7,197 matches
-
va spune Sartre în care existența precedă și determină esența 235. Ei bine, astăzi tehnico-știința clatină din ce în ce mai masiv orizontul antropologiei tradiționale. Aceasta ne sporește cunoașterea și puterea asupra entității "om" într-un mod care intră în conflict cu simbolurile și imaginarul tradiției umanist-creștine. Ne aflăm astăzi într-un fel de "criză antropologică" în care se simte lipsa unei idei împărtășite de umanitate, adecvată problemelor puse de tehno-știință. Evident, extraordinara creștere a imperiului tehnologic nu are numai aspecte îngrijorătoare. Aceasta deschide și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Cu garda deschisă, Gheorghe Crăciun Cucerirea Americii, Tzvetan Todorov Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Datoria împlinită, Mihai Pricop Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
structurare a unui tot. (1984: 284) Atunci când alegem un anume tip de propoziție, nu alegem doar o propoziție dată, în funcție de ceea ce vrem să exprimăm cu ajutorul acestei propoziții, ci selecționăm un tip de propoziție în funcție de întregul enunț finit care se prezintă imaginarului nostru lingvistic și care ne determină opinia. Ideea pe care o avem despre forma acestui enunț, adică a unui gen precis al discursului, ne ghidează în procesul nostru discursiv. (1984: 288) Cu toate că Bahtin nu explică nicăieri din câte cunoaștem cum
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de cele două propoziții descriptive (seria versurilor 5 și 6) la perfectul compus. Putem considera cele două versuri ca reprezentând complicația povestirii Pn2: relația potențială [S2 a mânca S1] fiind construită spontan de către cititor pe baza cunoștințelor enciclopedice (avem în imaginarul propriu foarte multe povești cu lupi). Intriga deschisă prin Pn2 este următoarea: foamea lui S2 va fi potolită? S1 va rămâne sau nu în viață? Aceste două întrebări sunt strâns legate între ele: degradarea lui S1 (a fi mâncat) reprezintă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Înainte de a sublinia importanța studiului imagologic, lucrarea pune în discuție cele mai relevante teorii despre imagine, punctându-le pe cele care pot adăuga valoare investigației imaginii, din perspectiva lucrării de față. În acest sens, imaginea a fost legată atât de imaginar și de imaginație, cât și de capacitatea de abstractizare, acestea fiind considerate elemente specifice omului. Din acest punct de vedere, imaginea este rezultatul unui proces de reprezentare în plan abstract, putând fi realizată și în absența obiectului percepției, mai mult
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imaginea unui anumit obiect într-un context dat și într-o situație concretă, care sunt elementele care influențează imaginea, în multitudinea formelor pe care aceasta le poate avea. Astăzi, prin Gilbert Durand și J. J.Wunenburger, studiul imaginii presupune studiul imaginarului, investigarea memoriei simbolice și a imaginației, imaginea depășind planul reprezentărilor colective și sociale intens investigate de psihologia socială. Așa cum vom vedea în primul capitol, imagologia a debutat în Europa de Vest, unde a continuat să se dezvolte până astăzi. Primele studii de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
un text"70. Mai mult decât atât, imaginile au posibilitatea de a reprezenta obiecte care nu au fost anterior supuse unui proces de percepție, conturându-se astfel dimensiunea creatoare a imaginilor, amplu dezvoltată prin intermediul psihologiei sociale, care introduce conceptul de imaginar colectiv, discutând despre sinele colectiv 71. Psihologia cognitivă discută despre imagine din perspectiva reprezentărilor cognitive, considerând că, pentru a avea o imagine, individul trebuie să aibă deja anumite reprezentări mentale despre obiectul sau categoria din care acesta face parte. Reprezentarea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
la nivelul conștiinței pentru a construi un nou concept, imaginea conștiință, care poate fi considerată atât o metaforă, cât și un instrument de cercetare pentru conștiința umană, zona cel mai greu accesibilă cunoașterii. Fenomenologia leagă studiul imaginii de imaginație și imaginar, amândouă permițând procesarea unor elemente la care individul nu are acces. Concepțiile filosofice despre imaginație o descriu pe aceasta ca fiind "facultatea mentală care include toate ideile referitoare la ceva nou, în opoziție cu tot ce era cunoscut până atunci
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
senzație și gândire, îmbogățindu-se când cu elemente senzoriale, când cu elemente analitice, fără a se rezuma la niciunul dintre acestea datorită faptului că presupune un proces imaginativ. Din acest punct de vedere, Jean Paul Sartre abordează imaginea din perspectiva imaginarului uman, concept pe care îl preia din fenomenologie, susținând faptul că imaginarul nu reconstituie realitatea, acesta reprezentând "în fiecare moment sensul implicit al realului"101. În opinia lui Sartre, doar conștiința care percepe poate reda realitatea și niciodată conștiința care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
