3,967 matches
-
colectivă, violența instituțională. în violența colectivă, se identifică violența cetățenilor contra puterii (revoluții, terorism, greve), a puterii contra cetățenilor, precum și violența paroxistică, războiul. în violența personală intră acele acte de violență care sunt comise de un individ împotriva altcuiva (violența interpersonală), a lui înșiși (suicid, automutilare), a animalelor sau a unor obiecte (distrugerea bunurilor). Locul de desfășurare al acestor comportamente violente poate fi familia, spații publice sau de agrement din comunitate, diferite instituții (școală, locul de muncă, instituții de protecție socială
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
discutată, are un contraargument puternic în cercetări care arată că și cooperarea reprezintă un mecanism înnăscut al omului și că acesta din urmă poate genera și susține conduite de negociere în situații conflictuale, evitându-se manifestările violente. Violența și gingășia interpersonală caracterizează în aceeași măsură omul de azi ca și pe cel din lumea veche (Walker, 2001). Teoria „masculului agresiv”își găsește un argument în statisticile privind reprezentarea genurilor în populația din închisori. Astfel, în 2004, în închisorile din întreaga lume
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în situațiile de violență domestică, au lansat și au susținut ideea periculozității crescute a vieții familiei, pentru propriii membri, cei pe care ar trebui să-i protejeze. Vom încerca în continuare să reliefăm aspectele specifice ale acestei forme de violență interpersonală și de grup. Deși, așa cum am spus, în ultimii ani, statisticile din diferite țări arată o intensificare a manifestărilor de violență în familie, datele nu pot capta decât acele evenimente care ajung să fie raportate. De aceea, violența domestică este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a) abuzul animalelor săvârșit de către copii și adolescenți reprezintă un comportament antisocial serios; b) din nefericire, este destul de comun în rândul copiilor; c) are un mare potențial de consecințe negative în dezvoltare; d) violența împotriva animalelor se însoțește de violența interpersonală; e) este legată de, și poate fi un semn al violenței în familie; f) se neglijează și se încalcă bunăstarea animalelor de companie ale omului; g) ocupându-ne de violență împotriva animalelor vom avea în final o societate mai puțin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atingerii (a leziunii organice sau a disfuncției) și intensitatea manifestării dureroase. Putem spune în consecință, că doar pacientul o cunoaște, o poate aprecia și exprima. Durerea se manifestă pe două dimensiuni: intrapsihic, finalizată cu percepția de către subiect a semnalului corporal; interpersonal, când este exprimată de pacient și descifrată de medic în relația cu pacientul. Consecința firească a comunicării durerii de către pacient, către personalul medical este căutarea răspunsului adecvat. Durerea ca limbaj Așadar durerea poate fi văzută ca un limbaj, o exprimare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de risc: distorsionarea sensului conceptului de supervizare profesională. 1.10. Neurobiologia emoțiilor Construcția explicațiilor privind violența, trauma și reziliența are nevoie de un fundament în neurobiologie deoarece starea mentală a individului „se dezvoltă la interfața dintre procesele neurofiziologice și relațiile interpersonale”(Siegel, 1999, p. 21). Numeroase tulburări comportamentale ale copiilor au la bază evenimente traumatice petrecute în copilăria timpurie. Când avem de-a face cu diagnostice de ADHD, tulburări de atașament sau alte sindroame ale copiilor cu diferite tulburări de comportament
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
34) 1.11. Politici și preocupări sociale cu privire la violență Nu a existat în istoria omenirii nici o formă de organizare socială, mod de producție sau spații locuite de oameni care să nu fi cunoscut o perioadă mai lungă de timp, violența interpersonală (Walker, 2001). Putem spune că aproape în totalitate, legile care există și încă de la începuturile lor, se adresează diferitelor forme de violență. Pentru creștinătate, cele zece porunci sunt un prototip al legislației complexe care există azi pe plan internațional și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Unul din cele mai eficiente programe de prevenire a violenței în societate este cel lansat de OMS în 1996. Programul țintește reducerea violenței regăsite la nivel de: individ (datorată unor experiențe anterioare de abuz și/sau respingere, boli mentale etc.); interpersonal (generând conflicte familiale, la locul de muncă etc.); instituțional (generată de status socioeconomic scăzut, șomaj, izolare, discriminare și marginalizare socială, asocieri delincvente); structural (toleranța culturală a violenței, roluri sociale rigide, promovarea violenței ca metodă de rezolvare a conflictelor). Recunoscând agresivitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din ce în ce mai multe tentacule. Practic este imposibil ca de-a lungul vieții un individ să fie scutit de evenimente traumatice, adică să desfășoare o biografie curată, la acest capitol. Statisticile sunt îngrijorătoare indiferent dacă este vorba de dezastre naturale, războaie, violență interpersonală de orice tip, atacuri teroriste, accidente rutiere grave, confruntarea cu o maladie potențial letală, decesul unei persoane dragi etc. Efectele sunt destabilizatoare atât în alternativa ca persoana în cauză este subiect al traumei, cât și atunci când este martor sau doar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
