5,195 matches
-
să părăsească și convingeri dragi inimii sale. Și nu i-a fost deloc ușor. Imaginea idilică asupra naturii, motivele religioase și morale pe care le evoca această imagine au constituit unul din pragurile cele mai înalte de care s-a izbit Darwin pentru a intra în lumea de idei a Originii speciilor. Promovarea celui mai competitiv, prin suferință și moarte, nu putea fi conciliată cu imaginea unui Dumnezeu atotputernic și milostiv. Darwin sublinia că prosperitatea unei specii, într-un anumit teritoriu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
întrebe ce sens ar fi putut avea crearea unor ființe atât de primitive și a altora atât de evoluate, aparținând uneia și aceleiași specii. I-ar putea fi atribuită lui Dumnezeu intenția ca omul să rămână barbar? Darwin a fost izbit de asemenea de asemănările pe care le-a constatat în ceea ce privește manifestarea emoțiilor la oameni și la urangutanii a căror comportare a studiat-o cu atenție în grădina zoologică din Londra. De-a lungul anilor, multe fapte ce atrag în mod
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
părut a fi „speculative“, în contrast cu generalizările care se sprijină în mod ferm pe fapte. Își aducea amite că a fost surprins atunci când un coleg, cu publicații merituoase în zoologie, i-a vorbit cu admirație despre Lamarck. Pe Darwin l-a izbit alura speculativă a unora dintre ideile centrale ale lui Lamarck, cum este aceea că există o tendință internă a organismelor de a evolua spre forme mai complicate. Cu alte cuvinte, ideea că în lumea vie ar acționa o lege a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
1838, atunci când a citit cartea lui Thomas Malthus An Essay on the Principle of Population: „Și fiind bine pregătit să înțeleg lupta pentru existență, pe care o întâlnești pretutindeni observând îndelung și neîntrerupt obiceiurile animalelor și ale plantelor, m-a izbit de la început ideea că, în aceste condiții, variațiile favorabile vor tinde să fie păstrate, iar cele nefavorabile să fie distruse. Rezultatul acestui fapt ar fi formarea de noi specii. După aceea, am obținut, în sfârșit, o teorie pe baza căreia
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care organismele de orice fel se adaptează perfect la felul lor de viață - de pildă, o ciocănitoare sau un brotăcel care a ajuns să se cațere pe copaci sau o sămânță care se împrăștie cu ajutorul cârligelor și penelor. M-au izbit întotdeauna acest fel de adaptări și până când au putut fi explicate mi s-a părut aproape inutil să mă silesc a dovedi cu probe indirecte că speciile s-au modificat.“ Darwin a crezut, așadar, că acei cercetători care acceptau creaționismul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lumii drept o activitate a inteligenței supreme care se orientează după arhetipuri, după tipuri ideale, este o reprezentare extrem de familiară. Există bune motive pentru a presupune că esențialismul a constituit una din barierele cele mai înalte de care s-au izbit încercările naturaliștilor din epoca lui Darwin de a depăși creaționismul și de a adopta punctul de vedere că formele vii au luat naștere unele din altele, prin modificări succesive. În opoziție cu esențialismul, abordarea populațională este centrată pe individualitate. Aceasta
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
specie la alta, ea este considerabilă în cazul tuturor speciilor. Capitolul al treilea al cărții lui Darwin, consacrat luptei pentru existență, conține referiri la un număr mare de observații relevante în această privință. Cititorul prevenit al Originii speciilor va fi izbit de atenția pe care o acordă autorul adunării unor date de acest gen. Cel ce reflectează asupra faptului că în fiecare specie și varietate se nasc mult mai mulți indivizi decât pot să supraviețuiască își va pune în mod firesc
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
diferite unele de altele, încât fiecare tip poate fi socotit o încrengătură separată. Gould subliniază că de atunci evoluția vieții pe pământ nu a produs tipuri fundamental noi de organizare. Armonizarea acestor descoperiri cu darwinismul ortodox al epocii s-a izbit de mari dificultăți. O apreciere asemănătoare poate fi făcută cu privire la acele schimbări ale ambianței care au produs dispariția dinozaurilor și a aproximativ jumătate din animalele marine nevertebrate, precum și dezvoltarea explozivă a mamiferelor care i-a urmat. Ele nu au fost
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Ayala, nota 28.) Nu toate caracteristicile organismelor sunt însă de acest fel. „Selecția naturală nu explică de ce multe tranziții evoluționiste de la o nucleotidă la alta sunt neutre și, prin urmare, neadaptative. Selecția naturală nu explică de ce un meteor s a izbit de Pământ acum 65 de milioane de ani, provocând extincția a jumătate din speciile lumii.“ Asemenea observații arată cât se poate de clar ceea ce deosebește poziția lui Gould sau Eldrege de cea a unor cercetători ai evoluției ca Maynard Smith
