4,930 matches
-
și fericită, către limanul cel sigur și neînvolă burat al adevărului și al vieții de veci, nu putem Întrevedea nici un real folos al celor nepocăiți și indiferenți față de cele ale spiritului, atâta timp cât ei, dacă stăruie În propriile vicii și În indiferență, vor sfârși rău, În amărăciune și des‑ părțire veșnică de Dumnezeu. În ceea ce privește paguba și nemulțumirea celui drept, fiind atât de efemere, Părinții Bisericii nu le acordă mare atenție sau importanță, pri‑ vindu‑le comparativ cu liniștea și fericirea veșnică a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nici Lyotard nu aderă la "metodele" terorii înseriate de Freud sub numele de castrare, "mai puțin pedagogice", dar lipsa oricărei constrângeri (Ralea îi zice amânare) profesate de noul umanism are efecte care deja se văd în jurul nostru: lipsă de personalitate, indiferență, refugiul în droguri, în pornografie, în pedofilie, în violență etc. Așa se și explică ceea ce am numit triumful lui Zombie, duhul înspăimântător infantil al morții ieșit din jungla africană. Spre deosebire de cei care au pariat pe noutatea absolută a unui alt
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de fapt, nu iese din limitele teologiei negative a lui Karl Barth. Afirmația că Dumnezeu nu se arată în lume este adevărată, dar înșală la cântar, deoarece Dumnezeu lucrează în lume prin energiile create și, din acest punct de vedere, indiferența perfectă față de cum este lumea nu se verifică, fiindcă Dumnezeu s-a coborât în lume ca Mântuitor, producând cea mai mare schimbare din istoria omului. Echivocă poate să fie și inexistența enigmei, în măsura în care trimite la transcendent. Firește că enigma nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
erudiți. În acest sens s-ar fi amuzat Platon pe seama lui Protagoras, Hume pe seama teologiei naturale, Kierkegaard pe seama lui Hegel, Derrida pe seama lui Heidegger: Nevoia de a desface aceste tapiserii poate fi considerată o răzbunare a omului de rând pe indiferența preoților față de marea fericire a celor mulți"183. Iată și motivația lui Kundera: "Romanul este produsul imaginar al indivizilor. El este teritoriul unde nimeni nu posedă adevărul absolut, nici Anna, nici Karenin, dar unde fiecare are dreptul să fie înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de curentele de gandire ale vremii, de curente ascetice și vizionare, de mișc]ri filosofice de diverse orient]ri (materialism, scepticism, negativism, determinism și teism). De asemenea, era foarte intrigat de rigidit]țile castei, de practică sacrificiilor animale și de indiferență conduc]torilor cu privire la aceste aspecte. Ins] era cu mult mai intrigat de aspecte ale efemerit]ții condiției umane, cum ar fi boală, durerea, suferință, si de enigmă vieții și a morții. Astfel, în imaginea tan]rului Siddhartha, care p]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sine echivaleaz] cu eșecul virtuții sau al obligației imperfecte. Obligațiile imperfecte nu pot prescrie acțiunile la nivel universal: nu îi putem ajuta pe toți cei aflați în nevoie și nici nu ne putem dezvolta toate talentele proprii. Putem totuși evita indiferență fâț] de aspectele esențiale ale vietii - și avem toate șansele s] descoperim c] respingerea indiferentei ca principiu este mai dificil] decât am crede. Chiar și un angajament de acest gen este dificil de luat. Dac] vom reuși s] îl respect
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cuiva că neintențional sau constrâns, nu experiment]m reacții participante normale, cum ar fi resentimentul sau indignarea moral], ci adopt]m, în schimb, caracteristică atitudinii obiective sau clinice a relațiilor impersonale. Dimpotriv], cănd acțiunile altora indic] bun]voința, reauavoinț] sau indiferență pe care aceștia le intenționeaz], exist] o varietate de reacții participante pur și simplu datorit] implic]rii sau particip]rii noastre în relații interpersonale. Astfel, recunoștință, bun]voința, resentimentul, indignarea moral] ș.a.m.d. sunt parte atât de integrant] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un lucru delicat, deoarece reglarea prea strictă deteriorează „elixirul intern”, În vreme ce printr-o reglare insuficient de strictă nu câștigați nimic. Doar atunci când putem regla respirația astfel Încât să fie Între existentă și inexistentă, având și neavând, nici cu entuziasm, nici cu indiferență, putem nădăjdui să ajungem la rezultatul dorit. Dintre cele trei comori ale vieții, ambele feluri de qi pot fi folosite la cultivarea nemuririi. În privința esenței și a spiritului, trebuie să fie folosite doar cele Înnăscute. Esența și spiritul dobândite sunt
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
