4,781 matches
-
intelect) clasele I-IV”, Ed. Pim, Iași 78 DESF|{URÂREA LEC}IEI Secvențele lecției Conținutul instructiv-educativ Startegia didactica Evaluare I. Moment organizatoric Asigurarea climatului psihopedagogic: pregătirea materialului didactic, dispunerea mobilierului. ÎI. Verificarea cunoștințelor anterioare Captarea atenției: Copiii vor audia cântecelul „Graiul animalelor”. Profesorul prezintă jucării/mulaje ale unor animale cunoscute iar copiii numesc animalul respectiv. Copiii vor asculta onomatopeele produse de animalele despre care s-a vorbit. Vor recunoaște ulterior „vocea” fiecărui animal. Profesorul va lăsa un timp de gandire corespunzător
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și îi cere să reproducă onomatopeele/ zgomotele respective. Explicație Joc-exercițiu Joc didactic capacitatea de diferențiere și reproducere a zgomotelor VII. Încheierea lecției Colaj muzical: Elevii vor imită gesturi și onomatopee pe baza unui fond muzical („Dacă vesel se trăiește”, „Animalele”, „Graiul animalelor”, „În pădurea cu alune”, „Oac, oac”). Aprecieri, concluzii: Se evidențiază elevii activi. CD player CD Jocul-exercițiu Conversația Aprecieri verbale/ Calificative 79 ANEXĂ 8 PROIECT DIDACTIC Școală Specială „Constantin Păunescu” Iași Dată: 26.11.2005 Clasa: I-a B, elevi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Bibliografie Abulafia, David, Marea cea mare. O istorie umană a Mediteranei, Editura Humanitas, București, 2014. Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001. Augustin Doinaș, Ștefan, prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995. Avram, Liviu, Să stârpim minciuna politrucilor: legea alegerii primarilor încă poate fi schimbată,www.adevărul.ro, 2.12.2015. Baechler, Jean, Capitalismul, Editura Institutul European, Iași, 2005. Bagdasar, Nicolae, Scrieri, Editura Eminescu, București, 1988. Bari, Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
din România. Liceul la Iași, apoi Academia de muzică și artă dramatică (Clasa Agata Bârsesc u). Debu tează cu o schiță în Vremea școlii (1930). Face ucenic ie ziari stică la Ziua și desfășoară o bogată activitate ziaristică la Opinia, Grai moldovenesc, Presa, însemnări ieșene, Luminatorii, Prutul, Momentul, Drapelul, România liberă și Scânteia. După 1990 va semna în Monitorul cunoscuta rubrică „Cafeaua de dimi neață. Calitățile sale de memorialist se regăsesc în cele 6 volume de „Umbre”, din care ne vom
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Sadoveanu, V asile Al ecsandri, Ion Creangă, Calistrat Hogaș, Cezar Petrescu și neuitatul Alexandru Ioan Cuza, întreprinde cercetări și recompune un fragment din viața lui Petru Rareș pentru a readuce memoriei colective amintirea pământurilor sfinte și totodată, precum Mihail Sadoveanu, graiul dulce și cald, moldo venesc. Publică în revista Dacia Literară, în anul 2006, îi apare volumul de versuri „Leagăn și Vatră” iar în a nul 2007 , romanul istoric „Cu Rareș prin(tre) Lespezi” . Este membru activ pe siturile literare www
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în afară de timp” - Sadoveanu. Am rugat un aurar Să-l numească-n calendar, Să ne fie sărbătoare întru „tihnele cotnare”. FELETIN vel chelar. Ori de câte ori îți pui Vin de-al lui, din cel verzui, Din beteli de putregai, Dulce ca Moldova-n grai Să i te supui! Cum și Ștefan s-a-ntrecut Când de griji s-a desfăcut Și a durat la Voroneț Semnul lui cel mai citeț. Numai din plăcut. Iar de este să mai cer Pildă de la pivnicer, Aș mai bea un
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
am ajuns în luminișul unei poieni care avea o strălucire aparte, deoarece în mijlocul ei se afla o zână. Aceasta avea părul lung, din raze de soare și pe cap avea o coroană aurie de fructe. Văzând așa frumusețe, rămăsesem fără grai ; parcă eram vrăjită. Sosirea unei păsări pe umărul meu m-a dezmeticit. Zâna cea bună mi-a dăruit niște fructe, apoi a dispărut. În jurul meu, erau doar frunze ruginii, copaci goi și raze de lumină. Parcă toamna ar fi zis
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Nu, niciunul nu este supărat. Sunt doar obosite de atâta muncă de o vară. În sfârșit, toamna a venit cu o frânghie aurie și le va duce pe lumea cealaltă, pe o câmpie: Toamnă, toamnă, Cui ne dai ? Minunatul nostru grai Ne va încălzi natura ! Alina Sfetcu TOAMNA Este toamnă. Frunzele cad neîncetat, formând un covor nesfârșit, multicolor. Splendoarea lor târzie, în lumina sonoră a celor din urmă zile cu soare, mă poartă într-o lume mai puțin cunoscută. Unde ajunsesem
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