analitice, fără a se rezuma la niciunul dintre acestea datorită faptului că presupune un proces imaginativ. Din acest punct de vedere, Jean Paul Sartre abordează imaginea din perspectiva imaginarului uman, concept pe care îl preia din fenomenologie, susținând faptul că imaginarul nu reconstituie realitatea, acesta reprezentând "în fiecare moment sensul implicit al realului"101. În opinia lui Sartre, doar conștiința care percepe poate reda realitatea și niciodată conștiința care imaginează, iar, în afara percepției, realul nu este decât un neant. Intenționalitatea conștiinței
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o critică a abordării fenomenologiei imaginii a lui Jean Paul Sartre, susținând că, deși acesta are "meritul incontestabil de a fi făcut efortul să descrie funcționarea specifică a imaginii"115, deosebind-o de comportamentul perceptiv, ajunge în final să devalorizeze imaginarul. Perspectiva lui Durand asupra imaginii și a imaginarului este una antropologică, imaginarul nefiind altceva decât "un traseu în care reprezentarea omului se lasă asimilată și modelată de către imperativele impulsionale ale subiectului și în care reprezentările subiective se explică prin acomodările
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Jean Paul Sartre, susținând că, deși acesta are "meritul incontestabil de a fi făcut efortul să descrie funcționarea specifică a imaginii"115, deosebind-o de comportamentul perceptiv, ajunge în final să devalorizeze imaginarul. Perspectiva lui Durand asupra imaginii și a imaginarului este una antropologică, imaginarul nefiind altceva decât "un traseu în care reprezentarea omului se lasă asimilată și modelată de către imperativele impulsionale ale subiectului și în care reprezentările subiective se explică prin acomodările anterioare ale subiectului la mediul obiectiv 116. Aici
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
că, deși acesta are "meritul incontestabil de a fi făcut efortul să descrie funcționarea specifică a imaginii"115, deosebind-o de comportamentul perceptiv, ajunge în final să devalorizeze imaginarul. Perspectiva lui Durand asupra imaginii și a imaginarului este una antropologică, imaginarul nefiind altceva decât "un traseu în care reprezentarea omului se lasă asimilată și modelată de către imperativele impulsionale ale subiectului și în care reprezentările subiective se explică prin acomodările anterioare ale subiectului la mediul obiectiv 116. Aici, Durand se detașează de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în care reprezentarea omului se lasă asimilată și modelată de către imperativele impulsionale ale subiectului și în care reprezentările subiective se explică prin acomodările anterioare ale subiectului la mediul obiectiv 116. Aici, Durand se detașează de concepția fenomenologică a imaginii și imaginarului, valorizând capacitatea subiectului de a gândi prin simboluri, de a surprinde o multitudine de dimensiuni ale semnificantului. În acest sens, imaginea "zămislește excesiv, în toate direcțiile, ignorând contradicțiile, un luxuriant roi de imagini. Asupra gândirii care raționează, ca și asupra
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
smulsă înlănțuirii timpului"117. Astfel, din punctul de vedere al lui Durand, imaginația este mai importantă chiar și decât gândirea, fiind cea care face legătura dintre imagine 118 și simbol 119. La fel ca și Gilbert Durand, J.J. Wunenburger abordează imaginarul dintr-o perspectivă antropologică, însă, aduce în plus o dimensiune sociologică și politologică 120. Pentru Jean-Jacques Wunenburger, imaginarul exprimă o anumită relație a omului cu lumea, ceea ce, în mod evident, implică prezența valorilor, atitudinilor și a unui model reprezentațional după
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
decât gândirea, fiind cea care face legătura dintre imagine 118 și simbol 119. La fel ca și Gilbert Durand, J.J. Wunenburger abordează imaginarul dintr-o perspectivă antropologică, însă, aduce în plus o dimensiune sociologică și politologică 120. Pentru Jean-Jacques Wunenburger, imaginarul exprimă o anumită relație a omului cu lumea, ceea ce, în mod evident, implică prezența valorilor, atitudinilor și a unui model reprezentațional după care are loc procesul imaginar. Pentru a sublinia funcția simbolică a imaginarului, autorul delimitează noțiunea de imaginar de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și politologică 120. Pentru Jean-Jacques Wunenburger, imaginarul exprimă o anumită relație a omului cu lumea, ceea ce, în mod evident, implică prezența valorilor, atitudinilor și a unui model reprezentațional după care are loc procesul imaginar. Pentru a sublinia funcția simbolică a imaginarului, autorul delimitează noțiunea de imaginar de mentalitate, mitologie și ficțiune, susținând că "a imagina înseamnă să treci dincolo de marginile lumii și ale istoriei printr-un joc pluriform și univoc de simboluri, înseamnă să redescoperi plasticitatea și profunzimea lumilor visate, care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Wunenburger, imaginarul exprimă o anumită relație a omului cu lumea, ceea ce, în mod evident, implică prezența valorilor, atitudinilor și a unui model reprezentațional după care are loc procesul imaginar. Pentru a sublinia funcția simbolică a imaginarului, autorul delimitează noțiunea de imaginar de mentalitate, mitologie și ficțiune, susținând că "a imagina înseamnă să treci dincolo de marginile lumii și ale istoriei printr-un joc pluriform și univoc de simboluri, înseamnă să redescoperi plasticitatea și profunzimea lumilor visate, care ne vindecă de istorie, fără
