12,854 matches
-
Este evident că și atunci când pericolul este iminent și moartea imposibil de împiedicat, dorința de mărturisire trebuie totuși exprimată, căci, pentru ca dezlegarea să producă efectul dorit, este suficientă și la un nivel subiectiv existența căinței perfecte, care conține în mod implicit și dorința de a se mărturisi. Prin aceasta, penitenții sunt iertați și reașezați în comuniune cu Dumnezeu. Urmărind derularea celor trei Forme de celebrare a sacramentului reconcilierii, pe care Ritualul Penitenței le propune, se observă că există o procesualitate dialogică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ale dialogului confesor - penitent Dialogul sacramental se naște, așa cum am menționat în capitolele anterioare, mai întâi, într-un plan spiritual. El începe prin inițiativa lui Dumnezeu și continuă cu răspunsul omului. Pe această schemă, se construiește întreaga spiritualitate creștină și implicit și dialogul dintre confesor și penitent. Omul, care decide în mod liber să intre în scaunul de spovadă și să fie numit „penitent”, se lansează cu toată personalitatea într-un dialog de reconciliere cu Dumnezeu prin intermediul confesorului, prin care vrea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care, pentru a celebra în mod valid sacramentul reconcilierii, are nevoie de „facultatea de a exercita această putere asupra credincioșilor cărora le dă dezlegarea”. Această facultate poate exista fie ipso iure, fie „prin concesiune din partea unei autorități competente”. În mod implicit, o astfel de facultate reflectă și o anumită capacitate a confesorului de a se implica în mod corect într-un proces dialogic cu penitentul. De aceea, uneori, înainte de a i se oferi această facultate, se consideră necesară o anumită examinare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un penitent la un anumit act împotriva poruncii a șasea din Decalog pot fi diverse, plecând de la acțiuni concrete (fapte, scrisori), pe care confesorul le propune prin proprie inițiativă și în mod explicit, și ajungând la anumite modalități pasive și implicite. Ele sunt pasive, atunci când vin din inițiativa penitentului, iar confesorul nu se opune acestora și nici nu le refuză. Ele sunt implicite, atunci când confesorul nu își manifestată în mod deschis voința de a solicita, dar prin modul său de a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care confesorul le propune prin proprie inițiativă și în mod explicit, și ajungând la anumite modalități pasive și implicite. Ele sunt pasive, atunci când vin din inițiativa penitentului, iar confesorul nu se opune acestora și nici nu le refuză. Ele sunt implicite, atunci când confesorul nu își manifestată în mod deschis voința de a solicita, dar prin modul său de a acționa, de a vorbi, sau de a dialoga, creează în sufletul penitentului „senzația” că se desfășoară un abuz în sacramentul reconcilierii. De
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sau de a dialoga, creează în sufletul penitentului „senzația” că se desfășoară un abuz în sacramentul reconcilierii. De aceea, dialogul dintre confesor și penitent trebuie să fie atent la ambele posibilități de abatere: atât activă, cât și pasivă, fie ele implicite, sau explicite. Se cere o atenție și o prudență maximă, atât la cuvintele pe care însuși confesorul le spune, cât și la mărturisirea pe care penitentul o face. Nu este exclusă posibilitatea ca mărturisirea unui penitent să fie formulată în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
înainte de toate, în contact cu psihologia concretă a penitentului; această psihologie este în raport strâns cu harul sacramental, cu tot ce cuprinde misterul său vital, atât înainte, cât și după ce penitentul a celebrat sacramentul”. O asemenea aserțiune recunoaște în mod implicit aportul pe care îl aduce în celebrarea sacramentală, atât personalitatea confesorului, cât și personalitatea penitentului. Deși sacramentul este o întâlnire cu Dumnezeu și o lucrare eminamente divină, dinamica psihică a celor doi „actori umani” devine factor contextual, care determină, într-
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mai mult asupra a ceea ce face el, a modului în care participă la rugăciune, la sacramente, fiind excesiv de atent la elementele exterioare. Riscă să cadă în ritualism. Exagerează importanța acțiunii, chiar în cadrul reconcilierii sacramentale, ignorând celelalte componente ale personalității și, implicit, ale religiozității sale. Religiozitatea sa se mai numește și „moralistă”, pentru că se axează pe observarea legii în mod legalist, ignorând propriile sale limite. Este carent în a avea simțul gratuității. Privește toate în manieră narcisistă și perfecționistă. Afectivitatea sa îi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și în plan relațional. Aceasta devine vizibilă nu doar în viața sa cotidiană, ci și în confesional, în procesul său dialogic cu penitentul. Întreținerea unei vieți psihice echilibrate, cunoașterea propriilor mecanisme cognitive și afective pot facilita dezvoltarea unei personalități mature, implicit a unei religiozități mature. Acest lucru este valabil atât în privința penitentului, cât și a confesorului. Prin aceasta, ei vor celebra în manieră adecvată sacramentul reconcilierii și vor favoriza efectele pozitive ale intervenției divine în întreg procesul dialogic sacramental. Având prezentă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
