3,882 matches
-
conceptul biblic privind apariția și evoluția vieții pe pământ, calea demonstrației științifice nu este părăsită. Mai mult, Paulescu face uz de numeroase fapte de observație care acoperă întreaga paletă a lumii viețuitoare și citează o bibliografie extrem de bogată de nume ilustre în domeniul biologiei, și nu numai, care nu numai că recunosc finalitatea, ci îi recunosc și caracterul voit, coordonat, supus voinței unei inteligențe superioare. Creaționismul științific se deosebește net de creaționismul clasic, iar Paulescu, prin aplicarea metodei experimentale, instrument de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu reforma lui Martin Luther, cunoscută și sub numele de erezia națiilor apusene. Cu toate acestea - observă Paulescu - școala creștină, adică Biserica, a rămas neîntinată în fondul ei. În ciuda atitudinii deplorabile a unor papi și episcopi, o serie de nume ilustre au dat strălucire creștinismului apusean, mai ales în secolele al XIII -lea și al XIV-lea, considerate, de altfel, și perioada apogeului creștinismului. Așa de exemplu Sf. Francisc din Assisi (11821226) de origine italiană, spaniolul Sf. Dominic din Gaza, ambii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la scară planetară, câteva sute de milioane de oameni (copii, tineri, bătrâni), ceea ce face ca viața acestora nu numai să fie salvată, dar chiar să se desfășoare în parametri aproximativi normali. Atât de mare a fost considerată descoperirea pe care ilustrul nostru medic și fiziolog a făcut-o într-un laborator modest al catedrei de Fiziologie din cadrul Facultății de Medicină din București, încât au fost destui acei care au încercat să-l conteste sau să-și însușească descoperirea și să-și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
epocala sa descoperire ca o «modestă contribuție la finisarea unui splendid edificiu științific». După o adevărată cruciadă postumă a recunoașterii priorității lui Paulescu în descoperirea insulinei, desfășurată în a doua jumătate a secolului al XX-lea pornită de Jan Muray (ilustru diabetolog scoțian), puternic susținută de nume ilustre din medicina mondială și românească, avea să se restabilească meritul genialului nostru fiziolog, adeverind astfel cuvintele lui Gabriel Marcel (filosof francez) care spunea că ,,fără speranța că istoria mai poate îndrepta unele nedreptăți
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la finisarea unui splendid edificiu științific». După o adevărată cruciadă postumă a recunoașterii priorității lui Paulescu în descoperirea insulinei, desfășurată în a doua jumătate a secolului al XX-lea pornită de Jan Muray (ilustru diabetolog scoțian), puternic susținută de nume ilustre din medicina mondială și românească, avea să se restabilească meritul genialului nostru fiziolog, adeverind astfel cuvintele lui Gabriel Marcel (filosof francez) care spunea că ,,fără speranța că istoria mai poate îndrepta unele nedreptăți comise în trecut, una din rațiunile sale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de ani. Școala franceză, al cărei elev a fost Paulescu, deținea prioritatea absolută, dominând gândirea medicală și științifică a timpului. Prin scurte prezentări autorul definește personalitatea, locul ei în gândirea medicală a timpului și contribuția în problema diabetului pentru nume ilustre precum: Claude Bernard (pune în evidență glicogenul hepatic și stabilește rolul său în homeostazia glicemică, introduce noțiunea de secreție internă), Paul Langerhans (descoperă insulele pancreatice care-i poartă numele), Etienne Lancereaux (demonstrează legătura pancreas-diabet și descrie cele două tipuri de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ale devenirii și consacrării medicului, cercetătorului, savantului și dascălului, calități înnobilate prin muncă și realizări, situându-l astfel în elita științifică de notorietate a timpului. Un loc aparte în evoluția sa a avut-o prietenia și colaborarea de excepție cu ilustrul Etienne Lancereaux, a cărui idei le-a preluat și dezvoltat, ceea ce a condus la elaborarea celui mai amplu tratat de medicină a timpului “Traite du Medecine par Lancereaux et Paulesco”. În egală măsură, autorul subliniază, ca o trăsătură definitorie, dragostea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
virtuți de care știința n-ar trebui să se dezică niciodată. Autorul cărții încearcă un sentiment de revoltă justificată atunci când se referă la perioada postpaulescu, vizând atitudinea succesorului acestuia la conducerea catedrei, generalizându-i activitatea de demolare și anihilare a ilustrului său înaintaș sub sintagma “sindromul Nițescu” sindrom care din nefericire este valabil și astăzi în foarte multe domenii de activitate. “Justiția retrospectivă pentru Paulescu” este titlul celei de a cincea părți, titlu inspirat din gândirea filosofului Gabriel Marcel care spunea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
