4,839 matches
-
Indonezia), malaeza (Australia), motu (Papua Nouă Guinee), onin (Indonezia), romanica (Tunisia), swahili (Zambia) și zulu (Africa de Sud). Ndyuka-tiriyó pidgin (Surinam) e un amestec între o creola cu baza engleză și limbi caraibeene. Ethnologue inventariază și 93 de limbi creole, cu baza lexicala: - engleză (33): Surinam, Insulele Turks și Caicos, Mexic, Bahamas, SUA, Antigua și Barbuda, Barbados, Grenadă, Guyana, Trinidad-Tobago, Saint Vincent și Grenadines, Insulele Virgine americane, Guineea Ecuatoriala, Ghana, Siera Leone, Camerun, Nigeria, Belize, Columbia, Jamaica, Nicaragua. În Pacific sînt identificate opt creole cu baza engleză: bislama (Vanuatu), hawai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu cea mai bogată bibliografie.337 Este limba oficială în trei insule din Marea Caraibelor: Aruba (papiamento), Bonaire (papiamen) și Curaçao (papiamentu), toate trei regiuni autonome ale Regatului Țărilor de Jos. Această limbă creola are o structură foarte complexă: baza lexicala este spaniolo-portugheză, dar și cu elemente din arawak (familie de limbi amerindiene) și diverse limbi negro-africane; - bislama (bichelamar, bichlamar) este o creola cu baza engleză, devenită limba oficială alături de franceză și engleză în 1980, o dată cu dobîndirea independenței de către Vanuatu (Noile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbi amerindiene) și diverse limbi negro-africane; - bislama (bichelamar, bichlamar) este o creola cu baza engleză, devenită limba oficială alături de franceză și engleză în 1980, o dată cu dobîndirea independenței de către Vanuatu (Noile Hebride); - tok pîșin (tok = "vorbire" + pîșin = "pidgin") - creola cu baza lexicala engleză, limba oficială în Papua Nouă Guinee, alături de engleză și hiri motu (police motu), ultima ea însăși un pidgin cu baza lexicala motu (limba austroneziana); - creola haitiana (kreyol ayisyen), limba creola cu baza franceză, limba oficială în Haiti alături de franceză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în 1980, o dată cu dobîndirea independenței de către Vanuatu (Noile Hebride); - tok pîșin (tok = "vorbire" + pîșin = "pidgin") - creola cu baza lexicala engleză, limba oficială în Papua Nouă Guinee, alături de engleză și hiri motu (police motu), ultima ea însăși un pidgin cu baza lexicala motu (limba austroneziana); - creola haitiana (kreyol ayisyen), limba creola cu baza franceză, limba oficială în Haiti alături de franceză, are aproximativ 12 milioane de vorbitori; este o creola complexă pentru că alături de bază franceză are elemente din portugheză, spaniolă, taíno (limba moartă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dintre creolele cu baza spaniolă, alături de papiamento (cu un statut controversat, după cum am văzut) trebuie amintite și chabacano (limba oficială regională în Filipine și Malaezia) și mai ales palenquero (oficială regională în Columbia), o creola extrem de interesantă și complexă: baza lexicala spaniolă, substrat din portugheză veche, puternică influență bantu. Un proces de "decreolizare" este suferit de limbă creola aflată în situație de diglosie 338 cu limba lexificatoare. Bibliografie specială: Avram, Andrei A., Arabic pidgins and creoles from a comparative perspective, în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
bașkira O Rep. Bașkira (Rusia) / N Kazahstan, Uzbekistan familia altaica, ramura turcica, grupul kipchak de nord; armonie vocalica; aglutinanta; SOV; adj. - subst. arabă, latină (în trecut), chirilica cu noua litere suplimentare 39. batak N Indonezia (Sumatra de nord); puternică influență lexicala sanscrita; limbaj special al riturilor funerare; dialecte (limbi) doar parțial reciproc inteligibile: batak de nord (pak-pak dairi, karo, alas), de sud (simalungun), tobaic de sud (angkola, batak toba, batak mandailing) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul sumatran; VSO "scriere" cu combinații
