12,885 matches
-
țările în mod egal ar putea forma obiectul unor temeinice și cordiale înțelegeri. Cestiunea dunăreană, acea a jurisdicțiunii consulare în țările balcanice în genere, acea a legăturilor drumurilor de fier, apoi cestiuni de negoț, altele de drept comun se vor ivi unele după altele și nu vor putea fi dezlegate decât prin sincera dorință de-a da o satisfacere echitabilă cerințelor reciproce. Dacă e vorba ca să existe vreodată o aprop[2r]2iare mai mare între grupul de naționalități balcanice, ea va
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
buna reputație de care se bucură din războiul trecut încă; cavaleria, îndeosebi cea teritorială, călărașii, s-a purtat admirabil; infanteria, deși încărcată cu echipamentul reglementar de campanie, a executat miercuri aproape toate mișcările ei în pas gimnastic, fără ca să se ivească decât prea puține cazuri de istovire de puteri. Manevrele de miercuri la cari a asistat M. S. R[egele] s-a făcut după o anume idee și cu anume supoziție. Supoziția era că inamicul, după ce a ieșit din trecătorile Carpaților
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
opoziție, căci, dac-o treziți, vă asigurăm că nu paguba ei va fi. [ 17 octombrie 1880] {EminescuOpXI 373} ["ZIARELE DIN IAȘI... "] Ziarele din Iași ne aduseră curioasa știre că la sosirea M. Sale împăratului Austriei în Bucovina s-ar fi ivit între populațiunile române niște emisari cari sfătuiau pe săteni să nu iasă întru întîmpinarea lui, ci să aștepte venirea împăratului celui românesc. În state mari, precum e monarhia austro-ungară, unde există colțuri de țară și plaiuri de munte nepătrunse de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nici anexarea Dobrogei, cu Arab-Tabia cu tot, nici categoriile propuse de redacția "Romînului" pentru împămîntănire, sau răscumpărarea, cea mai "populară" cestiune din România, dictată de la Berlin etc. etc. Dar ce are a face? Dacă poate fi câștig la mijloc se ivește ușor în sânul marelui partid cestiuni mari. Vrun mic război ceva, vro mică concesie de poduri peste Dunăre și de drumuri de fier prin Dobrogea se vor găsi lesne pentru a face fericirea patriei în genere și a patrioților îndeosebi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
daca comparăm acestea cu graba cu care ei au supus sancțiunii domnești actul acela pentru care răsturnaseră guvernul, o facem nu pentru publicul nostru, care le știe toate și le-a apreciat de mult, ci pentru că un caz analog se ivește într-o țară învecinată, în Serbia. Și aci e la mijloc un tratat de comerț pe cari necesități politice i le dictează guvernului sârbesc, și aci opoziția a ajuns să silească ministeriul să se retragă, și aci opoziția, venind la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
baron Hubner a rostit un discurs foarte călduros, în care și-a exprimat dorința de-a se amâna cestiunea orientală și de-a reînființa alianța celor trei împărați. Baronul Hubner a început prin a constata că punctele negre câte se iviseră pe orizonul politic s-au îngroșat în mase de nouri și că, în asemenea momente, omul politic cată să-și spună sincer opiniile, chiar cu pericolul de-a fi suspectat, precum a fost răposatul Thiers. Deși Cartea Roșie aduce foarte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
târâți de adevărată chemare, își cheltuiesc viața ca să facă ceva ce nu se poate face fără voia celui de sus. Închipuiască-și oricine soarta aceastora. Și ne mai mirăm că nu e artă la noi și ne mai plângem că se ivesc așa de greu începuturi de artă. Exemplul lui Wiest este de față. Aceasta este rezultatul muncii inteligente și zdrobitoare a unei viețe întregi; asta este răsplata adevăratului Bene-Merenti în țara românească. E foarte încurajator acest rezultat pentru naturile înzestrate din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acele ce se impun prin directă percepere, prin sensuri, prin conștiința actuală și cari sânt mai presus de nevoia oricărei demonstrări abstracte, și adevărurile argumentate sau abstracte, în privința cărora întru cât ies din sfera actualității palpabile întru atât se poate ivi controversa. Chipul firesc și neapărat al înlănțuirii argumentelor, acesta e obiectul logicii. Cu privire la ceea ce numim argument, adică înlănțuirea unei idei relativ nouă a noastră cu ideile pe cari le au mai dinainte alții, nu se poate cineva opri a cugeta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
