16,018 matches
-
m-am dus în lume. Ajută-mă, Doamne, să mă-ntorc în sat, să admir din nou pe cer o Lună plină, pe prispa casei, stând până târziu, s-ascult cum cântă greierii-n grădină. Iar can mă plimb prin grâul vălurit de vânt, să mă îmbete florile de prun și stând cu față-n palme în livadă pierduta-mi tinerețe s-o adun. Titina Nica Țene Referință Bibliografica: Rugăminte, poezie de TITINA NICA ȚENE / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN
RUGĂMINTE, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348891_a_350220]
-
povestea fulgului de nea. - Fulgii de nea nu sunt copii zburdalnici precum crezi tu, ei sunt copiii Cerului trimiși pe pământ să protejeze recoltele și să asigure pământului apa necesară, pentru a-și hrăni copiii: copacii din păduri și livezi, grânele, păsările cerului, animalele din păduri și de pe câmpii. Sunt zone în lume unde există doar iarnă și ghețari uriași. Acolo, 6 luni pe an este noapte, și 6 luni este ziuă. Este „noaptea polară” cu Aureola Boreală-nopțile sunt albe, știai
LACRIMA DE IUBIRE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348895_a_350224]
-
Al.Florin ȚENE Armonii E o cutremurătoare doină toamna, Vibreasză prin alămuri tăcerile din nuci, Toarnă în pocale romanțe Doamna Când bunicii rămân în așteptare sub nuci. Adie un arcuș prin frunyele de plop Și vremea își scrie amintirile în grâu, Încercând să-l înțelegem pe Esop Alergăm să facem baie în râu. Poartă cerul durerile lumii în spate O clipă ziua le uită prin hambare, Dumnezeu dăruie înțelepcine prin sate Desculț, însângerând, pentru fiecare ... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: ARMONII
ARMONII, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348923_a_350252]
-
o sfântă datorie de conștiință, să demaște pericolul ateismului și să-I prevină pe credincioși, pregătindu-i pentru o dârză și neînfricată rezistență în fața vitregiilor, ce veneau necontenit, din partea stăpânitorilor fără de Dumnezeu. Vânturile care bat - scria Episcopul, nu împrăștie niciodată grâul cel greu și curat ca aurul, nici nu scot din rădăcini stejarii cei puternici, ci doar arborii cei găunoși și scorburoși. În fața vânturilor care vin, să rămâneți grâu curat, să rămâneți stejari puternici!” (Pr. Dorel Octavian Rusu - Cuvânt Înainte, pag
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
din partea stăpânitorilor fără de Dumnezeu. Vânturile care bat - scria Episcopul, nu împrăștie niciodată grâul cel greu și curat ca aurul, nici nu scot din rădăcini stejarii cei puternici, ci doar arborii cei găunoși și scorburoși. În fața vânturilor care vin, să rămâneți grâu curat, să rămâneți stejari puternici!” (Pr. Dorel Octavian Rusu - Cuvânt Înainte, pag. 15). Cu toate că “era pe depiln conștient de pericolelele, primejdiile și de riscurile la care se expunea prin atitudinile sale, Episcopul Nicolae Popoviciu avea acea tărie de character, prin
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
spații selenare Stăpâna îmi este și mă chinue o intrebare Cum am ajuns aici din spații interplanetare Și pe această planetă ciudată Ce misiune îmi este destinată ? Încerc cu greu pe oameni să-i înțeleg Însă nu știu neghina din grâu să o aleg -Tata, lasă-mă să mă întorc pe al meu astru Chiar dacă aici e mai rotund și mai albastru 1)Singur Soarele blând al unei zile de primavera se oglinde în apa mării, si lacul Techirghiol printre care
DESTIN DE FEMEIE.OANA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348924_a_350253]
-
jap.): saku „soare“ în limba kaddo (nat. amer.); țig. mol „vin“: cecen malh „soare“; skr. sura „vin“: skr. sura „soare“; pers. bada „vin“ ~ badi „soare“ în cashinahua (Peru). Relația cu urartian Shiwini e de luat în calcul: „Urartienii nu cultivau grâu..., cultivau în schimb vită de vie,.. din care făceau vinuri“ (C.Daniel, Pe urmele.., p. 179). VARĂ. În românește vară ne vine din lat. ver, vera „primăvară“. Acesta se compară cu ciuvaș veri „căldură“ cu văr „a fierbe“ în sl.