procesul dialogic își păstrează însemnătatea. CAPITOLUL IV EFECTE ALE DIALOGULUI ÎN CADRUL SACRAMENTULUI RECONCILIERII Dacă scopul esențial al celebrării sacramentului reconcilierii este împăcarea omului cu Dumnezeu înseamnă că acesta este și efectul său principal. Alături de aceasta, penitentul iertat trăiește, în mod implicit, o altă triplă împăcare: cu Biserica, cu sine însuși și cu întreaga creație, prin aceeași celebrare a sacramentului („ex opere operato”). Există însă și efecte secundare. Ele constau în pacea și liniștea conștiinței, „însoțite de o puternică mângâiere spirituală” și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este fidel mesajului revelat de Dumnezeu, respectând Sfânta Scriptură și învățătura Bisericii. Prezentându-i conținutul revelației, confesorul îl va face cunoscut penitentului pe Dumnezeu. Înseamnă că autocomunicarea divină are loc în deplinătatea semnificației sale chiar în spațiul celebrării sacramentale și implicit al dialogului dintre confesor și penitent. Sacramentul reconcilierii își găsește eficacitatea atât prin înfăptuirea corectă a prescripțiilor Ritualului Penitenței, cât și prin colaborarea subiectivă și dialogică a confesorului și a penitentului. Această colaborare nu condiționează efectul principal al reconcilierii sacramentale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
feluri, însă într-un mod particular prin oferirea posibilității penitenților de a se pregăti, pentru ca celebrarea reconcilierii să fie în mod real în favoarea lor. Programul pregătirii poate fi bogat în conținut, căci poate cuprinde atât aspecte explicite, cât și aspecte implicite ale sacramentului, dimensiuni directe, cât și indirecte, care pot condiționa corectitudinea celebrării sale. Subliniind elementele și dimensiunile esențiale ale reconcilierii sacramentale și aspectele sale colaterale (rolul sacramentului în viața creștină, necesitatea unei vieți sacramentale, formarea unui simț corect al păcatului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Biserica dorește să încurajeze și să ajute familia să fie cu adevărat un loc de pregătire al copilului pentru viața Bisericii, pentru viața sacramentală și pentru celebrarea reconcilierii. Modalitățile prin care familia realizează acest deziderat sunt diverse, unele explicite, altele implicite. În familie, are loc un fel de „cateheză atmosferică”, vitală, personală, ambientală, informală, dar utilă și fundamentală, prin care copilul învață despre valoarea dragostei și despre iubirea lui Dumnezeu. Trăind virtutea carității în familie, copilul se pregătește pentru a percepe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sfințeniei, etc. Un rol important în această perioadă îl are și autoritatea morală a unui model religios. Acest model poate veni fie din partea preotului, fie din partea unui laic, care, prin mărturia lor, pot convinge adolescentul cu privire la valorile religioase, în mod implicit, cu privire la reconcilierea sacramentală. Alte inițiative pastorale, așa cum sunt campusurile, misiunile populare, zilele de reculegeri, omiliile, lectio divina, sunt la fel de eficiente, atâta timp cât îl inserează pe adolescent într-un raport de dialog cu Dumnezeu. În toate acestea, este necesar să se descopere
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
atât direct, cât și indirect în pregătirea sa la celebrarea reconcilierii sacramentale. Ea vine în ajutorul tânărului prin propunerea unor momente de aprofundare sistematică a anumitor dimensiuni ce țin de sacrament și de reconciliere, atât în mod explicit, cât și implicit, așa cum, de exemplu, sunt viața morală sau formarea conștiinței. Conform unor studii și experiențe pastorale, se pot propune tinerilor diferite itinerarii catehetice, care să cuprindă următoarele aspecte concrete: a) modalitatea folosirii curente a cuvântului „reconciliere” și mesajul biblic al reconcilierii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o asemenea formare, celebrarea reconcilierii va fi condiționată în mod negativ, riscând să aibă o altă formă și o altă trăire decât cele corecte. În acest fel, penitentul ar avea de suferit în cultivarea unei relații dialogice cu preotul-confesor și implicit cu Dumnezeu, pentru că riscă să nu mai fie înțeles, ascultat și acceptat așa cum este el și să se simtă inhibat în propria mărturisire. Pentru că este doar o latură a întregului ansamblu formativ al confesorului, formarea umană „se deschide și se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
