4,627 matches
-
simptome caracteristice: motricitate deficitară, caracterizată prin inabilitate și dificultăți de control al mișcărilor; tulburări de orientare spațio-temporală, manifestate printr-o lateralizare defectuoasă, perturbări lexice concretizate în inversarea literelor, neînțelegerea textului, perturbări grafice și de calcul; tulburări afectiv-caracteriale, manifestate prin: instabilitate, intoleranță la eșecuri repetate, atitudine infantilă, consecință a hiperprotecției părinților, iar în activitatea școlară un comportament necotrolat, utilizat ca mijloc de compensare a rezultatelor slabe pe care le obține (Păunescu, Mușu, 1990). După Berger (1986), eșecurile lexice, grafice și de calcul
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
la sentimentul persistent de frică și vulnerabilitate. În a doua etapă, "misiunea", terapeuții își reprimă emoțiile și încearcă o desensibilizare pentru a putea răspunde empatic și a veni în ajutor agresorilor. Următorul stadiu este caracterizat prin emoții reprimate, furie, confruntare, intoleranță față de gândirea criminală și pierderea idealismului. Cea de-a patra etapă impune o selecție între terapeuți, aceștia fiind supuși unei duble posibilități: eroziune sau adaptare. Cei care vor intra în faza de eroziune, vor vedea furia și intoleranța devenind resentiment
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
furie, confruntare, intoleranță față de gândirea criminală și pierderea idealismului. Cea de-a patra etapă impune o selecție între terapeuți, aceștia fiind supuși unei duble posibilități: eroziune sau adaptare. Cei care vor intra în faza de eroziune, vor vedea furia și intoleranța devenind resentiment, vor manifesta depresie și extenuare, fiind vulnerabili la burnout. În varianta de adaptare, terapeutul devine mai detașat, își coboară așteptările și tolerează latura umană întunecată pentru a-și recăpăta motivația terapeutică și compasiunea. Farrenkopf (1992) constată că etapele
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
32-45% (17). BPOC are o prevalență crescută la vârstnici. Vârstnicii cu IC asociază BPOC în proporție de 20-30%. Evoluția celor două boli este mai severă când sunt concomitente. Diagnosticul IC devine mai laborios în prezența BPOC deoarece simptomele, dispneea și intoleranța la efort sunt comune celor două boli (16). Boala renală cronică, frecventă la vârstnici, se asociază cu DZ, HTA necontrolată sau anemia. Disfuncția renală este prezentă la o treime dintre bolnavii peste 65 de ani internați pentru IC acută (19
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
34 % au o opinie bună și foarte bună, iar ceilalți preferă să se abțină". Conform acestei analize, principala cauză a nemulțumirii poate fi găsită în pericolul delincvenței (datorată prezenței imigranților, comunitari sau extracomunitari, fără discriminare), cu vârfuri de 61 % de intoleranță față de rromi, urmați de albanezi și de români (33 % sunt împotriva prezenței acestora pe teritoriul italian). " Totuși observă analiștii anchetei că doar un italian din zece cunoaște un emigrant român la locul de muncă, la școală sau universitate, și că
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
din 2008 și cel cu prevederi mult mai restrictive din 2009 au tras un semnal de alarmă. Membrii cei mai bine informați ai comunității românești, cu precădere activiștii din P.I.R, au observat în spiritul reglementărilor existența unei note de intoleranță față de străini, de marginalizare a celui care este diferit. Este, poate, începutul unui episod de "vânătoare de vrăjitoare". S-a observat atunci o ușoară reacție de inversare a tendinței. La Camera Deputaților (iunie 2008) cu ocazia unei conferințe bipartisan organizată
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
foi matricole etc.; b) să deterioreze bunurile din patrimoniul unității de învățământ; c) să aducă și să difuzeze, în unitatea de învățământ, materiale care, prin conținutul lor, atentează la independența, suveranitatea și integritatea națională a țării, care cultivă violența și intoleranța; d) să organizeze și să participe la acțiuni de protest, care afectează desfășurarea activității de învățământ sau care afectează frecvența la cursuri a elevilor; e) să blocheze căile de acces în spațiile de învățământ; f) să dețină și să consume
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
noi, sunt aceleași aici, ca și în România. Dar în ceea ce privește munca, câștigăm mai mult aici” (Florin, 30 de ani). Chestiunea rromă: o preocupare europeană Din 1993, chestiunea rromilor și a nomazilor intră sub incidența: protecției minorităților, luptei împotriva rasismului și intoleranței și luptei împotriva excluderii sociale. Consiliul Europei are ca obiectiv principal promovarea unei politici globale asupra chestiunii „rromilor și nomazilor”; într-adevăr, se pare că doar o viziune pe termen lung asupra soluțiilor, însoțită de măsuri vizând ameliorarea situației rromilor
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
