KorAP: Find »[drukola/base=jack & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...145 146 147 ...268 >

6,700 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568

zgomotos pe Lisa, deoarece o obliga să cumpere și să transporte pește crud prin tot orașul și despre cum numai gândul la așa ceva o făcea să îi vină să vomite. Poate să meargă altcineva să ia mâncare, dacă preferi, spuse Jack blând. Nu, e în regulă, spuse Trix supărată, dar promptă. Apoi, spre surprinderea tuturor, Jack spuse: —Hei, ia-mi și mie una. Cu gura deschisă, Lisa îl privea cum scormonește prin buzunarele pantalonilor după bani, cu umărul lipit de bărbie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
orașul și despre cum numai gândul la așa ceva o făcea să îi vină să vomite. Poate să meargă altcineva să ia mâncare, dacă preferi, spuse Jack blând. Nu, e în regulă, spuse Trix supărată, dar promptă. Apoi, spre surprinderea tuturor, Jack spuse: —Hei, ia-mi și mie una. Cu gura deschisă, Lisa îl privea cum scormonește prin buzunarele pantalonilor după bani, cu umărul lipit de bărbie. Dintr-un motiv sau altul, Lisa credea că Jack era genul de bărbat care preferă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
dar promptă. Apoi, spre surprinderea tuturor, Jack spuse: —Hei, ia-mi și mie una. Cu gura deschisă, Lisa îl privea cum scormonește prin buzunarele pantalonilor după bani, cu umărul lipit de bărbie. Dintr-un motiv sau altul, Lisa credea că Jack era genul de bărbat care preferă carnea cu cartofi sau legume, genul de persoană care ar spune: „Dacă nu pot să pronunț numele, nu mănânc“. Dar, dacă locuia în State... Mâna lui Jack ieși din buzunar, ținând un bilet de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
un motiv sau altul, Lisa credea că Jack era genul de bărbat care preferă carnea cu cartofi sau legume, genul de persoană care ar spune: „Dacă nu pot să pronunț numele, nu mănânc“. Dar, dacă locuia în State... Mâna lui Jack ieși din buzunar, ținând un bilet de parcare, iar el se uită trist la acesta. — Nu merge asta. A reînceput căutarea și, de data asta, a scos o bancnotă de cinci pe care i-a întins-o lui Trix. S-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
a scos o bancnotă de cinci pe care i-a întins-o lui Trix. S-ar putea să nu primească asta, se plânse Trix. Ce ai făcut cu ea? Pare că a trecut prin tranșee. — Probabil că e spălată, spuse Jack. Am uitat-o în buzunarul cămășii. Trix era dezgustată. Cum să uite cineva că are bani în buzunar? Ea știa exact, în orice moment, câți bani are, până la cele mai mici monede. Erau mult prea prețioase pentru a le lăsa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
în buzunarul cămășii. Trix era dezgustată. Cum să uite cineva că are bani în buzunar? Ea știa exact, în orice moment, câți bani are, până la cele mai mici monede. Erau mult prea prețioase pentru a le lăsa în buzunarul cămășii. Jack s-a întors în biroul său, după care a sosit și Kelvin, arătându-se pentru prima dată pe ziua respectivă. —Ghiciți, spuse el. —Ce? — S-a terminat totul între Jack și Mai. Nu zău, Sherlock, spuse Trix, acidă. —Nu, vorbesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
mult prea prețioase pentru a le lăsa în buzunarul cămășii. Jack s-a întors în biroul său, după care a sosit și Kelvin, arătându-se pentru prima dată pe ziua respectivă. —Ghiciți, spuse el. —Ce? — S-a terminat totul între Jack și Mai. Nu zău, Sherlock, spuse Trix, acidă. —Nu, vorbesc serios. Chiar s-a terminat. Nu în sensul de Cui-îi-e-frică-de-Virginia-Woolf. Ca la carte, gata cu certurile, în sensul că nu-s-au-mai-văzut-de-mai-bine-de-o-săptămână. —De unde știi? —Păi, eu... m-am întâlnit cu Mai în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
încerc. Dar oricum, s-a terminat. —De ce? întrebă Ashling. Kelvin dădu din umeri. Așa s-au derulat evenimentele. Lisa era uimită de transformarea pe care i-o provoca această veste. Parcă lucrurile nu mai păreau atât de triste, dintr-odată Jack era disponibil și ea știa că are șanse. Lui îi plăcuse de la început cum arată ea, dar ceva se întâmplase în ziua când ea plânsese în biroul lui. Vulnerabilitatea ei și tandrețea lui îi apropiaseră. Și mai realizase ceva. Îl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