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dreapta; nu folosește majuscule; nu separă cuvintele prin blancuri 48. bodo O India (Assam) / N Nepal, Bangladesh familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul bodo-naga-kachin; tonala deodhai (în trecut), asameză, latină, devanagari 49. bislama (bișlamar) O Vanuatu (Noile Hebride); pidgin cu baza lexicala engleză; limba de circulație într-un arhipelag în care se vorbesc peste 100 de limbi distincte; numele limbii provine de la denumirea unui animal marin comestibil oferit de scufundătorii indigeni marinărilor străini și altor populații; în ultimul timp s-a produs
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
s-a produs procesul de creolizare al pidginului cu baza engleză: bislama a devenit, în cele două zone urbane ale țării, prima limba pentru numeroși locuitori, care au încetat să-și vorbească limba de origine varietate de creola cu baza lexicala engleză latină 50. bosniacă (sîrbo-croată) O Bosnia și Herțegovina / N Muntenegru, Șerbia, Albania, Kosovo; bosniacă nu este o limbă separată, ci are la bază dialectul štokavian al limbii sîrbo-croate familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; SVO + ordine liberă latină, chirilica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
grupul bantu, subgrupul luban latină modificată 75. ciukotă O Ciukotka (district autonom în Federația Rusă); Peninsula Ciukotsk din Rusia; ciukoții se autodenumesc luoravetlan ("om adevărat") iar limba pe care o vorbesc liiyiliil ("limba adevărată"); deosebiri interesante, la nivel fonetic și lexical, între vorbirea femeilor și vorbirea bărbaților familia ciukoto-kamceatkiană, limba paleo-siberiană; armonie vocalica; structuri incorporante, dar și aglutinante și analitice; ergativă; SOV; adjectiv-substantiv fără scriere, ulterior alfabet latin și chirilic 76. ciuvașa O Rusia (R. Ciuvașa); strămoșii ciuvașilor au fost bulgarii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1921 că limba oficială a Palestinei, alături de engleză și arabă, iar din 1948 este limba oficială a statului Israel, reînființat); ebraica de astăzi nu diferă structural de ebraica biblică, desi s-au produs transformări mai ales la nivel fonologic și lexical, dar și sintactic familia afro-asiatică, ramura semito-hamitică, grupul semitic central; preponderent SVO, dar și VSO feniciana (pînă în sec. I i.C.); arameica; ebraică, de la dreapta la stînga 98. egipteană LM Egipt; egipteană veche a fost vorbită între mîl. III
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
perioada Renașterii - sec. XV-XVI pînă astăzi. Epopeea Beowulf - sec. VII. Începînd din sec. XIV dialectul curții londoneze devine limba literară, în special prin opera lui Chaucer și traducerea Bibliei de către J. Wychip și N. Hereford. Astăzi, diferențe îndeosebi fonetice și lexicale între engleză britanică și engleză americană. Basic English (850 de cuvinte) - formă simplificată de engleză. Engleză este baza a numeroase variante de pidgin-English și creola engleză. *** După stăpînirea română (100 i.C.-400 d.C.), Britania este cucerita de triburile germanice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aglutinanta etrusca, de influență grecească 106. ewe N Ghana, Togo, Benin familia nigero-congoleză, grupul kwa; SVO transcriere latină 107. faroeză, feroeză (faeroysk) O Insulele Feroe (care intră, alături de Danemarca și Groenlanda, în componență Regatului Danemarcei), Danemarca, Islanda; la nivelele fonetic și lexical este apropiată de landsmål și de dialectele norvegiene de vest, iar la nivel morfologic de islandeza și de vechea nordică; unii lingviști o considera dialect al limbii islandeze familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav occidental; SVO + VSO latină 108. feniciana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Pakistan, un continuum lingvistic care nu include însă și punjabi vorbită în India; familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central semi-silabarică gurmukhi și devanagari (India) și shahmukhi / persano-arabă (Pakistan) 288. papiamento O Aruba, Curaçao, Bonaire, Caraibe / Antilele Olandeze creola cu baza lexicala controversată (spaniolă sau portugheză; lexic: 60% din portugheză, 25% din spaniolă, restul din olandeză, franceza, engleză, limbi africane, limba indigenilor arawaks); tonala limba orală 289. papua N Papua Nouă Guinee, Indonezia, Insulele Solomon; familie care cuprinde peste 700 de limbi vorbite