asupra stării vitrege în care-au fost lăsați Galații la regularea cestiunilor de comunicație cât și asupra fazelor prin care a trecut cestiunea Dunării. D-sa a expus modul cum, în contra prescrierilor art. 55 din Tractatul de la Berlin, s-au ivit propunerea de-a se înființa o Comisie Mixtă cari sânt consecințele rele ce ar decurge pentru România și celelalte state țărmurene din, admiterea anteproiectului austriac, prin ce anteproiectul e prejudițiabil suveranității țărilor dunărene și cum în fine, prin art. 2
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pierderi substanțiale oarecum. Se știe că avem moneta noastră divizionară în sumă de 26 milioane. Toată moneta aceasta o retrăsese Banca din circulație când și-a deschis subscripțiunea. Această monetă divizionară care, în privința valorii intrinsece, e inferioară rublei, s-a ivit acum din lăzile Băncii, iar publicul primește bucuros o monetă inferioară, a cărei valoare fictivă e mănținută numai prin puținătatea și căutarea ei momentană, în schimb pe o monetă c-o valoare intrinsecă mai mare. Calamitatea rublelor s-a prefăcut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
putem fi decât mulțumitori prințului Grigore M. Sturza dacă a binevoit a ne lumina asupra acestei împrejurări, pîn-acum cu totul necunoscute. Ne aflăm în fericita poziție a celebrului Diaz când, pe luciul nesfârșit al mării, a-nceput a i se ivi de departe capul Bunei-Speranțe. [ 13 decembrie 1880] ["OBICINUIȚI A ȚINEA PE CITITOR... "] Obicinuiți a ținea pe cititor în curent cu cele ce se scriu în ziarele străine despre țară, comunicăm următorul articol din "Le Nord", care cuprinde o foarte fidelă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un sprijin sigur în conștiințele supușilor lor. Dacă lucrurile ar sta astfel, în această nedeterminată generalitate, am, avea de așteptat dezvoltarea lor și n-am fi prea avut la ce le atinge. Dar îndeosebi în privirea principelui Carol s-au ivit, înlăuntrul partidei radical-liberale azi la putere, niște incidente oficiale pe cari cată să le relevăm cu atât mai mult cu cât pun pe gânduri pe partizanii dinastiei. Unele din aceste acte le vom aminti pe scurt, abținîndu-ne încolo de la orice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
i s-a atenuat importanța prin hotărârea tacită de-a prelungi anii Comisiei Europene și de a le da la amândouă o existență paralelă. Dar chiar această existență paralelă se părea o garanție insuficientă pentru libertatea navigațiunii, deci s-a ivit propunerea de-a face din Comisia Mixtă pe de-a pururea un organ executiv al celei Europene. Natura acestei Comisii Mixte a fost așadar teza mult discutată în sesiunea aceasta și delegații puterilor, schimbîndu-și între ei vederile, au făcut concluzii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
DEOSEBIREA... "] 2255 Onorabilii nu pot face deosebirea daca un deficit este real sau aparent. Real e un deficit atunci când nu corespunde c-o resursă acoperită prin drepturi consta[n]te și încasabile ale statului; el [e] însă aparent când se ivește în mod momentan, dar resurse sigure, lesne de încasat pe viitor, stau în dreptul lui, îl acoper pe deplin. Un deficit real silește la o contractare de datorie consolidată, unul aparent obligă la împrumuturi provizorii, de ex. la emitere de bonuri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
motivează să mergem înainte, oamenii care nu ne învață nimic nou, nu ne ajută să evoluăm. Fiecare om își știe interesul și fiecare om merge pe drumul său. Un alt pas este acela de a fructifica toate oportunitățile care se ivesc. În viață apar în anumite momente acele oportunițăți care să ne ducă spre succes. Un fel de „undă verde” prin care putem străbate un oraș aglomerat trecând doar pe culoarea verde a semaforului. Dar pentru a fructifica acele oportunități ne
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2980]
-
este aceea care transformă prin gândurile ei o întreagă lume. Atunci când punem la muncă cele o sută de miliarde de neuroni, acel supercomputer care nu poate fi egalat de nici o realizare tehnică, putem fructifica fiecare ocazie prielnică ce ni se ivește. Nu este păcat să nu folosim ceea ce am primit gratis la naștere - capacitatea de a ne îndeplini fiecare țel? Viteza de citire Pentru început vom număra și vom scrie în partea din dreapta câte cuvinte sunt pe fiecare rând, dacă nu
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2984]
-