prin obținerea recunoașterii internaționale, deși nu rareori cu rezerve și chiar atitudini jenante. Tăcerea de aproape o jumătate de secol, atât din partea autorităților care s-au succedat în timp, dar și din partea cercurilor științifice a atras în caruselul ei nume ilustre care, însă, la capitolul etică, din nefericire, nu s-au ridicat la nivelul poziției lor academice. Este cazul profesorului Grigore Benetato, citat de autor, dar nu mai puțin, am adăuga noi, al profesorului Daniel Danielopolu pentru că ambii s-au manifestat
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
medicina fiind o știință cu aplicații practice are meritul de a pleca numai de la fapte pozitive: ea nu urmează sisteme sau utopii, care fiind întocmite pe cunoștința imperfectă a omului, nu servesc decât să inducă lumea în eroare”. Întocmai ca ilustrul său contemporan Victor Babeș, Paulescu preferă să revină în țară cu dorința mărturisită de a împărtăși din vasta lui experiență și a participa, în felul acesta, la formarea tinerelor generații de medici și cercetători. Ocupă astfel timp de 31 ani
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
funcțiilor de nutriție și relație sub acțiunea unei cauze patogene, pentru înțelegerea corectă sunt necesare noțiuni de fiziologie alese de un medic adevărat, sarcină pe care Paulescu și-a asumat-o. Realizarea a fost pe măsura geniului său, stârnind admirația ilustrului fiziolog profesorul Maurice Arthus care-l prezenta astfel “Este un unicat ca structură și mod de abordare, total deosebit de tratatele de Fiziologie pe care studenții de ieri și de azi trebuie să le parcurgă în pregătirea lor’. Numai din simpla
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu doar într-o bibliografie despre Ion Barbu, ci și în aceea despre mulți alți poeți. Ceea ce frapează din capul locului este maturitatea gândirii (în ciuda vârstei exegetului), proprietatea termenilor vehiculați, eleganța limbajului (chiar atunci când, implicit sau explicit, polemizează cu nume ilustre ale criticii literare) și, nu în ultimul rând, capacitatea, atât de rară, de a oferi o sinteză analitică. Eugen Negrici remarca: „Suntem în fața unei ipoteze globale, structurale, aptă să depășească analogiile fragmentare și să lichefieze treptele valorice impuse de Călinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
act ce-i permite să pună în discuție problemă artei sub specie creationis. Meditația barbiana din "Veghea lui Roderick Usher" nu are alt obiect decât spectacolul nașterii operei de artă. Poetul român sondează, așadar, atent enigmele izvoarelor acesteia, după modelul ilustrului sau precursor, care a construit, în Eureka, o adevărată poetica a aventurilor intelectului. " Valea domeniului Usher"20, evocata, într-un crochiu, la începutului parafrazei barbiene - "Modùl unei seri eventuale, acel parantetic zenit, vagant, la ierni, destipăritul soare, formase valea edificiului
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
un "pastel cosmic"50, cum presupune Pompiliul Constantinescu, nici unul "vesperal", cum crede G. Călinescu 51, ci sunt, mai curând, alegorii / figurații ale invenției poetice. Să revenim la textul parafrazei barbiene: Implicatele pajuri, lacul silabic, alfabetul alveolar și distrat al pietrelor ilustrului Leagăn, armau nemăsurat, ori alungau infuz tablele unei nerepetate Physici 52. "Implicatele pajuri", ca și imaginea, foarte asemănătoare, din "Secol": "Arcuite pajurile", țin de condiționările actului de plăsmuire artistică (nu deosebite de cele ale vietii), așa cum îl înțelege Barbu, și
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
parlamentară de după sfârșitul războiului, cu un parcurs similar închisoare, amnistie, domiciliu forțat, supraviețuire. Prim-planul va fi însă foarte curând ocupat de Radu Câmpeanu, revenit din exilul parizian unde fusese extrem de activ în structurarea unei identități politice. Ultimii reprezentanți ai ilustrei dinastii a Brătienilor, fondatorii partidului, s-au întors și ei în țară pentru a se alătura acestui efort, dar Radu Câmpeanu, cu prestanța vocii sale baritonale și a blazerelor pe care le purta cu multă distincție, este cel ce devine
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
aristocrației erau înfățișați, ei putând servi drept un exemplu pentru cititori și ilustrând astfel scopul moral al cărții. În opera lui Dante chiar și hoții și tâlharii aparțineau unor familii renumite. Giovanni Boccaccio nu a uitat, firește, să portretizeze figuri ilustre ale epocii sale, pentru a da autoritate unor nuvele, dar s-a 46 E. H. Wilkins, History of Italian Literature, 2nd edition, Cambridge, Harvard University Press, 1974, pp. 108-109. 47 „epopeea comercianților” Vittore Branca, op. cit., p. 134. 29 îndreptat, cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