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
deosebește poziția lui Gould sau Eldrege de cea a unor cercetători ai evoluției ca Maynard Smith sau Dawkins, care cred că singura menire a unei teorii a evoluției vieții este să explice „complexitatea adaptativă“, adică toate acele fapte care îl izbesc de la început pe cercetătorul naturii vii, faptele pe care un autor ca Paley le-a invocat drept dovezi zdrobitoare ale existenței Creatorului. Dacă scopul urmărit este explicarea apariției și dezvoltării biodiversității în genere, atunci nu va trebui să pierdem din
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lumii este modelată de mari tradiții religioase pot percepe darwinismul drept un atac îndreptat împotriva convingerilor lor fundamentale. Cercetătorii și filozofii care văd în lumea vie în primul rând armonia și expresia unei tendințe lăuntrice spre perfecțiune crescândă vor fi izbiți și contrariați de explicația darwiniană a adaptării ca rezultat al luptei pentru existență. Naturaliștii care prezintă evoluția lumii vii drept o suită de tranziții ce reprezintă macromutații vor pune în discuție în primul rând gradualismul darwinian. În sfârșit, cei care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lui Daniel Dennett. Dar ce e rău cu o bogăție dezordonată atât timp cât noi putem construi o textură tot atât de bogată de explicații satisfăcătoare?“ Identificăm în această confruntare deosebiri între înclinații care țin, am putea spune, de temperamentul cercetătorilor. Teoria selecției naturale izbește și atrage prin excepționala ei capacitate de cuprindere explicativă. Susținătorii programului adaptaționist tind să accentueze această virtute a teoriei. Dimpotrivă, rezervele lui Gould și Lewontin sunt întreținute, între altele, de reflecția că nu este de așteptat ca bogăția și complexitatea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
trăiri și sentimente religioase, sensuri mai puțin convenționale în care oamenii zilelor noastre pot să fie religioși. Voi încerca să justific această apreciere. În multe din scrierile care l-au făcut cunoscut, Dawkins își propune să arate că ceea ce îl izbește în primul rând pe observatorul lumii vii - adaptarea adesea admirabilă a funcțiilor, structurilor și comportării organismelor la cerințe ale supraviețuirii și înmulțirii lor - a fost explicat pentru prima dată de Darwin fără invocarea premeditării, a intenției și a scopului. Chiar
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
toată amploarea și varietatea lor factorii care limitează posibilitatea anticipării comportării organismelor complexe și, cu atât mai mult, a evoluției lumii vii. Într-o încercare de sistematizare, Mayr a menționat câțiva din factorii care generează acea „indeterminare“ de care se izbește cercetătorul în domenii ca biologia evoluției, etologia sau ecologia: relația aleatorie dintre evenimente ca mutațiile și combinațiile acestora și efectele lor asupra evoluției organismelor, unicitatea ființelor vii, complexitatea lor excepțională, emergența de noi calități la niveluri mai înalte de integrare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pătrundeam în însăși inima destinului european și în inima acestei inimi: orașul Berlin. Germania era distrusă, decapitată, sfărîmată, devastată, buimăcită, terorizată. Și totuși de aici se ivise puterea fabuloasă care se desfășurase pînă în Caucaz, Egipt și Cercul Polar. Mă izbeam neîncetat de acea idee care mă obseda: cum putuse Germania să dea naștere și la ceea ce iubesc mai mult pe lume, și la ceea ce îmi produce cea mai mare oroare? Profitasem, la începutul lui iulie 1945, de prima ocazie de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
acestea un bun prilej pentru a concepe și practica solidaritatea unei Europe devenite în mod concret comună, fără granițe interne, deschisă spre lumea din afară. Or națiunile europene s-au strîns toate spre ele însele, politicienii și specialiștii s-au izbit unii de alții ca niște cărăbuși, incapabili să găsească măsuri comune, sau măcar un instrument de măsură comun. Încă o dată, ceea ce trebuia să pro-voace criza de conștiință a favorizat inconștiența. Pînă cînd? Atîtea interese diverse sfîșie o voință de a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
