, fiind fiul lui Mihail Smigelschi, descendent al unei familii nobile poloneze și al Anei Sebastian, de origine aromână. Din această relație s-au născut încă trei
Octavian Smigelschi () [Corola-website/Science/308714_a_310043]
-
prin participarea sa la Expoziția artiștilor în viață, ocazie cu care câștigă o medalie pentru un studiu. Deoarece veniturile pe care le câștiga din pictură erau insuficiente, participă la un concurs pentru ocuparea unui post de profesor de desen la Gimnaziul real din Craiova precum și la concursul „Marele premiu pentru străinătate”, pe care-l câștigă fiind premiat cu o bursă la München pentru înscrierea la cursurile Academiei Regale de Pictură, clasa profesorului Carl Marr. Aici se va afla sub puternica influență
Ipolit Strâmbu () [Corola-website/Science/308734_a_310063]
-
clădirile de școală, înființând cămine culturale, dotate cu biblioteci și aparate de radio, la care era ascultată duminica slujba religioasă transmisă de la Patriarhia Română din București, iar, în restul săptămânii, programele postului național. Unicul său frate, Vladimir Coloșenco, absolvent de gimnaziu comercial, a executat o condamnare politică de opt ani într-un lagăr sovietic la gurile fluviului Ienisei, în Siberia (1940-1948), după care a rămas în Basarabia până la finele vieții. Alte două surori, stabilite în Bârlad, au fost muncitoare. A fost
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
au plecat apoi la cluburi puternice, mai ales din capitală, dar a rămas aici, la Mărașu, sat de pescari, de oameni ai bălții, obișnuiți cu asprimele vieții, puternici, bătăioși, tenace...luptători! Învață clasele primare în comuna natală iar la Stăncuța gimnaziul, apoi Școala profesională Progresul din Brăila, unde va și lucra ca strungar la cunoscuta Uzină de Utilaj Greu. Antrenorul Alexandru Tătarul îi intuiește disponibilitățile de performer și-l ajută să practice sportul cel mai vechi din lume, sportul celor puternici
Vasile Iorga () [Corola-website/Science/308120_a_309449]
-
în 1867. Episcopul Ioan Vancea de Buteasa a sprijinit dezvoltarea învățământului românesc, orice avansare preoțească fiind condiționată de progresul calității învățământului din școlile confesionale parohiale. A cerut și a introdus studiul limbii române, inclusiv cântări bisericești, pentru elevii români din gimnaziile catolice. În urma decesului mitropolitului Alexandru Șterca-Șuluțiu, sinodul electoral întrunit la Blaj, l-a ales în data de 11 august 1868 pe episcopul Gherlei pe primul loc, cu 59 de voturi. Pe locurile următoare se clasaseră, în ordine: Timotei Cipariu, cu
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
a clădit și reparat 50 de biserici. A recomandat preoților și credincioșilor să se aboneze la „Gazeta de Transilvania” care apărea la Brașov. A introdus limba română ca limbă de predare, începând cu 4 martie 1849, în locul limbii latine, la gimnaziul de băieți din Beiuș, ridicat în rang de liceu cu 8 clase. L-a numit pe canonicul Iosif Pop Sălăjanul inspector școlar diecezan. A ridicat școlile normale de la Oradea și de la Beiuș la 4 clase. Vasile Erdeli-Ardeleanu, ca și Emanoil
Vasile Erdeli () [Corola-website/Science/308196_a_309525]
-
Juliusz Mien. Acesta l-a învățat pe Banach să vorbească fluent franceza, cu care s-a mândrit în primii ani de școală printre colegi, și pe lângă acest lucru Mien, l-a introdus de timpuriu în domeniul matematicii. În 1902 începe gimnaziul, unde învață limbile latină, greacă și germană și subiecte majore din istorie și geografie împreună cu puțină matematică. După 1906 a studiat la un nivel mai înalt matematica și după câtiva ani a studiat-o în mai multe limbi. După ce la
Stefan Banach () [Corola-website/Science/308232_a_309561]
-
Wilkosz, a plecat la Liov, unde a studiat ingineria. În 1914, la vârsta de 22 de ani, își ia diploma. Din cauza sănătății sale nu a fost înrolat în armată în Primul Război Mondial. Și-a obținut existența prin predare la gimnazii și lucrând la o librărie. În 1916 va deveni discipolul profesorului Hugo Steinhaus, un renumit matematician din acea perioadă, cu care va avea o relație specială, și prin care își va cunoaște viitoarea soție, Lucja Braus. Prin acest profesor își
Stefan Banach () [Corola-website/Science/308232_a_309561]
-
al Academiei de Științe a Moldovei. Tabel cronologic 1928,11 februarie - S-a născut viitorul academician, profesor universitar și om de stat , mezinul din cei 3 copii din familie. 1935-1940 - Studiază în școala primară din satul Briceni. 1942-1945 - Elev la gimnaziul Industrial din satul Corbu, județul Soroca. în 1945 obține atestatul de 7 clase în școala medie din Tâmova. 1945-1947 - Urmează cursurile de pregătire de pe lângă Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. 1947-1951 - Student al Institutului Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. 1951
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
Matilda May, născută Isaacs, din Margate, Kent, originară dintr-o familie provenită din Scoția (ulterior menționată sub numele de Cook, în actul de deces al arhitectului) Familia a locuit când în Anglia, când în Germania. În 1896 Gordon învăța la gimnaziul Hansa-Schule din Bergedorf, lângă Hamburg, În 1903 el s-a înscris la Whitgift School din Croydon, unde a fost remarcat de profesorul său de științe, Walter Cross. La recomandarea mentorului său, a învățat doi ani mai târziu cu fratele mai