de angajament. Iar În raport cu pretențiile acelor istorici contemporani care se mai Înverșunează și astăzi să facă dreptate, luând partea uneia sau alteia din cele două tabere, mă voi strădui să fiu mai modest: Învățătorul poporului merită tot atâta prețuire sau indiferență ca orice fapt din trecut. Învățătorul poporului se individualizează În raport cu alte publicații periodice ale vremii și prin faptul că el ne permite să analizăm nu numai nivelul elitar, al opiniei publice instruite, ci și palierul mult mai puțin cunoscut al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Cipariu, că absența unor precizări referitoare la scena politică italiană se datorează În mare măsură inapetenței sale față de un mesaj radical, revoluționar. Absența ecourilor sale În paginile lui Cipariu mărturisește, implicit, nu necunoaștere, ci distanțare, În cel mai bun caz indiferență față de acest mesaj. Fără Îndoială că Între orizontul politic al canonicului de la Blaj (marcat de moderația și legalismul catolicismului liberal), pe de o parte, și ideologia radicală mazziniană, pe de altă parte, diferențele existente anulau posibilitatea oricărei comunicări. Observații mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a luptei cu sisternul care evoluează prost, a dorinței de a-l schimba? Ba da, dar aici intervine cel de-al patrulea Cavaler al Apocalipsei, ultirnul, cel mai distrugător pentru că nu mai lăsa nici un spațiu speranței. Numele acestei calamități este Indiferență deplină, apatia. Cum de s-a lăsat ea peste tinerii noștri? Cum de nimeni nu-și mai poate imagina Piața Universității că un spațiu al contestării și al aspirațiilor, în schimb pe acel teritoriu al sacrului acum oricine poate organiza
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
publici sau altor funcționari, în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Comportarea funcționarilor publici trebuie să fie conformă cu legea și, în scopul apărării integrale a intereselor legale<footnote Aneta Grigorovici, op. cit., p. 9 footnote> ale cetățenilor, trebuie să excludă abuzul și indiferența față de aceste interese. II.2. Caracterul subsidiar al infracțiunii După cum a remarcat atât literatura de specialitate<footnote majoritatea autorilor vorbesc despre acest aspect footnote> cât și practica judiciară, abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor are un caracter subsidiar. Aceasta înseamnă
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
și istoria apocrifă în zorii secolului al XVII-lea, Marea Britanie suferea o serie de transformări politice, religioase și culturale. Se trecea de la epoca fervoarei religioase la cea a rațiunii. Secolul al XVI-lea a fost marcat de apatie intelectuală și indiferență față de exercițiul mental privind punerea la îndoială a acurateței și profunzimii dogmelor și a cutumelor religioase și politice. Secolul al XVII-lea va transforma imperiul britanic și va aduce schimbarea atât de necesară în mentalitatea societății. în anul 1603 se
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Îi afectăm pe alții prin aspectul nostru fizic, prin dispoziție și conduită, prin limbajul corpului și modul În care ocupăm spațiul Într-o Încăpere. Astfel putem da senzația de Încredere, profesionalism, amabilitate, bunătate sau pe cea de timiditate, nesiguranță, animozitate, indiferență etc. Noi considerăm că această abilitate ține de componenta comportamentală a Eului social: autoprezentare și autodezvăluire. Și această abilitate se Învață. Modul În care reușești să Îmbini., În autoprezentare, asertiv sau pasiv, aspecte de autodezvăluire cu elemente originale și inedite
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dudui neprincipiale, căutând fiecare să-i intre în grații. Iată de ce, cu foarte puține excepții, cronicile criticilor care susținuseră entuziast ani în șir „filmele românești cu ingineri”, împlinind „opera prop” a regizorilor și scenariștilor, sunt devastatoare. Acuzele de cosmopolitism, putreziciune, indiferență, netipic, needucativ, contrar moralei comuniste culminează într- un articol de fond din Luceafărul cu sentința : „Nu e film, ca să nu mai spunem operă de artă, deci e improbabil că are ce căuta pe ecrane”. Decizia de interzicere, oferită pe tavă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care ar justifica enunțul din punctul de vedere al Maximelor Cantității și ale Manierei). Fenomenul este deosebit de prezent în presă și tinde să-și creeze tipare de expresie specializate, cu propriii conectori, pentru care am propus denumirea de "condiționale ale indiferenței"18. 5.2. Alte modalități de virtuală conversie discursivă privitoare la conectarea copulativă sunt cele în care relația logico-semantică între elementele conectate rămâne aceeași, doar se modifică complexitatea logico-semantică (prin supraelaborare a relației pur conjunctive) ori pragmasemantică (prin introducerea unor
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
fictiv între expectațiile induse destinatarului și informația asertată). Recursul excesiv la atare procedee creează premisele pentru pierderea caracterului marcat comunicativ și chiar pentru desemantizarea parțială a conectorilor utilizați, care tind să devină simple variante stilistice clișeizate ale conectorilor substituiți. "CONDIȚIONALELE INDIFERENȚEI": STRUCTURI STANDARDIZATE ȘI HIBRIZI ADRIANA GORĂSCU 1. PRELIMINARII În cele ce urmează, vom urmări o serie de procese de hibridizare a unor raporturi sintactico-semantice, care au loc prin contaminarea reciprocă a trei categorii de structuri (și a conectorilor aferenți): structurile