atât mai ușoare și periculoase, cu cât societatea este mai departe de standardele democrației, iar crizele economico-sociale tot mai puțin gestionabile. Pe de altă parte, drumul invers, drumul spre zona moderat-reformistă se dovedește unul lung și anevoios: reformele instituționale se izbesc de dificultăți psihologice și tare caracteriale acumulate în timp, pe fondul unor carențe instructiv-educaționale contabilizate de-a lungul generațiilor (Stoica și Aligică 2009). Putem aprecia, așadar, prin paradigma părților și a întregului și prin grila ideologicului "bine temperat", dinamica partidelor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pus bazele unui rudimentar atelier de tăbăcărie în orașul Bacău (1876). Așa cum rezultă dintr-un memoriu semnat de fiul său, Manny Filderman (1941), decizia de înființare a acestui atelier a avut la bază următoarea motivație: „În primul rând l-a izbit faptul că se făcea export de piei de vite în Ungaria, pentru ca de acolo să se înapoieze sub formă de iuft țărănesc, foarte costisitor, deși de proastă calitate; În al doilea rând, situația minunată din punct de vedere geografic a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a guvernului „democratic” condus de către marioneta Petru Groza, care-și mai punea cu fudulie vădită și prefixul „doctor” pe semnătură, ca să vadă poporul cu ce conducător vrednic și cu multă carte îl procopsise mârșavul emisar stalinist Andrei Vâșinski, cu ajutorul pumnului izbit în masă și a înjurăturilor cazone. f. Cheltuieli imense pentru confortul foștilor inamici de la Răsărit O altă comunicare semnată de către delegatul CRPAA Nicolaescu, avea numărul 246 și conținea următoarele informații prețioase, desigur, pentru mahărul roșu Vinogradov, generalul rus investit cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
supus tuturor ieșenilor, nu mai puteam să simt libertatea. M-am apucat deci să scriu din nevoia aceasta de a fi liber. Să pot face ce vreau cu un personaj sau altul, să-l ridic în slăvi, sau să-l izbesc în cel mai mizerabil noroi. Păi nu puteați face lucruri precum acestea în realitate? Cam cum se procedează azi... Nu, pentru că omul nu este o bucată de plastilină pe care să o modelezi cum vrei. Omul are personalitatea lui, și
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
atributului circumstanțial, ceea ce înseamnă că determină simultan un regent de tip nominal (substantiv sau substitut al acestuia) și unul de tip verbal (verb, adjectiv sau interjecție), exprimând caracteristici ale elementelor determinate. Exemple: Spre a fi singur d a nu fi izbit în spate de români, el trimise un trup de oaste de cuprinde cetatea Brăilei. (N. Bălcescu, op. cit., p. 95) Am văzut niște oameni rămași cum erau cu douăzeci de ani în urmă. Dar deodat-un punct se mișcă... cel dintâi și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
chiar divinitatea care i l-a răpit pe cel pentru care viața ei avea un sens. Drama trăită de mama care și-a pierdut fiul este surprinsă în versuri cutremurătoare: „Și mă-sa biata! Cum gemea Și blăstema și se izbea Să sară-n groapă: —«L au închis Pe veci! Mi-a fost și mie scris Să mă deștept plângând din vis, Din lumea mea!»” însă un sfetnic înțelept, plin de credință, ca un pustnic, vine și o îmbărbătează, subliniindu-i
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
legată de relația din cuplul Ghiță-Ana la care subscriem: "Dragostea Anei ar fi fost singura scăpare a lui Ghiță. Acum simte că a pierdut-o. Cine e vinovatul? Amândoi și niciunul. Fatalitatea (n.s.: "fatalitatea nu e o forță oarbă care izbește pe om, ci este conținută în însăși ființa omenească") pasiunilor omenești îi face să treacă orbi pe lângă adevăratele lor porniri"91. E vorba de fapt amândoi, așa cum se deduce din ultima frază, lămuritoare a citatului de mai sus. Ana nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de ucenicie, pare să vină la momentul oportun. Nebunia de tinerețe cu fata Marei ar fi fost un fapt trecut la întoarcerea lui acasă. De ce sârboica Milena putea lua cu ușurință pe românul Munteanu ca bărbat, iar românca Persida se izbește de opoziția ambelor familii când e vorba de alăturarea ei neamțului Națl? Erau în târgul bănățean altele relațiile dintre români și sârbi decât cele între români și germani? La supărare, Mara aruncă vorbe grele: Națl care sucește mințile fetei ei
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lasă în urmă. "Nihilist" este așadar apelativul care i se potrivește. În al cincilea și ultimul capitol din Memorii literare și de viață Turgheniev își explică alegerea: Ca punct de plecare pentru personajul principal, Bazarov, am luat personalitatea, care mă izbise, a unui tânăr medic de provincie (ce a murit cu puțin timp înainte de 1860). Acest bărbat deosebit îngemăna, în ochii mei, acea alăturare de principii care a primit mai apoi numele de nihilism 12. Cât despre efectele pe care a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]