negri, și o privire a scânteiat între ei. Peste cincizeci de minute, Trix a intrat din nou în birou, cu punga de sushi la cea mai mare distanță posibilă de corpul ei. Astăzi ce ți s-a mai întâmplat? întrebă Jack. Ai fost luată ostatică de niște jefuitori de bănci? Ai fost răpită de extratereștri? Nu, se plânse Trix. A trebuit să mă opresc la O’Neill ca să vomit. Poftim. Aproape că i-a aruncat punga Lisei, apoi s-a îndepărtat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
extratereștri? Nu, se plânse Trix. A trebuit să mă opresc la O’Neill ca să vomit. Poftim. Aproape că i-a aruncat punga Lisei, apoi s-a îndepărtat cât a putut de ea. —Bleacs, spuse ea, tremurând elaborat. Lisa spera ca Jack să sugereze să mănânce sushi în biroul lui, în spatele ușilor închise. Avea fantezii ambițioase, în care se hrăneau unul pe celălalt, împărțind mai mult decât câteva bucăți de pește crud. În schimb, el și-a tras un scaun lângă biroul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
vomiți. Nu își dădea seama exact ce simțea în momentul ăla, pentru că orice emoție fugea, atunci când încerca să o identifice. Dar era de bine: se simțea în siguranță, specială, undeva unde își găsea locul. Priviți de restul biroului, Lisa și Jack și-au mâncat porțiile de sushi, ca doi adulți. Ashling, pe de altă parte, era indignată, dar nu se putea abține să nu se uite. Trăgea încontinuu cu coada ochiului în direcția lor, apoi închidea ochii de fiecare dată când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
acompaniat de un ritual întreg și elaborat. O pastă verde era dizolvată în ceea ce părea a fi sos de soia și în acel amestec se înmuia partea de jos a bucății de sushi. Ashling privea fascinată cum, cu bețele lui, Jack ridica delicat o bucată roz trasparentă și o adăuga, ca un expert, pachetului de sushi și orez. Cuvintele i-au ieșit din gură înainte să se poată opri: —Aia ce e? —Ghimbir murat. —De ce? Pentru că e bun. Ashling a mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
opri: —Aia ce e? —Ghimbir murat. —De ce? Pentru că e bun. Ashling a mai privit câteva secunde intrigată, înainte de a spune: — Cum e chestia aia? Cu totul. —Delicios. Ai picanteria ghimbirului, căldura de la wasabi - chestia aia verde - și dulceața peștelui, explică Jack. E un gust ca nici un altul, dar creează dependență. Curiozitatea o neliniștea pe Ashling. O parte din ea tânjea să guste, dar, sincer, pește crud... Adică, pește crud! Încearcă asta, întinse Jack bețișoarele către ea, cu bucata pregătită între ele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
wasabi - chestia aia verde - și dulceața peștelui, explică Jack. E un gust ca nici un altul, dar creează dependență. Curiozitatea o neliniștea pe Ashling. O parte din ea tânjea să guste, dar, sincer, pește crud... Adică, pește crud! Încearcă asta, întinse Jack bețișoarele către ea, cu bucata pregătită între ele. Corpul lui Ashling s-a retras imediat și fața i s-a umplut de culoare. —ăăă, nu, mulțumesc. —De ce nu? Ochii lui negri râdeau de ea. Din nou. Pentru că este crud. Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
pregătită între ele. Corpul lui Ashling s-a retras imediat și fața i s-a umplut de culoare. —ăăă, nu, mulțumesc. —De ce nu? Ochii lui negri râdeau de ea. Din nou. Pentru că este crud. Dar nu mănânci somon afumat? întrebă Jack, incapabil să își ascundă amuzamentul. —Eu nu, întrerupse Trix nervoasă, din partea cealaltă a biroului, unde era în siguranță. Mai bine îmi înfig ace în ochi. Mai încerc o ultimă dată. Ești sigură că nu vrei să încerci? O rugă Jack

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
Jack, incapabil să își ascundă amuzamentul. —Eu nu, întrerupse Trix nervoasă, din partea cealaltă a biroului, unde era în siguranță. Mai bine îmi înfig ace în ochi. Mai încerc o ultimă dată. Ești sigură că nu vrei să încerci? O rugă Jack încet pe Ashling, în timp ce ochii lui refuzau să îi părăsească pe ai ei. Rigidă, Ashling dădu din cap și se întoarse la sendvișul ei cu șuncă și brânză, simțindu-se ușurată, dar cu o curiozitate nesatisfăcută. Lisa fusese mulțumită că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
Rigidă, Ashling dădu din cap și se întoarse la sendvișul ei cu șuncă și brânză, simțindu-se ușurată, dar cu o curiozitate nesatisfăcută. Lisa fusese mulțumită că Ashling se retrăsese. Se bucura enorm de intimitatea pe care o împărțea cu Jack, ca să nu mai punem la socoteală că era impresionată de felul în care folosea bețișoarele. Cu stil și cu siguranță, ca și cum ar fi fost născut să facă asta. Îl puteai duce la Nobu și nu te făcea de râs, cerând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
