6,119 matches
-
folosește la rândul ei, comunicarea suportivă. Aceasta se concretizează În respectarea câtorva reguli (Rodica M. Cândea, D. Cândea, 1998, 15-16): "Atacarea" problemei și nu a persoanei Exprimarea descriptivă și evaluativă Referire la specific, concret și nu la global, general Validarea interlocutorului recunoașterea importanței lui ca individ, indiferent de opiniile pe care le exprimă sau de sistemul său de valori. Congruența În comportamentele de comunicare. Asigurarea continuității În procesul de comunicare Asumarea răspunderii pentru afirmațiile făcute, pentru părerile, ideile exprimate Ascultare suportivă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sau de sistemul său de valori. Congruența În comportamentele de comunicare. Asigurarea continuității În procesul de comunicare Asumarea răspunderii pentru afirmațiile făcute, pentru părerile, ideile exprimate Ascultare suportivă Cele opt reguli conturează o atitudine de considerație, respect și Înțelegere față de interlocutor, de dorința de a satisface nevoile sale psihosociale fundamentale, cum ar fi nevoia de Înțelegere, de apartenență, de prietenie, de protejare a imaginii de sine. Cea de-a opta regulă, ascultarea suportivă, trebuie tratată În mod special, ea reprezentând o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
abordarea capitolului despre comunicare, cadrul didactic Întâmpină dificultăți În ascultare, În acceptarea punctului de vedere al elevului și În susținerea acestuia (elevului) indiferent de opinia personală. Modul În care se realizează ascultarea În cadrul comunicării suportive trebuie să sugereze interesul pentru interlocutor, convingerea că ceea ce simte și crede elevul este important, că Îi sunt respectate sentimentele, emoțiile și gândurile chiar În cazul dezacordului cu punctul său de vedere, arătând convingerea că acesta este important și valid pentru elevi, atestând contribuția lui În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cel puțin trei achiziții de bază : informare, Înțelegere și cooperare. Sintetizând aceste câștiguri personale și relaționale, Stanton N. (1995, 19)observă: " un om care ascultă pentru că nu are nimic de spus, poate fi cu greu o sursă de inspirație. Singurul interlocutor valabil este acela care alternativ absoarbe și exprimă idei". Se subliniază, așadar, caracterul activ al ascultării și implicarea individului În pătrunderea sensurilor, În acordarea feed-back-ului și În sprijinirea celuilalt. Referindu-se la nevoia de ascultare activă resimțită În formarea și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
descrie ca fiind " acea metodă prin care se poate pătrunde mai ușor " În spatele " cuvintelor auzite, se poate desluși mai ușor ceea ce nu s-a spus cu voce tare". Ascultarea activă vizează acordarea temporară a propriului punct de vedere la perspectiva interlocutorului, pentru a-i sprijini autodezvăluirea, pentru a-l Încuraja În procesul comunicării și a-l asigura că semnificația mesajului transmis este percepută atât cognitiv cât și emoțional. Instrumentele propuse de Charly Cungi ( 1999, 94 ) pentru a deveni asertiv le include
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ori de câte ori este necesar, dar devenind de fiecare dată mai amabili, și mai politicoși. Această tehnică se pliază situațiilor În care este nevoie de repetarea mesajului impunându-se insistarea. Tehnica normandului constă În evitarea unei discuții Într-un asemenea mod Încât interlocutorul să nu fie jignit. Neajungându-se Într-o discuție nedorită sau nerăspunzând la o Întrebare neconvenabilă nu se realizează decât impunerea propriei persoane. Altă tehnică folosită În asertivitate este sprijinul acordat În găsirea unei alternative. Propunerea unei alternative la solicitarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
să apară în ochii societății ca oameni ciudați. Hirstein consideră confabulația ca o agnozie a mecanismului de adaptare socială. Suferindul nu recunoaște și nu este conștient că cei din jur consideră afirmațiile lor false, el fiind incapabil să citească reacția interlocutorului (este vorba de mind-reading defficiency, adică "deficitul de citire a minții interlocutorului"), o funcție rezultată din asocierea zonelor asociative responsabile de comportamentul familiar, social. Agnozia de obiect a fost descrisă pentru prima data de Lissauer, în 1890, și constă în
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
o agnozie a mecanismului de adaptare socială. Suferindul nu recunoaște și nu este conștient că cei din jur consideră afirmațiile lor false, el fiind incapabil să citească reacția interlocutorului (este vorba de mind-reading defficiency, adică "deficitul de citire a minții interlocutorului"), o funcție rezultată din asocierea zonelor asociative responsabile de comportamentul familiar, social. Agnozia de obiect a fost descrisă pentru prima data de Lissauer, în 1890, și constă în incapacitatea de a recunoaște un obiect sau un grup de obiecte văzute
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