divin decât omenesc; un chip frumos, dar chip al înțelepciunii, mai mult iubită decât iubitoare, și iubită mai puțin ca femeie decât ca treaptă spre cele cerești. Astfel s-au născut Beatrice și Laura.” 581 Deși admiratori ai înaintașilor lor iluștri, atât Giovanni Boccaccio, cât și Geoffrey Chaucer optează pentru un alt tip de imaginar feminin, mai realist, mai autentic uman și, poate, de aceea, mai credibil. Donna angelicata din Decameronul sau din Povestirile din Canterbury nu mai este asemănătoare unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de chinurile nemiloase ale dragostei, când i se pare că aude un glas ce le cheamă pe doamnele din Napoli la marea curte a Dianei. Este martor al unei vânători conduse de Diana, ale cărei nimfe reprezintă, de fapt, nume ilustre feminine ale societății napolitane, cunoscute de către autor în tinerețea sa, și care sunt enumerate într-un adevărat catalog 592, ce ocupă o mare parte din cuprinsul poemului. Vânătoarea femeilor simbolizează o dorință de depășire a inactivității, a spiritului pasiv, reliefând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
despre femei păgâne și nu creștine, deoarece acestea din urmă au fost deja lăudate de către alții și credința lor le-a făcut virtuoase. Deși mulți scriitori au surprins virtuțile și noblețea bărbaților (și naratorul exemplifică opera lui Petrarca despre bărbații iluștri), niciunul nu s-a aplecat asupra virtuților femeilor, care merită, de asemenea, să fie lăudate, când se dovedesc demne și curajoase, luând în considerare slăbiciunile lor firești, intrinseci. Opera debutează cu povestirea Evei și, în cele o sută patru biografii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ar fi Tit Liviu, Tacit, Valeriu Maximus, Ovidiu. Tonul moralist, aproape vehement prin finalitatea pe care o urmărește, caracterizează opera. În deznodământul multor povești este notată câte o maximă sau un îndemn spre 623 „Nu cu mult timp în urmă, ilustre doamne, în timp ce m-am îndepărtat de mulțimea ignorantă și m-am eliberat de alte griji, am scris o mică carte doar pentru a cinsti principiul feminin (mai mult pentru plăcerea prietenilor mei decât în scopul servirii statului) ( Dedica 1)” cf.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-uri și de catalogări preconcepute în ceea ce privește eternul feminin. În ultimul capitol al lucrării noastre am evidențiat faptul că, plecând de la imaginea unei feminități eterate, simbolice, adorate pentru virtuțile pe care le deținea, înscriindu-se pe linia prefigurată de doi precursori iluștri, Dante Alighieri și Francesco Petrarca, cei doi scriitori au reușit să conștientizeze că acest model pozitiv, donna angelicata, nu este, de fapt, unul veridic, pe gustul unor spirite laice și realiste cum sunt cele de la sfârșitul Evului Mediu. De aici
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
capitalei. Primul procuror, față cu această invitațiune puțin umanitară a direcțiunii de alienați, a cerut de la o comisiune medicală un raport asupra stării poetului Eminescu. Acest raport fiind depus, dintr-însul se constată că boala crudă care a lovit pe ilustrul cugetător se agravează din zi în zi. În urma acesteia, primul procuror a cerut de la primul președinte al tribunalului Ilfov să instituie o cutratelă asupra averii bolnavului, adică asupra modestei pensii de 250 lei, pe care i-a acordat-o nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
tău. Pentru el, tu reprezinți încununarea eforturilor sale, moștenitor al virtuților a șaizeci și patru de regi pioși, născut sub un astru fericit [...] Regii, asemeni popoarelor, sosesc pe firul orașului pe care îl vom numi Heliaca, unde s au format iluștrii eroi; și în mijloc, va așeza, așa cum este așezat în ceruri, templul, care va fi curtea părintelui superior și a senatului regal, și va depune sceptrele regatelor la picioarele podurilor lui Hristos.“ Profeția se va împlini treizeci de ani mai
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care este în strânsă legătură cu nașterea lui Ludvic al XIV-lea, care nu este menționat prea des în literatura oficială. Am menționat și la începutul acestui capitol despre profețiile părintelui Campanella. În mod inexplicabil, pe hârtia unde părintele Campanella, ilustru teolog, astrolog si profet a înscris viziunile sale legat de Delfin, o mână anonimă a adăugat la scurt timp un mesaj apocrif: „Și cum vă veți alătura tărâmurilor Japoniei,/Ale Americii și ale Laponiei,/ Și cei care văd Capul Bunei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
să egaleze pe marile regine ale antichității. Este mare și bine făcută, are o față blândă și maiestuoasă. A fost una dintre cele mai mari frumuseți ale secolului. Ochii săi sunt perfecți, frumoși; puterea lor a fost fatală multor persoane ilustre, și națiuni întregi au simțit, spre paguba lor, ce puterea au asupra bărbaților.“ Deși niciodată nu a exprimat public dezacordul pentru modul în care erau tratate femeile epocii sale, regina Ana a încercat în secret să găsească o cale care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]