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Asia Dhaka bengali Barbados America Centrală Bridgetown engleză; bajan (creola engleză) Bașkiria (R. Bașkortostan) (FR) Europa Ufa bașkira, rusă Belarus (Bielorusia) Europa Minsk bielorusa/belarusa, rusă Belgia Europa Bruxelles franceză, neerlandeza, germană Belize (Hondurasul Britanic) America Centrală Belmopan engleză; kriol (cu baza lexical engleză), spaniolă, maya Benin (Dahomey) Africa Porto-Novo franceză; fongbe, yoruba, baatonum, gungbe, ajagbe Bermude America de Nord Hamilton engleză; portugheză Bhutan Asia Thimphu dzongkha (bhutaneză) Bolivia America de Sud Sucre spaniolă, aymara, araona, baure, bésiro, canichana, cavineño, cayubaba, chácobo, chimán, ese ejja, guaraní, guarasu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
engleza; enga, melpa, huli etc.344 Paraguay America de Sud Asunción guarani, spaniolă; jaqaru, kawki, ashánika, aguaruna, shimaku (urarina) Regiunea Autonomă Evreiască (FR) Asia Birobidjan idiș, rusă Peru America de Sud Lima spaniolă, quechua, aymara Pitcairn (Insulele ~) Oceania Adamstown engleză, pitkern (creola cu baza lexicala engleză și elemente din tahitiană) Polinezia Franceză Oceania Pape'ete franceză; tahitiană Polonia Europa Varșovia poloneză; cașubă Portugalia Europa Lisabona portugheză; mirandeză (dialect de tranziție dintre portugheză și spaniolă asturo-leoneză) Puerto Rîco America Centrală Șan Juan spaniolă, engleza Qatar Asia Doha arabă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Sudan (Nubia) Africa Khartoum arabă, engleza; nubiană, dinka, beja, tigray, fur Sudanul de Sud Africa Juba engleză; dinka, nuer, bari, zande Suedia Europa Stockholm suedeză; finlandeză, sami, idiș, români Surinam (Guyana Olandeză) America de Sud Paramaribo neerlandeza; sranan tongo (creola cu baza lexicala neerlandeza și engleză și baza gramaticala africană), hindi (sarnami hindustani), javaneza (surinameza javaneza), ndjuka (creola cu baza engleză), saramaka (creola cu baza engleză și portugheză) Swaziland Africa Lomamba + Mbabane (și)swati (swazi), engleza; zulu, tsonga, afrikaans Taiwan (Chină) Asia Taipei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
swahili, engleza; (lu)ganda, luo, nkore, nyoro, teso, masaba, soga, samia Ungaria Europa Budapesta maghiară Uruguay America de Sud Montevideo spaniolă Uzbekistan Asia Tașkent uzbeca; karakalpak; rusă, tadjica, kazaha, tătara Vanuatu (Noile Hebride) Oceania Port Vila bislama (pidgin devenit creola cu baza lexicala engleză), engleză, franceza; 117 limbi vernaculare 347 Vatican (Sfîntul Scaun) Europa Vatican (oraș-stat enclava în Romă) latină, italiană Venezuela America de Sud Caracas spaniolă; wayuu, warao, pemon, mapoyo, panare, puinave, pémono, sapé, sikiana, yabarana, yaruro etc.348 Vietnam Asia Hanoi vietnameza; tay
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
stabilindu-se procentajul cuvintelor cu aceași origine. Dacă vocabularul de bază din două limbi are aproximativ 70% cuvinte înrudite se considera că ele provind dintr-o aceeași limbă-mamă. Swadesh consideră că rata de retenție și coeficientul de pierdere din nucleul lexical de bază sînt constante. Rata de retenție a fost calculată la aproximativ 86% pe o perioadă de un mileniu, procent considerat constant pentru toate limbile. Eugeniu Coșeriu a arătat în studiul său Crítica de la grotocronología (desde el punto de vista