terapiei muzicale, iar Societatea germană de meloterapie, fondată în 1973 la Mannheim a pus la baza activității sale cercetarea științifică și a fost elaborat un cod deontologic care reglează activitatea terapeuților în acest domeniu. GHID DE MELOTERAPIE „Muzica este un grai în care se oglindesc fără posibilitate de prefăcătorie însușirile psihice ale oamenilor, ale popoarelor. Menirea sfântă a muzicii este să stingă urile, să potolească patimile și s-apropie inimile într o caldă-nfrățire.” (George Enescu) → Calmarea sistemului nervos Ludwig van
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
tinde spre misterul identificării sale cu muzica Universului. Credința aproape mistică în capacitățile expresive ale muzicii nu conduc actul creativ al compozitorului francez spre o simplă descriere a frumuseții reale a acesteia, ci spre revelarea „lumii de dincolo”, evocată prin graiul inefabilului. Revelația descoperirii muzicii javaneze, cu ocazia Expoziției Universale de la Paris din 1889, va redirecționa în mod definitoriu traiectoria creației componistice a lui Claude Debussy. Astfel, sonoritățile rezonante și complexitatea structurilor poliritmice ale percuției muzicii de gamelan vor defini, din
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al lui J.M.Barrie, se pare că a inspirat această magie sonoră ce te învăluie cu glasul duios al unei copilării pierdute. Iar fericirea Inocenței pare să îți umple din nou sufletul de farmecul acelor tărâmuri de poveste, în care graiul zânelor e clinchetul dulce al clopoțeilor, iar spiridușii zboară pe spinarea vântului la chemarea cornului vrăjit al craiului Oberon. Același spirit meticulos al compozitorului va recurge, în mod deliberat, la păstrarea topicii engleze a formulării originale (The Fairies Are Exquisite
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și spațiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă Ștefan Fînariu, clasa a XI-a coord. prof. dr. Mihaela Butnaru Colegiul Național, Iași Marii creatori au avut convingerea că o literatură adevărată și durabilă nu se poate întemeia decât pe graiul viu al poporului nostru, pe tradițiile, obiceiurile și istoria lui, pe „Marele Spirit Creator”, fiindcă erau pătrunși de adevărata valoare a folclorului și de raportul necesar al literaturii culte cu literatura populară. Printre scriitorii care au însumat valori estetice și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de o paternitate spirituală masculină... Sunt multe autoare care se trag și din maeștri bărbați (Mary Wollstonecraft, H. Taylor, S. de Beauvoir, S. Harding, S.M. Okin etc.). Problema este că ele nu mai cad în admirație, nu mai rămân fără grai la poalele maestrului, aceasta este marea diferență. În schimb procedează la o operațiune care mi se pare perfect coerentă cu un statut intelectual normal, și anume la o chestionare majoră a fundamentelor construcției genurilor. Radicalele își precizeză distanțarea față de maestru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
ca o umbră, undeva într-un colț al sălii. Mi-am plimbat privirea pe „formele” născute de Marilena, ascultând vocea care însoțea filmul metamorfozelor pământ-chipuri de bătrâne. După o vreme, am părăsit sala fără să-i pot spune Marilenei nimic. Graiul îmi pierise oprit de emoția și frustrația teoreticienei față cu o operă care întrupa atât de senzațional femeiescul. Mă gîndeam la răceala raționamentelor și teoriilor mele din Convenio, cartea de filosofie a moralei pe care o publicasem puțin înaintea expoziției
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
se vorbește despre melodie și despre imitația muzicală, Editura Polirom, Iași, 1999 57. Rousseau, Jean-Jacques, La nouvelle Héloïse, vol. I, II, Librairie Larousse, Paris, f. a. 58. Rousseau, Jean-Jacques, Les rêveries du promeneur solitaire. Visările unui hoinar singuratic, ediție bilingvă, Editura Grai și suflet Cultura națională, București, 1996 59. Rousseau, Jean-Jacques, Scrieri despre artă, Editura Minerva, București, 1981 60. Rousseau, Jean-Jacques, Texte pedagogice alese, ESDP, București, 1960 61. Simion, Eugen, Întoarcerea autorului. Eseuri despre relația creator-operă, Editura Minerva, București, 1993 62. Sillamy
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
p. 470, apud D. Todoran, introducere la: J.-J. Rousseau, Emil sau despre educație, op. cit., p. XXI 36 Ibidem, op. cit., p. XXVI 37 Ibidem 38 J.-J. Rousseau, Les rêveries du promeneur solitaire. Visările unui hoinar singuratic (ediție bilingvă), Editura Grai și suflet Cultura națională, București, 1996, p. 209 39 Livius Ciocîrlie, Negru și alb. De la simbolul romantic la textul modern, Editura Cartea Românească, f. l., 1979, p. 8 40 Dimitrie Todoran, introducere la: J.-J. Rousseau, Emil sau despre educație
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