ea era destul de bună la mânuit bețe. Și era normal să fie. Își petrecuse multe seri acasă, antrenându-se, în timp ce Oliver râdea de ea. — Pe cine încerci să impresionezi, iubita? Gândul la Oliver o umplea de durere, dar va trece. Jack o va ajuta. Îți dau sushi de țipar de la mine pentru maki californian de la tine, se oferi Lisa. —E prea scârbos țiparul pentru tine? întrebă Jack. Lisa începu să protesteze, apoi recunoscu zâmbind: — Da. După cum prevăzuse, Jack era bucuros să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
încerci să impresionezi, iubita? Gândul la Oliver o umplea de durere, dar va trece. Jack o va ajuta. Îți dau sushi de țipar de la mine pentru maki californian de la tine, se oferi Lisa. —E prea scârbos țiparul pentru tine? întrebă Jack. Lisa începu să protesteze, apoi recunoscu zâmbind: — Da. După cum prevăzuse, Jack era bucuros să mănânce bucata ei de țipar. Țiparul crud era prea mult, chiar și pentru o persoană sofisticată cum era ea. Dar bărbații pot mânca orice, cu cât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
dar va trece. Jack o va ajuta. Îți dau sushi de țipar de la mine pentru maki californian de la tine, se oferi Lisa. —E prea scârbos țiparul pentru tine? întrebă Jack. Lisa începu să protesteze, apoi recunoscu zâmbind: — Da. După cum prevăzuse, Jack era bucuros să mănânce bucata ei de țipar. Țiparul crud era prea mult, chiar și pentru o persoană sofisticată cum era ea. Dar bărbații pot mânca orice, cu cât mai revoltător, cu atât mai bine. Iepure, emu, aligator, cangur... —Trebuie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
țipar. Țiparul crud era prea mult, chiar și pentru o persoană sofisticată cum era ea. Dar bărbații pot mânca orice, cu cât mai revoltător, cu atât mai bine. Iepure, emu, aligator, cangur... —Trebuie să repetăm faza, sugeră Lisa. — Da, spuse Jack, sprijinindu-se pe spătar și uitându-se gânditor la ea. Trebuie. 45tc "45" —Nu o să îți vină să crezi! Era joi seara și Marcus tocmai ajunsese la Ashling, cu o casetă sub braț. Ochii îi străluceau de nerăbdare. — Deschid pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
Keating, strigă Lisa către un birou neinteresat, este într-o afurisită de ședință. Pentru a milioana oară. Mai sunt aproape trei săptămâni până la ziua Z și tot nu avem scrisoarea de la celebritate. Disperată, zăcea peste telefon, când a observat că Jack o privește. El a ridicat sprâncenele, cu o privire care întreba „ești-bine?“. Făcea asta des. De când plânsese la el în birou, Jack îi purta o grijă tăcută, puternică. Era un fel de intimitate de genul micul-nostru-secret de care nu mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
până la ziua Z și tot nu avem scrisoarea de la celebritate. Disperată, zăcea peste telefon, când a observat că Jack o privește. El a ridicat sprâncenele, cu o privire care întreba „ești-bine?“. Făcea asta des. De când plânsese la el în birou, Jack îi purta o grijă tăcută, puternică. Era un fel de intimitate de genul micul-nostru-secret de care nu mai avea parte nimeni altcineva. Dar cum mai exact o puteau ajuta niște sprâncene ridicate? se gândea ea, nervoasă. I-ar fi plăcut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
la Londra, să se urce lângă el în pat și să nu mai plece niciodată de acolo. Încă nu o sunase, evident nu avea de gând să o facă, dar viața trebuie să meargă înainte... Presiunea începe să te apese? Jack venise și se așezase pe biroul ei. Ea era jignită de o asemenea afirmație. Nu, e doar, știi tu, oftă ea, celebrități tâmpite. —Tu nu renunți niciodată, spuse el cu o admirație care ar fi putut fi fotografiată. Ai nevoie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
că mă scoți în oraș? întrebă ea. — A, nu, îmi pare rău, nu îmi permite timpul. Dar ce zici dacă facem comandă, ca data trecută? —Alege pe altcineva să îți rezolve afacerile murdare, sări Trix în sus. — Merg eu, spuse Jack, surprinzând pe toată lumea. Mai vrea cineva? Ashling? — Nu, mulțumesc, spuse Ashling încet, crezând că el râde de ea. —Sigur? — Foarte. — Nici măcar dacă îți iau felurile cele mai puțin înspăimântătoare și te învăț toți pașii? Nu. —Bine, am plecat, anunță Jack

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]