miere ca aliment unic sau în infuzii. Mâncați 2-3 linguri de miere odată, fără să fi consumat nici un aliment cu 4 ore înainte, și nici 4 ore după, pe o perioadă de 3-7 zile. Atenție la contraindicații: diabet zaharat sau intoleranță. Mierea de salcâm: este regulator intestinal, emolient, expectorant. Mierea de tei: sedativ, antispastic, calmant, somnifer, revitalizant. Mierea de floarea soarelui: anticolesterol, stimulent al circulației. Mierea de brad: antiseptic, somnifer. Atenție: trebuie totdeauna spălați imediat dinții după consum, mierea fiind o
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
reforma morală etc., Ianoși ajunge să se delimiteze de astfel de apeluri civico-politice cu precizarea - prezentă într-o scrisoare adresată decanului de la Facultatea de Filosofie (fost marxist, devenit pro-național țărănist) - că respinge și condamnă "orice totalitarism (subl. n.), extremism, violență, intoleranță"51; pe lângă respingerea înregimentării se subînțelege că și regimul delimitat de anii 1948 și 1989 se înscrie în aria sistemelor politice totalitare. Prin urmare, în contextul agitat postdecembrist, Ianoși admite că regimul postbelic a fost unul totalitar. Problematică este însă
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mai degrabă paiul din ochiul altuia. N’or mai fi ruguri astăzi, dar excluderea - chiar și fizică - a purtătorului altui gând decât uniformul, entropicul deci, operează; și-mi amintesc de românul Culianu, dar și de indianul Rushdie, aflat În anticamera intoleranței, firească - prin conotațiile sale entropice - În implacabilitatea ei. Barbaria e relativă. Ea ține de nivelul de dezvoltare a unei societăți, mai precis a unei cultúri, inevitabil inegal. Ceea ce În interiorul ei e firesc, poate apărea, o face chiar, drept barbarie pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o structură confederativă În care participă și creștinii. În Albania Mare, brodată În jurul unui stat eminamente musulman, capul de pod se poate dezvolta după plac. Și mă delimitez: nu mă ridic Împotriva unei religii, care o fi ea, ci Împotriva intoleranței, al cărei prim pas e fundamentalismul, reprezentat cel mai bine de Islam. Și nu pot crede că toleranța ortodoxă, mai degrabă sinucigașă, poate genera un genocid, așa cum promovează o mediatizare, apuseană dar părtinitoare; mai degrabă e vorba de un genocid
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
credincios. Dintre toate științele, religia e cea mai veche, mai morală și probabil mai profundă latură a gândirii omenești. Abandonat sentimentelor sale, credinciosul pare asemenea artistului care se confundă cu pasiunea lui. Starea rațională e anulată și de la aceasta la intoleranță nu e decât un pas. Câte semne de egalitate se pot pune aici? Nu m-am războit însă niciodată cu religia, ci doar cu felul în care ea este abordată. Cu oricâtă convingere mi s-ar repeta principiul „crede și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pentru drepturile omului; 1991-1993, Budapesta, sesiunile Comisiei Dunării; 1996, Copenhaga, Conferința mondială asupra dezvoltării sociale; 1999, Sankt Petersburg, reuniune asupra deceniului dreptului internațional, 100 ani de la Conferința Păcii de la Haga; 2001, Durban, Conferința mondială împotriva rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei și intoleranței legate de acestea; 2001-2002, New-York, reuniuni ale Comitetului pregătitor pentru Curtea Penală Internațională; 2003-2006, Budapesta, Kiev și Belgrad, reuniuni ale Comitetului pregătitor pentru revizuirea Convenției Dunării din 1948; 2006, Haga, simpozion privind activitatea lui Demetre Negulesco, judecător român la Curtea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la lectură subalternă". Până acum, ne-am iluzionat pur și simplu, deoarece ""clasic", "capodoperă", "permanență" sunt termeni de jargon profesoral, simple ticuri verbale". La ce bun să inventăm un clasicism românesc, câtă vreme "miza pe clasici duce la dirijism și intoleranță", "exemplaritatea clasicilor deschide calea tuturor dogmatismelor", iar "noțiuni precum clasici și capodoperă sunt consolidate prin autosugestie". Un rol nefast l-ar fi avut și "Istoria..." lui Călinescu: "a izbutit să insinueze imaginea grandioasă de fluviu înspumat a literaturii române". Care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
1878-1879, când, la Congresul de la Berlin, Marile Puteri făceau presiuni asupra autorităților române pentru emanciparea evreilor. Adept al discri- minării evreilor din rațiuni economice, publicistul Eminescu nu era de acord ca aceștia să fie persecutați pe motive rasiale sau confesionale : „Intoleranța religioasă - scria el În Timpul, În martie 1879 - n-a existat niciodată În România. Acest considerant e de prisos, pentru că-l știu nu numai copiii, ci până și Alianța izraelită, căreia nu-i place a-l ști. E dar curat zadarnic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pururea de cea mai mare toleranță religioasă pe pământul nostru” <endnote id="(285, p. 57)"/>. De altfel, aceasta era și poziția oficială a României. Prim- -ministrului, Ion C. Brătianu, declara următoarele Într-un interviu acordat