inventar de autoevaluare. Administrarea de probe care să permită și obținerea unor date de natură psihofiziologică, sporește acuratețea diagnosticului. Cert este că înaintea demarării terapiei propriu-zise, specialistul trebuie să cunoască: istoricul traumelor anterioare (datorită potențialului lor agravant); calitatea relațiilor sale interpersonale („mediul de refacere”); nivelul satisfacției ocupaționale a pacientului (în profesie sau activități de loisir); identificarea afecțiunilor comorbide. La capitolul comorbiditate, adicția la diverse substanțe dacă este antedatată traumei, trebuie rezolvată înainte de abordarea PTSD-ului propriu-zis, în alte variante cele două
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de ani, de regulă încetează să mai manifeste comportamente delincvente. Pe de altă parte, studiul releva importanța unor factori protectivi cum ar fi: găsirea unui loc de muncă, instaurarea prin inserția socială a unui control social benefic, crearea de legături interpersonale semnificative în cadrul comunității și mai ales întemeierea unei căsătorii reușite. Cele patru studii selectate de autor (Ionescu, 2010) arată că: reziliența conduce la depășirea cu succes a situațiilor dificile, printr-o dezvoltare personală, cu răsfrângeri pozitive asupra grupului; atunci când neșansele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de reziliență. Reziliența individului expus riscurilor sau adversităților ar trebui să reprezinte scopul tuturor intervențiilor cu ființa umană. Indiferent că vorbim de boli fizice, mentale, derapaje sociale, dificultăți generate de sistemul socioeconomic sau politic, catastrofele naturale sau artificiale, sau violența interpersonală, intervențiile care se fac cu victimele ar trebui să păstreze în permanență conștient scopul de a sprijini persoana sau grupul, 241REZILIENȚA într un mod în care expunerea la suferință să nu ducă la o dependență a victimei față de cel care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
poate fi văzută ca un noroc ce vine din șansa de a întâlni prieteni care te sprijină, colegi sau parteneri, ci mai degrabă ca un proces continuu de dezvoltare a competențelor necesare pentru a forma, menține și beneficia de relații interpersonale de calitate, cu persoane care te sprijină”(Callishaw et al., 2007, p. 226). Reziliența presupune o viziune salutogenă (centrată pe sănătatea mentală, pe descifrarea mecanismelor care susțin sănătatea persoanei expusă riscurilor sau adversităților, traumelor, evidențiind factorii care previn dezvoltarea tulburărilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
factori ce țin de experiență în timp. Factorii genetici (de exemplu, polimorfism în genotipul A de oxidoză a monoaminei), factori biologici (de exemplu, reactivitatea la stres), factori cognitivi (de exemplu, inteligența, localizarea controlului, stima de sine, planificarea, autoreglarea) și factori interpersonali (de exemplu, parentalitate emoțional-responsivă, relații de afiliere cu colegii, prietenii, relații maritale afectuoase și de sprijin) se leagă toate de variabilitatea individuală a răspunsului în fața adversității. Corina Wustmann (2005, p. 17) inventariază factorii componenți ai rezilienței copilului pe două categorii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ai acesteia, deși cu variații culturale în manifestare, pot fi identificați astfel (Ionescu, 2008): angajarea și participarea activă a membrilor familiilor nucleare și lărgite la viața comunității; autoritatea recunoscută în comunitate a membrilor mai în vârstă ai comunității; valorizarea relațiilor interpersonale ca atare, și nu ca un mijloc pentru atingerea unui scop. Sunt interesante, din punctul de vedere al rezilienței comunitare, observațiile conform cărora comunitățile centrate pe copii, în care atenția acordată copiilor nu e doar formală, ci adulții sunt în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
subiectul dezvoltă un comportament diametral opus unui impuls instinctual care este inacceptabil. Mi-e frică de doamna învățătoare și încerc să mă dau bine pe lângă ea. Nivelul IV mecanisme mature, adaptative (de coping) Cei care le folosesc integrează realitatea, relațiile interpersonale și își controlează sentimentele personale. Pentru ceilalți apar ca niște virtuți, de dorit. 1. altruismul: dezvoltarea unor gesturi și servicii constructive, de sprijin și gratificare a celorlalți; 2. umor: exprimarea deschisă a ideilor și sentimentelor fără un disconfort, crispare, a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