zi de zi peisajul. O contrapondere la cotidianul nu neapărat dezabuzant - pentru că poeta pare a avea o imensă putere de a înțelege, de a ierta, de a se resemna în fața acțiunilor traumatizante ale realității -, dar, oricum, dezagreabil, care contravine, răzbătând implicit din fiecare poem, aspirației autoarei spre echilibru, armonie, spre valorile clasice, e constituită prin participarea livrescului. Se oferă, în acest mod, tocmai șansa de salvare dintr-un spațiu cutreierat de Ahasverus și de El Chupacabra, dar luminat cu o promisiune
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
recapituleze - cu obstinația ingenuității care se închipuie născocitoarea lumii - un drum parcurs de toți: Și-n larma lumii s-au pierdut pe drum / Înfrângeri vechi speranțe înșelate / De la trapez doi mari actori de fum / Zâmbesc peste aplauze-nghețate. Spectacularul e implicit, dar și explicit: Când vânturi mari veneau din infinit / Copacii risipiți sincronizau / Spectacolul din geamul aburit... Traversând clipe fără vârstă, eul liric parcurge, de fapt, un drum inițiatic, însă legat la ochi, spre ascuțirea simțurilor, consecința fiind Un foc de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Doar mimez. La asta mă pricep.) sunt atributele sufletului său, pentru care pântecul mamei e cea mai sfântă catedrală, în care pruncul nenăscut E cel mai mare sfânt, / care se roagă. Lui, poetul aspiră ca Domnul, pe care-l invocă, implicit sau explicit, necontenit, să-i remodeleze inima: Doamne, / remodelează-mi inima toată /(...) Ascultă mi cererea, / Cerescule Tată. Și ruga îi e ascultată, din moment ce făuritorul de petale îi dă înapoi inimă-soare, / inimă-stea, transformată în amforă albastră / frântă pe cruce, încât, după
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
alte motive care-i sugerează prezența - Ochiul stelar surprinde clipa rară, / Surprinde clipa-n care ne-am retras, / Se-aprinde luna-n clopote de ceară, / Nisipul mort deasupra mării este ceas... -, astfel că manifestările lui sunt explicite, dar, mai ales, implicite, în primul rând prin taina care învăluie sentimentul și care poate răpune, adică îl poate metamorfoza pe cel atins de ea, dându-i o altă identitate: Mă las răpus de taină în zodia cea clară / Când vraja se întrupă în
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pe pământ, el, spre deosebire de ceilalți, are, cum spunea marele Arghezi, leacul mare-al morții tuturor, arta. De la înălțimea celor șaptezeci de ani ai săi, poetul face un bilanț, de fapt reiterează gânduri, sentimente care constituie preocupări ale omului creator, dezvăluind, implicit, Ars Poetica, pe care și-a construit-o, a cizelat-o și pe care o slujește: Am îmbătrânit, am șaptezeci de ani / și nici un prieten pentru mine. Această concluzie nu atrage însă capitularea, poetul nu este devastat de melancolii, ci
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lume senină, care emană aspirația ei spre echilibru, armonie, venind dintr-un clasicism structural, care o determină să-și caute identitatea prin raportare la celălalt (Dinspre toate zările numele tău / îl ascult, dinspre toate mările...) și, firește, la divinitatea omniprezentă, implicit sau explicit, în poemele care alcătuiesc antologia, Cântec fără sfârșit fiind, de pildă, o creație pe care i-o închină. Clasicismul structural al autoarei este formulat cvasiprogramatic: ...lumina o iubesc! / Această duioșie a culorii / rostindu-mă în neființă! Aceeași teamă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
din Cracovia? ASP La origine da, actualmente însă, de câteva generații suntem din Popârliții de Sus, cu scopul evident de a ține sub ochi pădurea de stejari și ghinda și câinele de care vorbea domnul profesor. ADV Nota despăgubirilor cuprinde implicit fauna, macromicetele care-s ciuperci și celelalte fructe de pădure care sau produs vagonabil în ultimii 5oo de ani și de care doamna Aspazia n-a beneficiat decât în concediu și numai cu coșulețul. Și astfel am ajuns la cele
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
în sfârșit, să instituie printre pedepse, condamnarea la datul în gropi; direcțiile de drumuri și poduri vor deveni numai de drumuri și vor iniția plantarea masivă, în zona mediană a șoselelor, a unor superbi arbori sau arbuști, ceea ce va conduce implicit la redresarea suprafețelor împă241 durite, la revigorarea haiducismului tradițional, cât și la lansarea primei olimpiade de slalom automibilistic diurn. 25. Încotro ne îndreptăm ?! Aceasta este întrebarea!... Aceasta este întrebare pe care domnul Bică Suculeț, șomer fără ocupație, i-a pus
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
nu-l apărase pe Danton. "Deci Danton! a exclamat el privind în sală cu ochii rătăciți. Pe Danton vreți să-l răzbunați? Lașilor, pentru că nu I-ați apărat." Dar aruncând în obrazul Convenției această ocară superbă și orgolioasă, el spunea implicit că orice eșafod care durează se bizuie pe un cap ce se pleacă. Și că nedreptatea s-a putut baza totdeauna mai mult pe frică decât pe orice altceva. Eu recunosc, onorată instanță, că frica m-a fascinat ca o
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]