În 1877 ziarului Deutsche Zeitung : „Intoleranța religioasă, atât mie cât și țerii mele, e ceva necunoscut”. Și aceasta cu toate că evreii imigrează În România „pentru a scăpa de conscripția militară”, sunt „de naționalitate rusească”, deci „de calitatea cea mai rea”, sunt „contravenitori la impozite”, Într- un cuvânt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai mult decât atât, românii „suferă de lipsă de sentiment religios”. De aceea, „printre nume- roasele acuzațiuni aduse de evreimea din țară și din străinătate asupra românilor, nu este poate nici una care să fie atât de neîntemeiată ca aceea de intoleranță religioasă”. Cei care dau dovadă de intoleranță, fanatism și „exces de sentiment religios” ar fi, dimpotrivă, tocmai cei care Îi acuză pe români, și anume, evreii din România <endnote id="(506, p. 9)"/>. Mai ironic, dar ajungând și el la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lipsă de sentiment religios”. De aceea, „printre nume- roasele acuzațiuni aduse de evreimea din țară și din străinătate asupra românilor, nu este poate nici una care să fie atât de neîntemeiată ca aceea de intoleranță religioasă”. Cei care dau dovadă de intoleranță, fanatism și „exces de sentiment religios” ar fi, dimpotrivă, tocmai cei care Îi acuză pe români, și anume, evreii din România <endnote id="(506, p. 9)"/>. Mai ironic, dar ajungând și el la ideea lipsei de bigotism a românilor, se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vorbind În Parlamentul României despre „caracterul poporului român”, observă că „toleranța și bunătatea sufletească constituie latura sa nobilă”. Este drept că aceste obser- vații s-au dovedit a fi doar un paratrăsnet pentru restul discursului, Îndreptat „Împotriva acelora care predică intoleranța, spiritul de șicană, robirea noastră [= a evreilor] ; Împotriva acelora care tulbură tineretul, asmuțindu-l la violență” (Monitorul Oficial, nr. 10, ianuarie 1927 ; <endnote id="603, p. 108"/>). Similar este construit un articol publicat În 1881 În ziarul evreiesc Fraternitatea : „Era
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Europa” <endnote id="(476, pp. 33 și 39)"/>. Astfel de concluzii ditirambice făceau notă discordantă cu retorica uzuală a intelectualilor, poli- ticienilor și publiciștilor români din anii ’20 și ’30. Chiar discursul lui Mehedinți era puternic minat de xenofobie și intoleranță. El era convins, de exemplu, că marile nenorociri de care a suferit România se datorează În exclusivitate străinilor din țară : maghiari, bulgari, ruși, țigani și, mai ales, evrei <endnote id="(476, p. 197)"/>. Și Nichifor Crainic vorbea În 1937 despre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de care a suferit România se datorează În exclusivitate străinilor din țară : maghiari, bulgari, ruși, țigani și, mai ales, evrei <endnote id="(476, p. 197)"/>. Și Nichifor Crainic vorbea În 1937 despre „toleranța românească” Într-un text programatic de o intoleranță etnică ieșită din comun. Pe chiar aceeași pagină a Programului Statului Etnocratic În care glosa pe marginea „toleranței noastre proverbiale”, el atrăgea atenția că ungurii, germanii și, În mod deosebit, evreii din România sunt periculoși, pentru că ei „nu Înfățișează garanții
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ideea de „omenie”, de „toleranță româ- nească” a fost redefinită conform noului context socio-politic. Prin noua Constituție, cea din 1923, li s-au recunoscut evreilor (ca și celorlalți minoritari necreștini) drepturi civile și politice depline. Dar fantoma xenofobiei și a intoleranței etnice Începuse să bântuie prin Europa (inclusiv prin România) cu o forță necu- noscută până atunci. Pe de altă parte, prin Încorporarea noilor teritorii În cadrul României Mari, numărul minoritarilor etnici a crescut la circa 30% din totalul populației, În unele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Începuturile epocii moderne. La mijlocul secolului al XIX-lea, liberalul domn al Moldovei Grigore Alexandru Ghica a ridicat interdicția („În ființă de mai de mult”) ca „jâdovii să ție băcălii [= băcănii] În Iași”, pentru a nu face guvernul său „suspect de intoleranță religioasă În fața străinătății”. „Marea lui bunătate de inimă” a fost considerată de Radu Rosetti ca fiind o „slăbiciune” care Îl „Împiedica să arăte rigoarea cuvenită” față de „jâdovi” <endnote id=" (680, p. 225)"/>. În 1884, Încercând să justifice de ce sunt discriminați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1884, Încercând să justifice de ce sunt discriminați negustorii evrei prin prevederile noii „Legi asupra comerțului ambulant”, ministrul de Externe Dimitrie Sturdza (viitorul președinte al Partidului Național Liberal) a definit explicit toleranța ca pe o expresie a slăbiciunii și, respectiv, intoleranța ca pe o expresie a tăriei : „Înainte, când am fost slabi, v-am tolerat [pe voi, evreii], acum, când suntem tari, nu vă mai tolerăm” <endnote id="(754, II, p. 46)"/>. Comentând nemulțumirea demnitarului rus Anatole de Demidoff față de lipsa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]