intervenție în orice formă de intervenție terapeutică. întreaga evoluție a copilului (în special calitatea atașamentului) este influențată de comunicarea emoțională cu cei din jur, deoarece „aceste forme interacționale de comunicare emoțională pot fi explicația majoră a modului în care relațiile interpersonale ajută la dezvoltarea emoțională și socială a minții copilului”(Siegel, 2001). Intervențiile cu copilul cu tulburări de sindrom de stres posttraumatic urmăresc sporirea rezilienței lui, în etape: stabilizarea stării acestuia (stoparea procesului de degradare), integrarea traumei suferite, adaptarea la situația
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cultură și identifică trei factori cruciali în existența acestor procese la nivelul comunității: angajamentul membrilor familiei nucleare și lărgite, ai unora față de ceilalți, ai adulților față de copii; autoritatea membrilor mai vârstnici ai comunității (considerați deținătorii și păstrătorii înțelepciunii); valorizarea relațiilor interpersonale ca atare, și nu ca mijloc pentru atingerea unor scopuri. Dar reziliența se dezvoltă doar într-o comunitate care-și amintește, care dezbate pe marginea celor întâmplate, care învață din cele întâmplate. O comunitate care pune un mare preț pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
opusă infantilismului. Este poate însă și mai greu de menținut această valoare sub dictaturi ținând seama de specificul dictaturii de a supune individul și a-și asuma întreaga responsabilitate pentru existența 1 lui. Responsabilitatea individului se manifestă atât în relațiile interpersonale, cu cei apropiați, cât și față de muncă, de exigențele impuse în realizarea sarcinilor. Orientările ce ar putea fi promovate prin sistemul educativ, venind în sprijinul copiilor și al părinților, ar fi în special orientarea reflectivă și aceea narativă. McKinney (2008
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
științifice pentru relația lor cu soarele). Dac] exist] vreo diferenț] între morală societ]ților de mici dimensiuni și cea a unor societ]ți de tipul celei în care tr]im, cred c] ea provine din importantă mai mare acordat] relațiilor interpersonale din prima. În acest tip de societ]ți, morală este mai puțin scop în sine și mai mult un set de orient]ri pentru stabilirea și menținerea unor relații trainice. Morală este deci un mijloc pentru atingerea unui scop dorit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi adus] și în cazul formelor radicale de egoism. Din nefericire, egoismul etic se afl] în conflict direct cu o idee cât se poate de plauzibil]: aceea c] cerințele morale trebuie s] fie capabile s] soluționeze în mod autoritar conflictele interpersonale de interese; este ceea ce se cheam] „doctrina reglemet]rii conflictelor etice”; aceasta presupune existența unui element de imparțialitate sau de universalitate în domeniul eticii, iar argumentele în acest sens sunt prezentate în capitolul 14, „Etică lui Kant” și în capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rii conflictelor etice trebuie s] existe un criteriu etic solid care s] asigure soluționarea conflictului (cum ar fi interdicția de a ucide). Ins], în acest caz, nu funcționeaz] principiile egoismului etic, întrucât este exclus] modalitatea de soluționare autoritar] a conflictelor interpersonale de interese, din moment ce o asemenea reglementare presupune, în anumite situații, a acționa contrar intereselor proprii (din considerente de natur] etic]), iar în alte situații presupune interdicția de a acționa în scopul binelui personal. În acest sens, egoismul etic este incompatibil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu se lase ucis (el putând s] m] ucid] sub motivul autoap]r]rii), ins] ele nu pot preciza cu fermitate interesul c]reia dintre p]rți trebuie trecut în plan secund. Specific] principiilor morale este tocmai aceast] funcție de reglementare interpersonal]. Prin urmare, ar trebui s] accept]m egoismul etic și s] respingem doctrina reglement]rii conflictelor etice, sau s] respingem egoismul etic și, împreun] cu acesta, cel puțin una dintre cele dou] teorii - fie raționalismul etic, fie egoismul raționalist. Mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ins] nu pot aprecia cu precizie dac] r]ul provocat de fractur] este mai mare pentru mine decât r]ul suferit de c]tre altcineva din cauza înțep]turii. La aceasta ne referim atunci când vorbim despre „imposibilitatea de a compara utilitatea interpersonal]”. În momentul în care refuz]m s] ne angaj]m în realizarea acestei comparații, consecințele practice pot fi dezastruoase. Am fi copleșiți de mulțimea unor alternative de genul celor propuse de economistul Pareto și de adepții s]i; tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi mai înst]riț decât toți. Un prim dezavantaj al acestei abord]ri c] ignor] celelalte variante. Un altul, c] genereaz] în mintea individului o tendinț] profund conservatoare în ceea ce privește sistemul s]u decizional; în lipsa unui mecanism de realizare a comparațiilor interpersonale, este imposibil] justificarea motivului pentru care câștigul este mai mare decât pierderea. Cu toate acestea, nu este recomandat un refugiu pripit în teoria economic] a lui Pareto; exist] numeroase soluții originale la problema comparațiilor interpersonale privind utilitatea. Mulți recurg la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]