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
mașina la marginea miriștei și venise prin spate fără veste. După ce l-a beștelit în tot felul pe tata, după ce l-a amenințat că îl bagă în pușcărie pentru furt din avutul obștesc, numai ce scoate bricheta și dă foc grâului. Spicele uscate zadă se aprind pălălaie, toată cotiga arde ca o torță și când ajunge căldura la măgar, o rupe bietul de el la fugă... - Care măgar? - Ala care trăgea cotiga. - Aoleu... măgarul! - Care măgar? - Ala care a aprins focul
ACTELE, VĂ ROG. de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348953_a_350282]
-
Cât de frumoși sunt astăzi pașii tăi/ și sprinteni în sandale,/ o, nobilă fiică!/ Ți-i rotunjimea coapselor asemeni/ unor lănțuguri meșterite'n aur;/ buricul tău e cupa arcuită/ din care nu lipsește vinul dres;/ căpiță-ți este pântecul de grâu,/ cu crinii prinși în horă-i împrejuru-i;/ și gemeni doi sunt sânii tăi,/ doi pui de căprioară;/ grumazul tău e ca un turn de fildeș/ și iezere ți-s ochii, din Heșbon,/ în preajma porții cu mulțimi de fete;/ iar nările
ÎNTREGUL ŞI PARTEA de DAN CARAGEA în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346868_a_348197]
-
spectacol în cer și cer se destramă în inima turlei în care clopote bat a mister se naște vremea în care din mii de roluri ieși și speri să fi privit ca un tot de oameni de fiare de fiicele grâului în pâini auster te arunci în prăpăstii de gânduri și oaste de magi ai inimii te umplu de ger și gerul frământă în tine și carnea arsă a sufletului copilul stingher glasul și-l lasă s-alerge prin cetate sau
URZIT ÎN TĂCERI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1041 din 06 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346877_a_348206]
-
înmormântării, ci a parastasului. Pentru toate aceste pomeniri este nevoie de colivă, colac, vin și lumânări. Celelalte daruri sunt în funcție de posibilitățile celor care fac pomenirea. • Contrar unei păreri răspândite în popor, să se știe că se poate face colivă de grâu fiert și în perioada dintre Sfintele Paști și Pogorârea Sfântului Duh. • Dacă zilele de pomenire coincid cu pomenirea altor răposați, este bine ca slujba să se facă în comun iar nu separat, căci cu cât rugăciunea are un caracter colectiv
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
mor în nemurire Și nici să mai pierd timpul cătând după un nor. Ci am să semăn Viața cu grijă și iubire, Iar ea să încolțească, să nu se piardă-n dor. Din clipele rămase am să-mpletesc cunună, Din grâu fără neghină am să frământ o pâine, Din gând curat, Cuvântul, ce aș dori să spună Că va aduce Pace, slăvita Zi de Mâine. Din Pâine să mă satur, ca să mă pot petrece. Eu n-am să vreau vreodată să
E TIMPUL... de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346891_a_348220]
-
stropite cu sângele animalelor sacrificate idolilor, pentru a întina astfel prima săptămână din Postul Mare al creștinilor. Mucenicul Teodor i s-a arătat în vis arhiepiscopului Eudoxie, descoperindu-i acestuia planul lui Iulian și sfătuindu-l să fiarbă grăunțe de grâu și să le împartă tuturor locuitorilor Constantinopolului pentru ca aceștia să nu meargă să cumpere de la piață. Fiind astfel izbăviți de întinăciunea idolatriei, grație acestui mucenic nimicitor al idolilor, arhiepiscopul a poruncit credincioșilor să serbeze în fiecare an, la încheierea primei
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
cădelnița sau cățuia în care se aprinde cărbune și se pune tămâie, precum și o colivă (de obicei, din fructe, cozonac, biscuiți etc.), un pahar de vin și mâncare, pe care preotul le va binecuvânta la vremea potrivită. Coliva făcută din grâu fiert, îndulcit cu miere sau zahăr, închipuie însuși trupul mortului, deoarece hrana principală a omului este grâul. Ea este totodată o expresie materială a credinței noastre în nemurire, înviere și viață veșnică, fiind făcută din boabe de grâu, pe care
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
din fructe, cozonac, biscuiți etc.), un pahar de vin și mâncare, pe care preotul le va binecuvânta la vremea potrivită. Coliva făcută din grâu fiert, îndulcit cu miere sau zahăr, închipuie însuși trupul mortului, deoarece hrana principală a omului este grâul. Ea este totodată o expresie materială a credinței noastre în nemurire, înviere și viață veșnică, fiind făcută din boabe de grâu, pe care Domnul nostru Iisus Hristos Însuși le-a înfățișat cu simboluri ale învierii trupurilor: după cum bobul de grâu
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
făcută din grâu fiert, îndulcit cu miere sau zahăr, închipuie însuși trupul mortului, deoarece hrana principală a omului este grâul. Ea este totodată o expresie materială a credinței noastre în nemurire, înviere și viață veșnică, fiind făcută din boabe de grâu, pe care Domnul nostru Iisus Hristos Însuși le-a înfățișat cu simboluri ale învierii trupurilor: după cum bobul de grâu, ca să încolțească și să aducă roadă, trebuie să fie îngropat mai întâi în pământ și să putrezească, tot în acest fel