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
comunicativ; se mai constată că această opțiune comunicativă și-a specializat deja anumite forme de expresie, altele fiind în curs de fixare. Un obiectiv suplimentar al lucrării este, așadar, acela de a propune recunoașterea unui tip distinct de circumstanțial, "condiționalul indiferenței" (CI), nesubsumabil riguros nici condiționalelor, nici concesivelor. Pentru a descrie detaliat și coerent procesele de hibridizare și rezultantele lor, va trebui să pornim de la descrierea naturii logico-semantice1 și pragmasemantice a conectorilor/tipurilor de conectivitate care intră în metisaj 2. 2
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
disjunctivă se realizează prin joncțiune (vezi supra (4)) sau juxtapunere (vezi supra (3)); în ambele cazuri, atunci când condițiile disjuncte epuizează lista circumstanțelor posibile (ca în (3)), sunt create condițiile pentru substituirea printr-un condițional exhaustiv, exprimat analitic sau generic ("condiționalul indiferenței"). 2.4. Un precursor specializat al acestuia poate fi considerată coordonarea disjunctivă a condiționalelor printr-un fals jonctiv (și adverbial): (8) Și dacă se agită, și dacă bate pe la uși, și dacă lasă lucrurile în voia lor, soarta lui e
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
în cauză devin asemănătoare 7, din punct de vedere logico-semantic și pragmatic, celor concesive (în care aserțiunea contrazice presupoziția, universul asertiv infirmând parțial universul opiniilor prealabile aserțiunii). Aceasta este una dintre sursele procesului de hibridizare în care intră structurile "condiționalului indiferenței": convertirea condiționalului disjunctiv la o formă metisată de concesiv, pentru care selectează două dintre procedeele sale de construcție: chiar dacă și fie. 3. CONECTORII CONCESIVI 3.1. Concesivele propriu-zise sunt, spre deosebire de condiționale, conectori presupoziționali, semantismul lor cuprinzând, pe lângă nivelul asertiv, și
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
împăratul, nimeni nu o să accepte așa o prostie (19) (să) Fie cum o fi, eu nu mă mai zbat, structuri care fac tranziția către statutul de (semi)conector al formei fie - în coordonarea disjunctivă sau în formele de "condițional al indiferenței" care ne interesează. 4. CONDIȚIONALUL INDIFERENȚEI "Condiționalul indiferenței" (CI) exprimă explicit și economic ansamblul condițiilor (alternativ sau simultan îndeplinite) în care se realizează starea de lucruri descrisă în regentă. 4.1. În varianta sa explicitată analitic, poate fi introdus prin
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
o prostie (19) (să) Fie cum o fi, eu nu mă mai zbat, structuri care fac tranziția către statutul de (semi)conector al formei fie - în coordonarea disjunctivă sau în formele de "condițional al indiferenței" care ne interesează. 4. CONDIȚIONALUL INDIFERENȚEI "Condiționalul indiferenței" (CI) exprimă explicit și economic ansamblul condițiilor (alternativ sau simultan îndeplinite) în care se realizează starea de lucruri descrisă în regentă. 4.1. În varianta sa explicitată analitic, poate fi introdus prin formula (semigramaticalizată lexico-sintactic) indiferent (dacă), supraordonată
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
19) (să) Fie cum o fi, eu nu mă mai zbat, structuri care fac tranziția către statutul de (semi)conector al formei fie - în coordonarea disjunctivă sau în formele de "condițional al indiferenței" care ne interesează. 4. CONDIȚIONALUL INDIFERENȚEI "Condiționalul indiferenței" (CI) exprimă explicit și economic ansamblul condițiilor (alternativ sau simultan îndeplinite) în care se realizează starea de lucruri descrisă în regentă. 4.1. În varianta sa explicitată analitic, poate fi introdus prin formula (semigramaticalizată lexico-sintactic) indiferent (dacă), supraordonată unei disjuncții
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
de propoziții exprimate integral sau eliptic: (20) Indiferent dacă exersezi pe o bicicletă medicinală sau pe una reală, vei lucra atât inima, cât și mușchii picioarelor, fără a afecta prea mult genunchii (EZ, 2007). În varianta generică, același "operator al indiferenței" introduce un constituent circumstanțial (propozițional sau nu) care sintetizează natura ansamblului de împrejurări care ar condiționa, disjunct, principala; opțional, în apoziție, pot apărea listate explicit alternativele în cauză: (21) Indiferent - spunea el - ce se va întâmpla, fie că vom avea
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
-o de la bun început sau abia pe parcurs], trebuia să o raportezi imediat (27) Indiferent unde te-ai afla [dacă ești acasă, pe stradă sau la birou], contactează-mă te rog îndată ce-mi primești mesajul. O versiune a "condiționalului indiferenței" de tip generic (sintetic), cu expresie nonpropozițională, este cea introdusă prin indiferent de (+ substantiv): (28) Indiferent de nivelul profesional, student sau manager, această carte are menirea de a te face să câștigi abilitatea de a manipula și de a aplica
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]