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Editorială "Demiurg", Iași, 1998. Galloway, Brent D., A Grammar of Upriver Halkomelem, University of California Press, Berkeley/Los Angeles, 1993. Good, Jeff (editor), Linguistic Universals and Language Change, Oxford University Press, Oxford, 2008. Goddard, Cliff; Wierzbicka, Anna, Words and Meanings. Lexical Semantics across Domains, Languages, and Cultures, Oxford University Press, Oxford, 2013. *** Gramatică limbii române, vol. I. Cuvantul, vol. ÎI. Enunțul, Editura Academiei Române, București, 2005 (ediție revizuită: 2008). Graur, Alexandru (coordonator), Introducere în lingvistică, Ediția a III-a, Editura Științifică, București
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
alla glottologia, vol. I-II, R. Pàtron, Bologna, 1966. Trask, Robert Lawrence, Why Do Languages Change?, Cambridge University Press, Cambridge, 2010. ***Tratat de lingvistică generală, Redactori responsabili: Al. Graur, S. Stați, Lucia Wald, Editura Academiei, București, 1971. Ungureanu, Dan, Relațiile lexicale dintre indo-europeană și familiile uralică și altaica. Comparații lingvistice și fiabilitate statistică, Editura Academiei Române, București, 2011. Vasiliu, Emanuel, Elemente de teorie semantica a limbilor naturale, Editura Academiei, București, 1970. Vendryes, Joseph, Le langage. Introduction linguistique à l'histoire, La Renaissance
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
227 criteriu 44, 49, 50, 52, 75, 104, 106, 159, 167, 214, ~ antropologic 220, ~ conceptual 63, ~ de vitalitate a limbii 44, ~ etnic 214, ~ filogenetic 167, ~ fonologic 20, ~ fono-prozodic 86, ~ genealogic 20, ~ genetic 220, ~ geografic 116, 165, 220, ~ istoric 59, 220, ~ lexical 20, ~ morfologic 88, ~ morfo-sintactic 93, ~ rasial 214, ~ semantico-textual 98, ~ semantic 212, ~ sintactic 20, 91, ~ sociolingvistic 103, 104, 105, ~ structural 104, ~ tipologic 20, 49, 50, 59, 72, 73, 75, 86 croată (sîrbo-croată) 104, 165, 253, 303, 318, 321, 333, 344 cromozom
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
43, ~ caracteristică a limbilor 53, 82, 83, ~ cazuala 65, 68, ~ centrifuga 98, ~ centripeta 98, ~ de vorbire 140, ~ dialectala 270, 278, 283, 287, ~ exemplara 105, ~ expresiva 33, ~ flexionara 101, ~ gramaticala 136, 204, 245, ~ istorică a limbii 33, 34, 39, 42, 104, ~ lexicala 77, 90, 138, ~ literară 283, ~ neregulata 142, ~ nominală 64, 67, 68, 201, ~ pronominala 205, 220, ~ sintetică 69, 84, ~ sintopică 105, ~ verbală 64, 68, 79, 91, 113, 117, 201, 205, 276, 299, 305 formosană 187, 194, 196, 197, proto-~ 196 franceză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
140, 220 mordvină 179, 286, 328 mora 86, 87, limba ~ică 87, 265, 284, tipologie ~ică 272 morfem 59, 63, 79, 88, 89, 90, 91, 95, 178, 187, 231, ~ de număr 78, ~ de persoana 78, ~ de timp 78, ~ gramatical 89, ~ lexical 89, ~ liber 58 morfologie 20, 59, 64, 85, 101, 153, 154, 158, 159, 160, 191, 192, 195, 205, 243, ~ comparată 166, ~a cuvîntului 204, ~a grupului nominal 213, ~ a verbului 118, 201, 248, morfosintaxă 75, 114, 166 morfologic 54, 58
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
29, 34, 42, 64, 66, 67, 70, 79, 80, 87, 113, 231, ~ de limbă 29, 34, 35, 83, 113, ~ fonologic/fonetic 176, 192, 213, 220, 251, 252, 256, 260, ~ funcțional 75, ~ gramatical 79, 113, ~ istoric al limbii 29, 34, 83, ~ lexical 49, 71, 251, 256, 260, ~ morfologic 49, 79, 176, 213, 260, ~ sintactic 79, 91, 176, 213, 252, 256, ~ sociolingvistic 243, ~ transfrastic 100, ~ universal 25, 34, ~ul normei 29, 35, 69, ~ul sistemului 35, 37, 69, 70, 73, 74, ~ul structurilor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
322 quenya 233, 295 quiché (kiche) 92, 275, 295, 323 R rajasthani 152, 295 rapanui 196, 198, 295, 320 rădăcina 17, 77, 89, 109, 120, 136, 138, 139, 141, 142, 160, 168, 178, 179, 181, 189, 195, 222, 250, 264, ~ lexicala 59, 121, ~ triconsonantică 168, 243, reduplicarea ~îi 59, 195 reduplicare 189, 195, 204, 250, 284, 288, 296, ~ morfologica 286, ~a complementului 117, ~a rădăcinii 59, 195 registru 88, 195, ~ (stil) discursiv-pragmatic 195, ~ stilistic 195, 309, ~ vocalic 192 remă 76, 77
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]