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
grâul. Ea este totodată o expresie materială a credinței noastre în nemurire, înviere și viață veșnică, fiind făcută din boabe de grâu, pe care Domnul nostru Iisus Hristos Însuși le-a înfățișat cu simboluri ale învierii trupurilor: după cum bobul de grâu, ca să încolțească și să aducă roadă, trebuie să fie îngropat mai întâi în pământ și să putrezească, tot în acest fel și trupul omenesc mai întâi se îngroapă și putrezește, pentru ca să învieze apoi întru nestricăciune (I Cor. 15, 36). Dulciurile
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
conștiința că mintea, în gândirea ei obișnuită, este departe de a deveni un mijloc de receptare a harului divin, de aceea este necesară transfigurarea ei până se ajunge „la străvechea frumusețe a rațiunii”, potrivit spuselor Cuviosului Nichita Stithatul. Sămânța de grâu se introduce în pământ, unde putrezește și moare. Pentru ca apoi să încolțească și să se ridice încet, încet tulpina spicului de grâu. Aceasta crește, se dezvoltă, se maturizează, se coace după care se treieră. Se obțin boabele de grâu din
METANOIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346937_a_348266]
-
necesară transfigurarea ei până se ajunge „la străvechea frumusețe a rațiunii”, potrivit spuselor Cuviosului Nichita Stithatul. Sămânța de grâu se introduce în pământ, unde putrezește și moare. Pentru ca apoi să încolțească și să se ridice încet, încet tulpina spicului de grâu. Aceasta crește, se dezvoltă, se maturizează, se coace după care se treieră. Se obțin boabele de grâu din care se face pâinea pentru hrana omului. Ciclul acesta se repetă în fiecare an. Reținem că pentru a obține planta, adică spicul
METANOIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346937_a_348266]
-
de grâu se introduce în pământ, unde putrezește și moare. Pentru ca apoi să încolțească și să se ridice încet, încet tulpina spicului de grâu. Aceasta crește, se dezvoltă, se maturizează, se coace după care se treieră. Se obțin boabele de grâu din care se face pâinea pentru hrana omului. Ciclul acesta se repetă în fiecare an. Reținem că pentru a obține planta, adică spicul de grâu și acesta să trăiască, a trebuit ca bobul de grâu din pământ să putrezească, să
METANOIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346937_a_348266]
-
crește, se dezvoltă, se maturizează, se coace după care se treieră. Se obțin boabele de grâu din care se face pâinea pentru hrana omului. Ciclul acesta se repetă în fiecare an. Reținem că pentru a obține planta, adică spicul de grâu și acesta să trăiască, a trebuit ca bobul de grâu din pământ să putrezească, să moară. Același fenomen se întâmplă și cu omul păcătos care dorește să se schimbe, să ducă o viață autentic creștină și să urmeze calea mântuirii
METANOIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346937_a_348266]
-
treieră. Se obțin boabele de grâu din care se face pâinea pentru hrana omului. Ciclul acesta se repetă în fiecare an. Reținem că pentru a obține planta, adică spicul de grâu și acesta să trăiască, a trebuit ca bobul de grâu din pământ să putrezească, să moară. Același fenomen se întâmplă și cu omul păcătos care dorește să se schimbe, să ducă o viață autentic creștină și să urmeze calea mântuirii. Acesta trebuie să omoare pasiunile, simțurile și patimile din el
METANOIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346937_a_348266]
-
aceasta, pe care o numeam Hraina forma și ea un sector - mai mare -, din această suprafață și se unea cu marea zonă împădurită despre care am amintit. Cât timp părinții mei au folosit pământul fratelui Ion, semănau într-un an grâu, în altul porumb, cu regularitate invariabilă. De altfel, toată această „moșie” era - convențional - cultivată, o parte cu păioase, cealaltă cu porumb. Capătul pământului dinspre pădure îl numeam „la bursuci”. Acest toponimic nu era întâmplător. Pădurea Hraina, cu râpele și mâncăturile
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
că dacă i-am pune pielea celui prins într-un par, la capătul porumbiștei, ceilalți s-ar înfricoșa și n-ar mai îndrăzni să vină în lan. Doar văzusem pe ai noștri și pe alți gospodari, cum puneau momâi în grâu să sperie păsările. De ce n-ar fi bună rețeta și pentru bursuci? Ideea fusese, cum am spus, a lui Culai. Asta era baza planului și noi cei doi, fusesem întrutotul de acord. Mai ales când el, mucalit, ne spunea: „Parcă
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
nr. 1222 din 06 mai 2014 Toate Articolele Autorului Mai știi când pasărea din vis Zbura spre luna cea de ceară, Mai știi când ți-arătam pe ceruri Pe sub castani, steaua polară? Mai știi când ți-adunam la maci Prin grâul proaspăt înverzit Și te-ntrebam tu ce mai faci, Iar tu-mi spuneai cât m-ai iubit? A fost miraj, festin și vis, Cum aș putea să uit vreodată Acel feeric Paradis, Și chipul tău drăguț de fată. Se-ntorc
MAI ŞTII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346998_a_348327]