Gordon Kaufmann () [Corola-website/Science/307600_a_308929]
-
1853, Reteag, districtul Năsăud - d. 3 aprilie 1905, Reteag) a fost un pedagog, prozator, publicist și folclorist, reprezentativ pentru epoca sa, apreciat de Ion Mușlea drept „cel mai mare folclorist al Ardealului.” A urmat școala din Reteag, două clase de gimnaziu la Năsăud (1864-1867), cursurile Preparandiei (Școlii Normale) din Gherla și Deva (1870-1871). Timp de douăzeci de ani a activat ca învățător în localități din mai multe districte și comitate ale Transilvaniei (1873-1892), fiind preocupat în același timp și de culegerea
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
s-a născut la 17 septembrie l954 în loc. Dorohoi, jud. Botoșani. Poet, eseist, artist plastic și publicist. A semnat sporadic în periodice și cu pseudonimul Ion Linescu. Urmează școala primară,gimnaziul și liceul teoretic nr.2 (1969-1973) în Dorohoi; Facultatea de Istorie - Filosofie a Universității “Al. I. Cuza” din Iași, secția filosofie (promoția 1979). A avut funcții dintre cele mai diverse: pictor la Întreprinderea de confecții Dorohoi, profesor la Liceul « Grigore
Augustin Eden () [Corola-website/Science/307681_a_309010]
-
presta munci prost plătite și de multe ori umile. Adesea , ea lucra mult cu acul, așa cum Octav o va înfățișa mai târziu în câteva portrete. Octav Băncilă a urmat cursurile gimnaziale de la școala primară din Iași și două clase la gimnaziul "Ștefan cel Mare". În școală, profesorii l-au considerat greu de cap și de multe ori îndărătnic, sfios, scump la vorbă dar neastâmpărat. A avut ca profesori liberali și conservatori-junimiști, mulți dintre ei făcând parte din grupul lui Gheorghe Panu
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
aprinse între ei și Beldiceanu și Nădejde care aveau idei socialiste, de aceea se autointitulau independenți, făceau notă aparte. Octav Băncilă l-a evocat mai târziu pe Nicolae Beldiceanu când l-a caracterizat într-un interviu pe colegul său de gimnaziu : Reciproc, Avram Steuerman-Rodion i-a dedicat un articol lui Octav Băncilă, încă de la primele manifestări artistice pe care pictorul le-a avut. Încă din primii ani de gimnaziu, Octav Băncilă a fost preocupat de desen, caietele sale fiind pline de
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Beldiceanu când l-a caracterizat într-un interviu pe colegul său de gimnaziu : Reciproc, Avram Steuerman-Rodion i-a dedicat un articol lui Octav Băncilă, încă de la primele manifestări artistice pe care pictorul le-a avut. Încă din primii ani de gimnaziu, Octav Băncilă a fost preocupat de desen, caietele sale fiind pline de schițe și desene care reprezentau oameni, unele dintre ele executate destul de stângaci. Mutându-se la Iași, Octav se juca împreună cu verii săi prin curtea casei unde s-a
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
înainte de a termina cursurile gimnaziale. Pictorul a declarat că au existat intervenții semnificative pentru înscrierea sa la Belle Arte, făcute de unii prieteni ai familiei care activau în cercul "Contemporanului". Astfel, la o vârstă care nu depășea șaisprezece ani, cu gimnaziul neterminat el a reușit să intre la cursurile Școlii de belle arte „"unde a urmat cu multă silință la toate cursurile practice și teoretice în desen și în pictură până la finele anului școlar 1892 - 1893"”. Directorul Școlii de belle arte
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
pe care a făcut-o la Paris și Italia. Octav Băncilă s-a întors la Iași în anul 1898 și până în anul 1900 și-a efectuat serviciul militar. După lăsarea la vatră și-a amenajat un mic atelier în curtea Gimnaziului Ștefan cel Mare, unde Gheorghe Nădejde era în acea vreme director. Cu sprijinul diaconului Gheorghe Ștefan, după un timp, Băncilă a mutat atelierul în curtea mitropoliei din Iași. Pictorului Băncilă i-a plăcut în acea perioadă să se plimbe prin
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
cu plete negre și cu ochi mari, luminoși, subjugători! Așa l-am cunoscut pe Octav Băncilă... Din ziua când profesorul de desen a intrat în clasă, de atunci sunt pictor"”. De la Școala normală, Băncilă s-a mutat mai târziu la Gimnaziul Ștefan cel Mare, acolo unde și-a făcut atelierul după venirea sa de la München. Pictorul a locuit un timp la Hanul „"La trei sarmale"” din Socola - Comuna Bucium, astăzi cartier al Iașiului. Aici a făcut Băncilă o serie de portrete
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
lucrării este liliachiul primăvăratic. Octav Băncilă a avut cu soția sa zece copii, din care unul a murit la o vârstă fragedă. În perioada 1901 - 1907, pictorul a fost preocupat mai mult cu grijile familiei și cu slujba sa de la gimnaziu. Din această cauză, el a expus puțin, mai mult prin vitrinele magazinelor sau a făcut portrete la comandă. Anton Coman, a afirmat că în acești ani, Octav Băncilă și-a dorit să ajungă profesor la Școala de belle arte din
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]