anumite înclinări a naturii omului, care nu are în vedere o astfel de largă utilitate; anume înclinarea de a face troc, de a trafica, de a schimba un lucru pentru altul"232, ea este "... consecința inevitabilă a facultăților rațiunii și graiului..."233. Costin Kirițescu 234 asociază prima diviziune a muncii sociale cu schimbul de mărfuri regulat. Ceea ce până atunci avea un caracter întâmplător, acum are un caracter permanent și obișnuit, acesta este schimbul marfă contra marfă sau trocul 235. Trecerea la
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
două diviziuni sociale ale muncii; a apărut și s-a dezvoltat civilizația vechilor imperii. Omul s-a echipat. Apare și se dezvoltă ceea ce V. Gordon Childe 285 numește "dotarea, echipamentul", ca expresie a construcției sociale. Omul își dezvoltă și fundamentează graiul 286, își dezvoltă creierul, limbajul devenind "vehiculul care transmite moștenirea socială a experienței"287. Apare raționamentul 288, devenim o ființă socială deplină. Apariția ulterioară a monedei, adică a unei mărfi care se detașează, în timp, din rândul tuturor celorlalte și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
rezonanță și mai mare, dincolo de gratii și sărmă ghimpată”. La mormântul poetului C. A. Munteanu de la Cimitirul Andronache din București, poetul basarabean Toma Istrati a recitat la 3 martie 1981, o Închinare: „Tu mână de țărână ce ești azi fără grai Să știi că vom păstra de-a pururi drept stăpână Din zare până-n zare, pe-ntregrul nostru plai Tot limba noastră dulce, În veci de veci română.” Alexandru I. Gonța Ne Întâlneam pentru a patra oară la Iași, unde Alexandru Gonța
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
semnificativ cu versuri în reviste din Cluj, unde frecventam cenaclul "Tribunei"...Da, am învățat repede ungurește, m-am simțit excelent între semenii locului, deopotrivă români și maghiari. Eu traduceam pe prietenii mei poeți maghiari în românește, ei pe mine în graiul lui Petöfi. A fost frumos, romantic, poate eram și îngrozitor de june...Dă-mi voie să-ți mulțumesc și eu, cu plăcere, în felul lui Eminescu, plăcându-mi foarte mult și poezia lui Ady Endre... V.P.: Să ne îndreptăm spre poezie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
la adevărul adevărat... Așadar, între secui m-am simțit excelent, oameni buni, calzi, darnici! Bătând Ardealul în lung și-n lat am adăstat și între unguri. Toți, și secui și unguri, vorbitori de maghiară fiind, sau "ungurește". Le-am deprins graiul. Între prietenii mei de mult suflet se numără și nenumărați scriitori de naționalitatea lui Petöfi Sándor. Mărturisesc sincer că în anii petrecuți la izvoarele Mureșului și Oltului am descoperit o comunitate umană plină de toate darurile risipite pe pământ de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
să nu fie închinată morții sale, ci consacrată vieții"9. În același spirit, John Kennedy a propus interzicerea testelor nucleare atmosferice; Richard Nixon a fost autorul unei interdicții asupra apărării cu rachete antibalistice; iar Ronald Reagan și-a lăsat fără grai consilierii când i-a spus lui Mihail Gorbaciov că sugestia lui de a elimina armele nucleare ,,îmi convine"10. Când a căzut zidul Berlinului, Statele Unite au ajutat la îndepărtarea armelor nucleare din Ucraina, Kazakhstan și Belarus și au inițiat un
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
au plăcut în special cele create de Baochai: Spre-apus de zidu-mpărătesc, Locuri divin înmiresmate. Semn de belșug: rază de soare Prin norii de sită străbate. Revine cântec de graur, Tremură salcia de aur; Pe fir de bambus mlădiu Foenix cu graiul său viu. I-au plăcut și cele create de Daiyu: Ne-a bucurat inima Plimbarea-ți prin grădină, În locul cel sfânt, Ferit de-a lumii tină. Ca să rămână pururi Coline și ape sublime, Frumuseți peste fire, Îmbogăți-vom natura Cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să-i dau. Scăpasem din spital la 6 seara. I-a dat o bucățică de pâine să tacă și s-a repezit la mine. L-am mușcat de mână și l-am zgâriat pe față. N-am mai avut nici un grai. Pe urmă... normal, nu altceva. S-a urcat pe bicicletă și-a plecat. M-a amenințat că mă omoară dacă spun. A doua zi, soțul se gândea că ne facem de râs. Consimțământul domnului comandant Am scos certificat medico-legal la
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
îndemnat, îl istorisești celor dispuși să te asculte cu mult lux de amănunte. De la părinții și frații mei mai mari am învățat limba maternă, acea vorbă domoală de moldovean cu inflexiuni calde și cuvinte aduse la lumină din tezaurul unui grai pe care marii noștri scriitori, Creangă, Sadoveanu, Eminescu, ni l-au făcut familiar. Sub privirile atente ale părinților și surorilor am crescut, m-am jucat cu copiii de seama mea pe ulițele și toloaca satului, minunându-mă și bucurându-mă
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]