îndrăgostiți amândoi. Ajunși la combinat, peste cine dau cei doi în persoana inginerei minune - peste, ce să vezi, Irina ! Din acest moment se declanșează discuții interminabile între cei trei, fiecare având grijă să rostească, la fiecare adresare, numele mic al interlocutorului, astfel încât auzim de zeci de ori Caius, Caius, Caius... Irina, Irina, Irina... Cozma, Cozma, Cozma... De fapt, nu sunt discuții, sunt discursuri paralele, personajele nu vorbesc între ele, vorbesc „ca din cărți” pentru spectatori, presupuși a fi „intelectuali”, ca aceștia
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un război pentru neatârnare”. E vorba de războiul cu turcii, pe care Mihai l-a condus mereu ca un erou al creștinătății, atât pentru Liga Creștină, cât și pentru popoarele asuprite de otomani din Balcani. Replica „ateistă” nu e adresată interlocutorilor din film, ci spectatorilor. Faptul că Mihai s- a dovedit un lider legat de sistemul feudal, care și-a gândit acțiunile politico-militare raportându- se la familiile nobiliare din cele trei state românești, dezamăgind clasele de jos care- și puseseră speranțe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
grup (positive face) și de a-și păstra libertatea de acțiune și individualitatea (negative face). Politețea pozitivă urmărește să-l asigure pe destinatarul enunțului de o identitate de opinie, de gust sau de sentiment cu vorbitorul, deci de solidaritatea dintre interlocutori. Cea negativă, din contră, sugerează faptul că emițătorul recunoaște și respectă ideile, atitudinile și acțiunile destinatarului. Pe o axă a politeții, extrema înaltă o constituie protejarea negative face, iar la celălalt capăt se situează expresia directă, fără acțiune redresivă 8
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
ocurență particulară). 4.1.2.1. Fiecărui conector îi sunt specifice (dacă îi sunt asociate) anumite implicaturi convenționale (neanulabile); de exemplu, toți conectorii biplani (declanșatori de presupoziții) au, ca implicatură convențională, asumpția că respectiva presupoziție se verifică (este acceptată de interlocutori, ca parte a universului de opinii împărtășite). Atare implicatură are la bază acceptarea Principiului Cooperării 5 (în particular, a Maximelor Calității: nu spune decât ceea ce crezi că e adevărat - și nici nu insinua lucruri pe care nu le consideri adevărate
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
caracterului marcat pragmasemantic al unui enunț. 4.3. Atât augmentarea efortului de interpretare printr-o distanță inferențială mărită, cât și cea prin impunerea unei presupoziții în contexte în care aceasta nu e efectiv preexistentă în universul de opinii (expectații) comune interlocutorilor (vezi supra, 3.1.3), reprezintă o intensificare a funcției conative 7 a mesajului: alocutorului i se cere, implicit, să-și modifice opiniile (prin acceptarea presupoziției propuse) și/sau să-și asume un efort de prelucrare mai mare dacât în
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ce rost ar avea sa-i condiționez realizarea?). Or, frazele de tipul celor citate asertează faptul că starea de lucruri din regentă se realizează în oricare din condițiile enumerate, iar acestea par a epuiza lista ipotezelor posibile, ceea ce contrazice expectația interlocutorilor, în ambele lecțiuni. Așa stând lucrurile, structurile condiționale în cauză devin asemănătoare 7, din punct de vedere logico-semantic și pragmatic, celor concesive (în care aserțiunea contrazice presupoziția, universul asertiv infirmând parțial universul opiniilor prealabile aserțiunii). Aceasta este una dintre sursele
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
GALR II: 591, 594, 597. 8 Cf. Gorăscu (1975, 2007). În (13), propoziția A este asertată (reprezintă o informație nou introdusă în universul discursiv), în timp ce în (13') este doar presupusă (informație de fundal, considerată deja existentă în universul opiniilor comune interlocutorilor). 9 Caracterul factiv poate fi sugerat pe cale prozodică (accent frastic pe ultima silabă accentuată a conectorului sau pe semiadverbul chiar), coroborată cu forma verbală (indicativ); accentul frastic pe ultima silabă accentuată a subordonatei, coroborat (opțional) cu condiționalul ori cu prezumtivul
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
exprimă relația sunt banalizate prin repetare, desemantizate parțial prin gramaticalizare, fac parte din bagajul limbii standard, care nu este expresivă. Valoarea locativă primară face ca prepoziția pe să fie simțită ca fiind mai expresivă, mai dinamică, prin actualizarea în mintea interlocutorului a valorii primare concrete de contact, de suprapunere. Prin folosirea lui pe se resemantizează o valoare semantică abstractă (relația, în sens larg), prin urmare, pe corespunde mai bine cerințelor expresive ale stilului jurnalistic și ale exprimării colocviale, în general. De ce
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
oțetari și salcâm, de tufe de cătină și mărăcini. Cu ajutorul tatălui meu și animat de dorința de a-mi crea o ambianță plăcută, am reușit în câțiva ani buni să-mi edific această oază de liniște și tihnă”. Pe tatăl interlocutorului meu, tehnician hortiviticol, îl cunoșteam din copilărie, iar vrednicia și priceperea lui le-am admirat și prețuit de-a lungul timpului. Se spune că surcica nu sare departe de trunchi. Adevărul acestei zicale s-a confirmat în cazul de față