și prin zaplazurile năruite... Pereții erau negri de șiroaiele de ploaie ce curgeau prin pod și-un mucegai verde se prinse de var; cercevelele ferestrelor se curmau sub presiunea zidurilor vechi și gratiile erau rupte, numai rădăcinile lor ruginite se iveau în lemnul putred. În colțurile tavanului cu grinzi lungi și mohorâte, paianjenii își exercitau tăcuta și pacinica lor industrie; într-un colț al casei, la pământ dormeau una peste alta vo câteva sute de cărți vechi... Înaintea patului o masă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Desigur un Eminescu poet al "naturii divine omniprezente ca physis" (Svetlana Paleologu-Matta) și Borges "citadinul" din Buenos Aires, din Geneva și Montevideo, două naturi diferite și la peste un secol distanță (M. Eminescu trăiește între anii 1850-1889; J.L. Borges între 1899-1986) ivite în geografii diferite. Termenul de intertextualitate e aici apropiat de acela de "concordanță" pe care Paul Cornea îl vedea între două opere: "o analogie oarecare indiferent de natura și gradul ei" (vezi Conceptul de concordanță în literatura comparată, în vol
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în Bihor, pp. 53-54). Tot în același ton este și nota lui Perpessicius: "Dar despre natura raporturilor dintre profesorul de la Beiuș și societatea studenților români din Viena, ne va informa viitorul." (op. cit. p. 479). Așadar, alte informații se mai pot ivi... Beiușul este pentru clericii sătmăreni una din "colinele" Romei eclesiastice. Aici erau sau fuseră un șir de personalități "din părțile sătmărene": George Marchiș (profesor între 1859-1861); Gavril Lazăr de Purcăreți, coleg cu Sălăgeanu între 1864-1869, preot la Sanislău, care va
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de vertebrate de descoperit, dar este posibil, ca zeci de mii de specii de insecte să fie, încă, necunoscute. De asemenea un număr și mai mare de microorganisme așteaptă să fie descoperite. Nici o specie apărută în biosferă nu s-a ivit întâmplător. Fiecare își are rostul, menirea ei în acest uriaș mecanism biologic care alcătuiește biodiversitatea. Principalul indicator după care se judecă calitatea mediului îl constituie reducerea diversității biologice. Dispariția pe termen scurt a unei specii nu are decât cauze antropice
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
privind remanierea, respectiv pierderile prin rebuturi; * evidență cauzelor care au condus la realizarea produselor cu neconformități sau neconforme; * măsurile de îmbunătățire privind fabricația; * informații asupra loturilor de produse; * date privind calitatea componentelor; * fișele de analiză a reclamațiilor; * rapoartele asupra problemelor ivite în exploatare sau depistate de sectorul service; * soluțiile propuse pentru rezolvarea diferitelor probleme legate de calitate. l o r ț n o c e d i e d o ț e m a e r e g e l a
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
salt, a ajuns-o, a prins-o de păr, avea un păr Tina Turner, ea n-a țipat, a pus-o jos doar c-o mînă și, în secunda în care a reușit să-i intre între picioare, s-au ivit alți trei, tot în cămăși albe, au rămas în picioare, cu mîinile în șolduri, ba nu, unul stătea cu mîinile încrucișate, și au urmărit scena... Am rămas lipit de gardul casei Gane, mi-am apăsat plexul... Greață? Mi-am apăsat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lîngă care tot treceam, nerecunoscînd-o, era chiar casa lui Pallady. Avea un aer lugubru. De sediu de colhoz. Urmașii slujnicei de la masa boierilor spurcaseră totul, modificaseră totul, de la acoperiș la poartă. Cum făcuseră cu țara întreagă. Cineva trebuie s-a ivit momentul să se gîndească acum și la venerabila casă din Bucium. Să-i redea chipul și duhul de altădată. Și s-o dăruiască urmașilor de drept ai marelui Pallady, pictorii de-acum. 28 ianuarie Trei au fost modalitățile prin care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pregătește să-mi întindă mîna de despărțire. N-aș vrea să plece: cînd îl mai pot întîlni? Și, brusc, îmi sună-n ureche istorioarele omului din Vancouver. Mă și trezesc spunîndu-i lui Andrei Pleșu isprăvi cu individul care s-a ivit aseară, în ușa camerei de la Peleș, cu automatul în bandulieră, apoi cu midineta-cameristă, care în timp ce-mi gîngurea fierbinte la ureche, îmi pipăia buzunarele, cu șoferul de la Cota 1400, ofensîndu-l, diversionist, nu? pe domnul Iliescu, mă rog, cu chelnerul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vine Dali! șontîcăia Ceaușeasca, imitînd-o pe Olaiva lui Papai Marinaru), vine Dali! vine Dali! dănțuia Bobu prin bucătăria din Primăverii. Buluc, toți, la Otopeni. Canci! Nici miros de Dali. Exact la ora cînd catalanul trebuia să desanteze la Otopeni, se ivi, cu-n simplu, simplu? da, cu-n simplu deltaplan auriu, unde credeți? peste pădurea de la Breazu. Eram deja în curtea Observatorului Astronomic (mă sunase, seara, de la Port Lligat: nu vreau hotel, nu vreau întîlnire la Uniune, nu vreau... nu vreau
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]