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mod magic finitudinea ontologică, întotdeauna gata să iasă la suprafață (...) Distorsiunea dintre real și ideal este tocmai această gaură neagră în care imaginația nu poate decât să proiecteze experiența incontrolabilă a visurilor sale lipsite de scop"121. În acest sens, imaginarul este legat de toate procesele de reprezentare simbolică, toate "demersurile prin care mintea omenească inventează și dezvoltă sens, într-un mod care nu este reglat nici de logică, nici de știință"122. Prin însăși structura și funcționalitatea sa, imaginarul permite
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sens, imaginarul este legat de toate procesele de reprezentare simbolică, toate "demersurile prin care mintea omenească inventează și dezvoltă sens, într-un mod care nu este reglat nici de logică, nici de știință"122. Prin însăși structura și funcționalitatea sa, imaginarul permite să fie raportat la un număr mare de probleme care nu sunt doar estetice, ci și epistemologice și axiologice, fiind legat de norme și valori. Pentru Jean-Jacques Wunenburger, imaginea are o anumită diversitate istorică și fenomenologică, aflându-se la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
probleme fundamentale despre continuitatea sau discontinuitatea cu trecutul"127, problema imaginii fiind în foarte mare măsură legată de multitudinea de medii și suporturi în care aceasta apare, dar și de noile modalități prin intermediul cărora este folosită. Lucian Boia pune problema imaginarului din perspectiva investigării relației dintre realitate și imagine, imaginarul conturând felul cum oamenii cunosc lumea și se raportează la ea. În opinia lui Boia, orice "imagine, chiar și cea mai realistă, presupune o intervenție cât de minimă a imaginarului"128
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
problema imaginii fiind în foarte mare măsură legată de multitudinea de medii și suporturi în care aceasta apare, dar și de noile modalități prin intermediul cărora este folosită. Lucian Boia pune problema imaginarului din perspectiva investigării relației dintre realitate și imagine, imaginarul conturând felul cum oamenii cunosc lumea și se raportează la ea. În opinia lui Boia, orice "imagine, chiar și cea mai realistă, presupune o intervenție cât de minimă a imaginarului"128, motiv pentru care propune depășirea dihotomiei real-imaginar, întrucât acesta
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
problema imaginarului din perspectiva investigării relației dintre realitate și imagine, imaginarul conturând felul cum oamenii cunosc lumea și se raportează la ea. În opinia lui Boia, orice "imagine, chiar și cea mai realistă, presupune o intervenție cât de minimă a imaginarului"128, motiv pentru care propune depășirea dihotomiei real-imaginar, întrucât acesta din urmă este produs de spirit și nu poate fi explicat prin apel la rațiune, așa cum nici imaginea nu poate fi, în niciun moment, o copie sau o umbră a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
depășirea dihotomiei real-imaginar, întrucât acesta din urmă este produs de spirit și nu poate fi explicat prin apel la rațiune, așa cum nici imaginea nu poate fi, în niciun moment, o copie sau o umbră a obiectului. Pentru a ajunge la imaginar, susține Boia, "imaginația trebuie să fie fecundată de raționament. Imaginarul depășește astfel câmpul exclusiv al reprezentărilor sensibile. El cuprinde, totodată, imagini percepute și inevitabil adaptate, pentru că nu există imagine identică cu obiectul, imagini elaborate și idei abstracte structurând aceste imagini
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
spirit și nu poate fi explicat prin apel la rațiune, așa cum nici imaginea nu poate fi, în niciun moment, o copie sau o umbră a obiectului. Pentru a ajunge la imaginar, susține Boia, "imaginația trebuie să fie fecundată de raționament. Imaginarul depășește astfel câmpul exclusiv al reprezentărilor sensibile. El cuprinde, totodată, imagini percepute și inevitabil adaptate, pentru că nu există imagine identică cu obiectul, imagini elaborate și idei abstracte structurând aceste imagini"129. Jean-Luc Nancy adaptează raționamentul cartezian în planul imaginii, schimbând
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]