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
cu prietenii pentru a face schimb de informații sau de a comenta unele evenimente, ori pentru a-ți împărtăși bucuriile ori necazurile. Asemenea vizite sunt utile mai ales persoanelor singure care sunt nevoite să dialogheze cu ele însele în lipsa unor interlocutori, fapt ce le poate zdruncina echilibrul psihic dacă asemenea convorbiri sunt folosite în exces. O regulă elementară de politețe obligă musafirul să laude delicatesele cu care este servit, mobila nouă achiziționată, ordinea și curățenia din locuință, inclusiv drăgălășenia și buna
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
manifestă ambiguitatea fundamentală între valoarea de desemnare clasificatoare a unui grup prin referire la individul reprezentativ (2.2.1) sau a individului însuși, prin evocarea statutului său reprezentativ (2.4.2). În asemenea cazuri, doar contextul și cunoștințele extralingvistice comune interlocutorilor decid dacă atitudinea depreciativă privește un prototip uman sau mai curând o persoană anume 17. Uneori, contextul impune sau chiar explicitează lectura unică: Noi rămânem cu alde Olăroiu - un nimeni pe toate posturile ("Cronica Română", 8.VIII.2005). În enunțuri
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
aceea elipsa se produce, de preferință, la sintagmele cu o circulație largă, bine cunoscute." (Iordan 1975: 256). Refacerea acestei structuri fragmentate poate fi și o strategie comunicativă pe care mizează inițiatorul comunicării pentru a instaura un tip de complicitate cu interlocutorul său, în baza cunoștințelor și a intereselor comune (Zafiu 1999). Poate fi speculat nu gradul de transparență, ci tocmai gradul de ambiguitate al construcției. În anumite situații, elipsa este folosită ușor abuziv. Stilul beletristic și cel jurnalistic permit, în numele unei
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
să știe că: *Limbajul mimico-gestual (LMG) are un rol foarte important, putând Înlocui cuvântul, completând sau acompaniind. Pentru copilul deficient de auz LMG joacă un rol fundamental În comunicare, fără aportul acestuia neputând percepe din ceea ce vrea să-i comunice interlocutorul decât imaginea labială a cuvântului și expresiile feței. *Profesorului trebuie să i se vadă fața, aceasta exprimând sentimentele (bucurie, tristețe, mirare, Îndoială) precum și elemente de sintaxă (refuz, Întrebare). Este așadar de dorit ca acesta să adopte o mimică expresivă pentru ca
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
copilului cu deficiență auditivă. Pentru Însușirea limbajului și pentru prevenirea instalării handicapului psihic, Încă de la cea mai fragedă vârstă, copilul poate și trebuie să fie familiarizat cu proteza auditivă, cu recepția globală a vorbirii și semnificația mișcării buzelor și feței interlocutorului și cu orice mijloc posibil de comunicare verbal, gestual, tactil. La deficienții de auz vorbirea se realizează printr-o asociere Între modul verbal motric (prin palpare laringeală) cu modelul labiovizual și conținutul semantic al mesajului ; În cazul protezării timpurii se
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Astfel pentru emiterea vocalelor sunt folosite trei zone, pe cănd consoanele au locuri diferite de articulare și sunt emise În opt regiuni. În dezvoltarea limbajului verbal un rol deosebit de important Îl are, perceperea vizuală a mișcării organelor fonatoare și fizionomia interlocutorului, citirea labială. Cele mai multe sunete ale limbii române pot fi diferențiate după citirea pe buze, iar unele deficiențe se suplinesc prin studiul imaginilor de ansamblu a cuvintelor și prin coarticulație. In procesul de dezvoltare al comunicării verbale sunt identificate câteva moduri
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede În raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajunând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții, să Înțeleagă mesajele verbale recepționate și să se facă Înțeleși de către interlocutori. Limbajulul elevului deficient de auz este predominant nonverbal (mimico-gestual), centrat pe utilizarea gesturilor care pot simboliza cuvinte/ propoziții/ expresii/ stări. Gesturile copilului surd pot fi naturale (care imită o acțiune sau o caracteristică existentă În realitate), artificiale (simbol al unei
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ca un surdomut să audă prin intermediul cititului și să vorbească prin intermediul scrisului «. (Ewing, I. R., Ewing, A. W. G., 1954 ). 6. Labiolectura este pereceprea vizuală a limbajului verbal sub formă orală după mișcările vizibile ale oraganelor fonatoare și după fizionomia interlocutorului. Indicații scrise În ceea ce privește posibilitatea Însușirii labiolecturii de către persoanele deficiente de auz le Întâlnim pentru prima dată la Juan Pablo Bonet (1579-1633) În cartea sa „Reducction de las letras y arte para esenar a hablar a los mudos” (1620). Limitele labiolecturii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]